6,207 matches
-
relația cauză-efect, încercând să deceleze cauzele, respectiv consecințele globalizării. Globalizarea este astfel considerată într-o exprimare foarte succintă ca fiind o cauză a efortului capitalismului mondial de a dobândi piețe globale. Efectele sunt atât pozitive cât și negative și îndelung studiate. * Globalizarea ca ideologie se exprimă prin bogăția de informații și prin propaganda transmisă prin media, computere, sisteme de comunicații satelitare, ce oferă o imagine ideală a procesului globalizării și a sistemului politic ce rezultă prin aceasta. Forța globalizării constă și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sate, ipoteza de lucru pe care o avansez în acest moment se referă la faptul că dintre toate dimensiunile relevante pentru procesul de globalizare economică, informațională, socioculturală doar cea din urmă, dimensiunea socioculturală, are efecte vizibile, directe asupra comunităților rurale studiate. Figura 4.2. Sentimentul apartenenței la lume ca întreg, pe continentele lumii Sursa: prelucrare după WVS 1999 Teoria globalizării pornește de la premisa transnaționalizării piețelor de bunuri, a piețelor financiare și a celor culturale. De aceea, consider că întrebarea legată de cum
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
una cu valențe descriptive. În ce privește analiza dimensiunilor relevante pentru globalizare, cu precădere datele calitative arată că cea mai mare parte din aceste dimensiuni au mai degrabă efecte indirecte, implicite, puțin vizibile în planul realității sociale cotidiene, pentru cele două comunități studiate. Dintre toate dimensiunile amintite de obicei în literatura de specialitate ce tratează tema globalizării, doar cea referitoare la aspectele socio-culturale are efecte în plan concret, decelabile în mod direct în viața socială. Celelalte aspecte, cum ar fi schimbarea semnificației și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Celelalte aspecte, cum ar fi schimbarea semnificației și utilizărilor sociale ale categoriilor spațiu-timp, transformări economice, mobilitate, sau aspecte legate de circulația informației, încep să își facă simțită prezența, dar se impun într-un mod mult mai subtil. Cele două comunități studiate sunt așadar străine de cele mai multe din consecințele pe care le aduce globalizarea în spațiile sociale supuse acesteia. Oamenii sunt încă tributari spațiului și timpului așa cum le-au experimentat dintotdeauna, sunt atașați de satul lor, de pământ, și sunt dependenți de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
față își propune să răspundă la un set de întrebări care, implicit, sunt și obiective ale cercetării de față -, corespunzător problematicii puse în discuție, și plasată în contextul ruralului românesc: * Care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma identitatea colectivă, etnică și culturală (în cazul în care există)? * Care sunt strategiile identitare 33 utilizate cu precădere, cu alte cuvinte ce fac aceste comunități pentru a-și menține sentimentul identității lor colective, etnice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Identitatea este un proces continuu ce dă coerență experienței individului și plasează rutina biografiei lui particulare în fluxul timpului istoric (Horváth, 2003). Cele trei tipuri de identitate analizate mai jos sunt ilustrate și prin date obținute în cele două comunități studiate, Tălmăcel și Ludoș. Din păcate, comparația cu date de nivel regional sau național este dificilă și adesea chiar imposibilă, datorită faptului că lipsesc cercetări pe problematica identității, care să fie actuale și realizate pe populația rurală a României. 3. IDENTITATE
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
identitare, adică a unor "planuri" coerente, mai mult sau mai puțin voluntare de atingere a anumitor scopuri, sau mai precis care sunt modurile de utilizare strategică a resurselor identității. Toate aceste întrebări au fost adresate din perspectiva celor două comunități studiate, utilizând datele cantitative și calitative disponibile. Pentru analiza empirică a identității etnice și culturale, datorită ariei comune de acoperire a celor două concepte, am optat pentru o abordare comună, care nu delimitează tranșant între cele două. Astfel, am identificat o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sa, marcându-i pentru toată viața, mentalitatea și comportamentul" (Roth, 1999: 120) Limba este rezultat al devenirii istorice a unei comunități și imagine a mentalității acesteia (Popescu, 2000: 37). În ce privește graiul specific de zi cu zi, locuitorii celor două sate studiate, consideră că acesta este încă păstrat, mai ales de cei bătrâni, tinerii fiind mai receptivi la elemente noi ale limbii, datorită faptului că sunt mai expuși mass-mediei, educației formale și informale. De altfel este și normal ca acest grai să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ponderea cea mai importantă (30%) din variația totală explicată de model. Precizez că acest model al identității, așa cum rezultă el din analiza factorială, nu este generalizabil și la alte comunități rurale, ci își găsește funcționalitatea doar în cadrul celor două comunități studiate. 4.4. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice, la nivel național La nivel național, sunt extrem de puține date empirice actuale legate de identitate. În cercetările pe eșantioane reprezentative pe România, este de obicei surprinsă, într-o oarecare măsură, doar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cifre față de 2002. Pentru județele ce au figurată o singură cifră, nu există date colectate și pentru anul 2007. 5.3. Tălmăcel și Ludoș studiu de caz Prin chestionarul și interviurile realizate pe o problematică identitară în cele două comunități studiate, am urmărit și o evaluare a problemelor legate de proprietatea asupra pământului. Pe lângă aspectele obiective, cantitative legate de proprietatea funciară, cele două instrumente utilizate au urmărit și aspecte subiective, respectiv importanța pământului în viața oamenilor din cele două sate și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
respectiv importanța pământului în viața oamenilor din cele două sate și mulțumirea pe care o au față de pământ. 5.3.1 Proprietate funciară și alte tipuri de proprietăți în cele două sate studiate Proprietatea asupra pământului. Cele două comunități rurale studiate au avut o istorie diferită în ce privește proprietatea funciară. Când în toată țara începe procesul colectivizării, în Tălmăcel oamenii sunt anunțați că nu se mai înființează CAP, deși fuseseră deja desemnați cei ce trebuiau să se ocupe cu realizarea colectivizării în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sunt valabile pentru pacienții care așteaptă în perspectiva operației, într-o cameră alăturată sălii de operații, unde ascultarea muzicii poate fi și mai importantă. Efectele muzicii în sala de operații, altele decât cele exercitate asupra pacienților, au fost mai puțin studiate. Aceste efecte benefice, sunt reale și se exercită asupra rapidității și acurateței cu care sunt depășite momentele dificile. Desigur, este greu să apreciezi prin măsurători stresul și performanțele chirurgilor, asistenților, surorilor și tehnicienilor ce lucrează în sălile de operații, cu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de buruieni, la cerealele de toamnă. în particular s-a găsit că grăpatul și prășitul la culturile de cereale înființate poate reduce indicele de îmburuienare cu 40 50%. Influența terenurilor înierbate asupra nivelului general de înierbare este deasemenea clarificat. Fermele studiate se încadrează în trei categorii: cele în care gradul de îmburuienare este în jur de 40%. Intervenția mecanică a redus acest nivel la circa 20%, care este încă deasupra nivelului de toleranță; cele în care nivelul de îmburuienare este în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ales la nivel național, reprezintă un demers foarte dificil, datorită multiplelor surse de erori care pot afecta pertinența demersului investigativ. Putem admite că măsurarea este o operație prin care "se atribuie o serie de valori în acord cu proprietățile obiectului studiat, pentru a surprinde manifestările fenomenelor și a stabili anumite ordini de mărime: frecvențe, grade, intensități, probabilități etc."3 Definirea cât mai precisă a problemelor legate de măsurarea fenomenelor sociale în așa fel încât să se poată vorbi despre pertinența schemei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
criteriilor de definire a conceptelor, un grad înalt de precizie în măsurare nu valorează așadar nimic. Măsurarea în științele sociale are anumite particularități care o deosebesc de cea din științele exacte. Prin măsurare distingem și ordonăm (de câte ori este posibil) obiectele studiate în funcție de prezența sau absența unei caracteristici a obiectelor. Atunci când natura obiectelor studiate nu permite ordonarea ci numai distingerea lor în funcție de o anumită calitate, numerele atribuite prin măsurare funcționează ca simboluri și nu asigură traducerea calității în cantitate. 2.2.1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu valorează așadar nimic. Măsurarea în științele sociale are anumite particularități care o deosebesc de cea din științele exacte. Prin măsurare distingem și ordonăm (de câte ori este posibil) obiectele studiate în funcție de prezența sau absența unei caracteristici a obiectelor. Atunci când natura obiectelor studiate nu permite ordonarea ci numai distingerea lor în funcție de o anumită calitate, numerele atribuite prin măsurare funcționează ca simboluri și nu asigură traducerea calității în cantitate. 2.2.1. Definiții ale măsurării * N. R. CAMPBELL (1920 în Elemente de fizică) = "proces de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Astfel de caracteristici, cum sunt: profesiunea, sexul, starea civilă, anumite opțiuni sau fapte nu comportă grade diferite, ceea ce nu înseamnă că nu pot fi deloc cuantificate. Fiecare din aceste niveluri se distinge prin procedee specifice de exprimare numerică a fenomenelor studiate și, în consecință, datele oferite de fiecare permit anumite operații de analiză și prelucrare a datelor, foarte limitate pentru nivelul nominal și care se amplifică la nivelele superioare. Prin nivel de măsurare înțelegem variații în modul în care numerele sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
folosirea "spațiilor de atribute", adică printr-un ansamblu de celule constituite la intersecția a două/trei caracteristici. În anumite cazuri, însăși construirea acestor spații de atribute, cu menționarea frecvențelor corespunzătoare, este suficientă pentru sesizarea unor tendințe și interdependențe privind fenomenele studiate. Întrucât construirea colecțiilor sau seriilor nominale se întemeiază pe logica noțiunilor și a operațiilor cu noțiuni, cerințele de corectitudine privind acest nivel al măsurării rezultă în principal din regulile logice ale definiției, clasificării și diviziunii. Studiul relației dintre două caracteristici
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
puțin bun etc. Scalele ordinale sunt frecvent utilizate în măsurarea opiniilor prin intermediul chestionarelor de opinie sau atitudini când opinia respectiv aprecierea este solicitată pe diferite grade, prin cumularea cărora devine posibilă construirea unei scări de opinie sau atitudini în populația studiată. Aceste scale sunt, de obicei, de două tipuri: 1. scale de cantitate sau intensitate cu folosirea gradelor precum: foarte mult, mult, puțin și foarte puțin (sau alte variante). Exemplul 1: Cum considerați calitatea berei Ciucaș? 1 2 3 4 5
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în scală (5 puncte pentru foarte mult, 4 puncte pentru mult ș.a.m.d.). În final, se însumează punctele și se obține o anumită cotă a fiecărui răspuns. Indicatorii nominali și construirea seriilor nominale discrete După cum s-a arătat, caracteristicile studiate se pot prezenta, din punctul de vedere al modului de manifestare, sub două forme: calitativă, când desemnează proprietăți ale căror valori nu pot fi exprimate numeric, ci doar nominal (adică prin "numele" proprietății respective) și cantitativă, când desemnează proprietăți ale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se numesc indicatori nominali, întrucât variația lor nu se exprimă numeric, ci nominal. Seriile statistice construite pe baza, acestor indicatori numite serii nominale discrete sunt alcătuite nu din două șiruri de numere, ci dintr-un șir exprimat nominal (denumirea caracteristicilor studiate) și un șir exprimat numeric (numărul sau frecvența unităților statistice care au caracteristicile respective). Exemple de astfel de indicatori sunt cei referitori la profesiune, statut social, stare civilă, sex, loc de muncă, domiciliu, apartenență etnică sau politică și orice alte
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Din punctul de vedere al măsurării, indicatorii nominali se pretează la primul nivel al acesteia: măsurarea nominală. Măsurarea la acest nivel constă în: stabilirea precisă și în termeni cu referințe nemijlocite în realitatea empirică a criteriilor de analiză a populației studiate; construirea claselor (grupelor) ce rezultă din aplicarea unuia sau a mai multor criterii combinat; numărarea obiectelor care au proprietățile desemnate prin criteriile respective și stabilirea frecvențelor de grupă. Seriile statistice care rezultă prin acest tip de măsurare sunt alcătuite deci
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variate, construirea unor "spații de variabile" sau de "atribute" devine un instrument absolut necesar al măsurării și al analizei statistice. Spațiul de atribute este totalitatea sistematizată a grupelor constituite în interiorul unei populații prin combinarea a două sau mai multe variabile studiate simultan. Acesta este, de fapt, un ansamblu de celule, fiecare celulă corespunzând unei anumite combinații a variabilelor și cuprinzând numărul elementelor care au simultan caracteristicile desemnate prin combinațiile respective. În literatura de specialitate se folosesc și termenii de "spații dimensionale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
C, C>D etc.). Construcția seriilor ordinale depinde de etapa în care se face, de natura variabilelor și de tehnica de scalare utilizată. Astfel, în etapa de colectare a datelor, scalarea apare ca un mijloc de înregistrare cantitativă a fenomenelor studiate. Exemplul tipic în acest sens este solicitarea unei opinii sau a unei aprecieri pe grade de acord sau dezacord, de aprobare sau dezaprobare, ori pe niveluri de apreciere (foarte mult, mult, nu prea mult, puțin, foarte puțin sau alte variante
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau de raport este rar accesibil măsurării fenomenelor sociale în ceea ce au ele specific. Deoarece acest nivel, se adresează mărimilor fizice pentru care se poate stabili un punct zero natural (absolut), el este utilizabil în măsurarea sociologică numai atunci când fenomenele studiate au, printre dimensiunile lor, și mărimi fizice care admit un punct zero natural. Este cazul dimensiunilor temporale (vârstă, durata unor fenomene sau procese), al unor mărimi fizice cum sunt lungimea, volumul, greutatea, forța etc., precum și al unor dimensiuni de natură
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]