1,431 matches
-
un mare număr de cazuri neînrudite comparativ cu relativa dificultate de a recruta familii cu mai mulți subiecți afectați, în special în cazul afecțiunilor cu debut tardiv. Este de precizat totuși că regiunea din jurul unui marker care este identică pentru subiecții afectați dar neînrudiți este mult mai îngustă comparativ cu cea de la subiecții înrudiți. Aceasta se datorează numărului mult mai mare de generații care au trecut de la un strămoș comun în cazul subiecților neînrudiți, număr mare de generații care a permis
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
recruta familii cu mai mulți subiecți afectați, în special în cazul afecțiunilor cu debut tardiv. Este de precizat totuși că regiunea din jurul unui marker care este identică pentru subiecții afectați dar neînrudiți este mult mai îngustă comparativ cu cea de la subiecții înrudiți. Aceasta se datorează numărului mult mai mare de generații care au trecut de la un strămoș comun în cazul subiecților neînrudiți, număr mare de generații care a permis realizarea unui mare număr de evenimente de recombinare meiotică, cu îngustarea regiunilor
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
profesiunii: indecis / decis c. genul: feminin / masculin d. clasa: a XI-a / a XII-a 2. variabile dependente: a. motivele alegerii profesiei b. profesia aleasă Ipoteze: 1. Profilul liceului influențează motivele ce stau la baza alegerii profesiei: există diferențe între subiecții de la profil teoretic și cei de la profil industrial în privința importanței pe care o acordă fiecăruia din cele zece motive posibile. 2. Gradul deciziei influențează motivele ce stau la baza alegerii profesiei: există diferențe între subiecții indeciși și cei deciși în privința
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
alegerii profesiei: există diferențe între subiecții de la profil teoretic și cei de la profil industrial în privința importanței pe care o acordă fiecăruia din cele zece motive posibile. 2. Gradul deciziei influențează motivele ce stau la baza alegerii profesiei: există diferențe între subiecții indeciși și cei deciși în privința importanței pe care o acordă fiecăruia din cele zece motive posibile. 3. Există efecte semnificative de interacțiune între profilul liceului și gradul deciziei în privința importanței acordate motivelor alegerii profesiei. 4. Genul influențează motivele ce stau
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
care o acordă fiecăruia din cele zece motive posibile. 3. Există efecte semnificative de interacțiune între profilul liceului și gradul deciziei în privința importanței acordate motivelor alegerii profesiei. 4. Genul influențează motivele ce stau la baza alegerii profesiei: există diferențe între subiecții de gen feminin și cei de gen masculin în privința importanței pe care o acordă fiecăruia din cele zece motive. 5. Clasa influențează motivele ce stau la baza alegerii profesiei: există diferențe între subiecții din clasa a XI-a și cei
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
la baza alegerii profesiei: există diferențe între subiecții de gen feminin și cei de gen masculin în privința importanței pe care o acordă fiecăruia din cele zece motive. 5. Clasa influențează motivele ce stau la baza alegerii profesiei: există diferențe între subiecții din clasa a XI-a și cei din clasa a XII-a în privința importanței pe care o acordă fiecăruia din cele zece motive posibile. 6. Profilul liceului influențează profesia aleasă: există diferențe între distribuția profesiilor alese de subiecții de la profil
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
diverșilor factori motivaționali de către subiecții deciși, respectiv de cei indeciși, va fi diferită. Mai mult, propun să cercetăm măsură în care genul și clasa subiecților (a XI-a sau a XII-a) influențează motivația alegerii profesiei, urmărind, astfel, diferențele dintre subiecții de gen feminin și cei de gen masculin, pe de o parte, și cele dintre subiecții din cele două clase școlare în privința importanței pe care ei o acordă factorilor motivaționali asociați deciziei de carieră. O altă dimensiune a cercetării este
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
să cercetăm măsură în care genul și clasa subiecților (a XI-a sau a XII-a) influențează motivația alegerii profesiei, urmărind, astfel, diferențele dintre subiecții de gen feminin și cei de gen masculin, pe de o parte, și cele dintre subiecții din cele două clase școlare în privința importanței pe care ei o acordă factorilor motivaționali asociați deciziei de carieră. O altă dimensiune a cercetării este cea descriptiva; propun să aflăm profesiile spre care se orientează adolescenții din liceul din Vaslui, în
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
teoretic și 69 din intervievații de la profilul tehnic; “NU” 43 din intervievații de la profilul teoretic și 26 din intervievații de la profilul tehnic, “NU ȘTIU’’ 25 din intervievații de la profilul teoretic și 5 din intervievații de la profilul tehnic Există diferențe între subiecții de la profil teoretic și cei de la profil tehnic în privința importanței pe care aceștia o acordă fiecăruia din motivele stabilite. Astfel elevii de la profil teoretic sunt mai motivați spre alegerea unei profesiuni, iar cei de la profil tehnic sunt deja în mod
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
subiecți indeciși. Consider că subiecții deciși (61,5%) acorda o importanță semnificativă motivelor ce stau la baza alegerii profesiei, aceștia urmăresc siguranță - atât a profesiei cât și cea materială. În general subiecții deciși sunt mai motivați în alegerea profesiei decât subiecții indeciși (38,5%).Din discuțiile avute cu subiecții am tras concluzia că acei care sunt deciși în privința profesiei au foarte bine stabilite și motivele alegerii profesiei.Astfel încât putem spune că gradul deciziei influențează motivele ce stau la baza alegerii profesiei
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
acorda o importanță semnificativă motivelor ce stau la baza alegerii profesiei, aceștia urmăresc siguranță - atât a profesiei cât și cea materială. În general subiecții deciși sunt mai motivați în alegerea profesiei decât subiecții indeciși (38,5%).Din discuțiile avute cu subiecții am tras concluzia că acei care sunt deciși în privința profesiei au foarte bine stabilite și motivele alegerii profesiei.Astfel încât putem spune că gradul deciziei influențează motivele ce stau la baza alegerii profesiei. IPOTEZA NR. 3 În urmă analizei efectelor de
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
indice a faptului că în cazul celor de la profil tehnic, prestigiul se adaugă și altor motive care îi separă pe cei deciși de cei indeciși și anume siguranță și responsabilitate. IPOTEZA NR. 4 Ipoteza se confirmă întrucât există diferențe între subiecții de gen feminin și cei de gen masculin în privința importanței pe care o acordă motivelor alegerii profesiei.Pentru testarea influenței genului subiecților asupra motivelor alegerii profesiei am comparat importanța acordată acestora de către subiecții de gen feminin cu cea acordată de către
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
Ipoteza se confirmă întrucât există diferențe între subiecții de gen feminin și cei de gen masculin în privința importanței pe care o acordă motivelor alegerii profesiei.Pentru testarea influenței genului subiecților asupra motivelor alegerii profesiei am comparat importanța acordată acestora de către subiecții de gen feminin cu cea acordată de către cei de gen masculin.Dacă pe dimensiunea siguranță nu există diferențe semnificative, același număr de subiecți, indiferent de gen, alegând acest motiv, pe dimensiunea responsabilitate găsim o diferență semnificativă statistic, mai mult de
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
XI - a ‘‘DA’’ 24 ‘‘NU’’64 ‘‘NU ȘTIU’’ 13 b)clasa a XII - a ‘‘DA’’ 15 ‘‘NU’’ 82 ‘‘NU ȘTIU’’ 3 Pentru testarea influenței clasei subiecților, a anului de studiu, asupra motivelor alegerii profesiei am comparat importanța acordată acestora de către subiecții din clasa a XI-a cu cea acordată de către cei din clasa a XII-a. Nici una dintre diferențe nu este semificativă statistic. Putem interpreta absența diferențelor ca dovadă a faptului că motivația alegerii profesiei nu este afectată de trecerea de la
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
și cei din clasa a - XIIa acorda aceeași importantă motivelor care stau la baza alegerii profesiei. (anexă 2.e) IPOTEZA NR. 6 Influență profilului liceului asupra alegerii profesiei a fost verificată prin calcularea frecvențelor de alegere a diverselor profesii de către subiecții de la profil teoretic în comparație cu cei de la profil tehnic. Comparând cele două distribuții, constatăm că marea majoritate a profesiilor care au primit peste 5% din alegeri din partea reprezentanților celor două categorii sunt comune, si anume: operator PC, informatician, avocat, Profesiile specifice
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
PC, tehnician CAD ceea ce ne îndreptățește să tragem concluzia că ipoteza conform căreia profilul liceului influențează profesia aleasă se confirmă. IPOTEZA NR. 7 Influență genului asupra alegerii profesiei a fost verificată prin calcularea frecvențelor de alegere a diverselor profesii de către subiecții de gen feminin în comparație cu cei de gen masculin. a) profesiile alese de fete: numărul total de profesii spre care se orientează fetele este de 23. Cele care depășesc 5% dintre alegeri sunt: avocat, diplomat, farmacist, operator PC, informatician, asistent social
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
unui anumit produs sau serviciu, membri ai comunității) vor fi încurajate de către un operator de interviu să vorbească liber despre experiențele lor legate de obiectul cercetării. Discuția va fi ghidată într-o manieră non-directivă (ceea ce înseamnă a asculta ceea ce au subiecții de spus, fără a oferi variante de răspuns, având ca singura preocupare majoră pe aceea de a nu le permite să se îndepărteze prea mult de tema discuției). Interviurile de acest tip se pot întinde pe durata câtorva ore sau
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
diabetogen al DR4 ar fi mai puternic decât cel al DR3, ipoteză susținută și de diferența nesemnificativă dintre frecvența haplotipului DR3/DRY la diabetici (37,74%) și nediabetici (36,40%). Alele HLA DQ - familii 1995 După cum am menționat, pentru toți subiecții din lotul studiat am realizat o tipare completă pentru alelele HLA DQB1. Pentru toate aceste alele am realizat analiza transmiterii la copiii diabetici conform metodelor TDT și PETDT și am calculat (estimat) frecvența lor în populația generală conform metodei AFBAC
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
respective la probanzii diabetici și respectiv lotul de nediabetici. Astfel, 192 din cei 212 probanzi diabetici (90,57%) au fost purtători ai cel puțin unei alele predispozante DQB1*02 (DQ2) sau DQB1*0302 (DQ8), comparativ cu doar 74,26% dintre subiecții neafectați (Guja et al., 1999 b). Studiul distribuției celui mai diabetogen genotip (DQ2/DQ8) a oferit rezultate similare cu cele pentru genotipul DR3/DR4, lucru deloc surprinzător dacă avem în vedere fenomenul de linkage disequilibrium strâns între cele două tipuri
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
și de analiza distribuției acestor alele la lotul de probanzi diabetici comparativ cu lotul de neafectați. Se remarcă frecvența semnificativ mai mare a genotipurilor homozigote -23 Hph AA (85,85%) și +1127 Pst CC (90,09%) la diabetici comparativ cu subiecții neafectați (71,51% respectiv 77,76%) (fig. 10.11). Apariția alelei T (fie heterozigoți AT/CT fie homozigoți TT) conferă protecție, dovedită prin ponderea mai mare a prevalenței acestor genotipuri la subiecții neafectați comparativ cu probanzii diabetici. De exemplu, pentru
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
Pst CC (90,09%) la diabetici comparativ cu subiecții neafectați (71,51% respectiv 77,76%) (fig. 10.11). Apariția alelei T (fie heterozigoți AT/CT fie homozigoți TT) conferă protecție, dovedită prin ponderea mai mare a prevalenței acestor genotipuri la subiecții neafectați comparativ cu probanzii diabetici. De exemplu, pentru genotipul homozigot -23 HphI T/T, frecvența sa este de 2,21% la lotul de neafectați, comparativ cu doar 0,47% (un caz din 212) la probanzii diabetici (fig. 10.11). Asocierea
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
ale GSTM1 și GSTT1, nu prezintă risc de carcinom hepatocelular [30]. În ariile endemice pentru infestația cu Opisthorchis viverrini, la pacienții care prezintă indici serologici de infestație, aceștia se corelează cu riscul de CC, riscul fiind crescut în principal la subiecții cu genotipul nul GSTM1 [31]. De asemenea, polimorfismul subclasei omega a GST(GSTO): GSTO1 A140 D se asociază cu risc crescut de CC în ariile endemice pentru această infestație [32]. S-a semnalat și faptul că polimorfismele GTSO1-A140D și E208K
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
funcțiile extracelulare ale metaloproteinazelor și capacitatea de semnalizare intercelulară. Membrii acestei clase (ADAM) intervin în proliferarea celulară, progresia tumorală, interacțiunea intercelulară, adeziunea [127]. Determinarea valorii serice a ADAM 12 evidențiază o bună valoare diagnostică printr-o arie de sub curbă la subiecții cu carcinom hepatocelular (CHC), față de cei de control de 0,827 și în CC față de subiecții de control de 0,679. Specificitatea ADAM12 pentru CHC este de 77,4%, iar în CC de 64,5% [128]. Sintetizând datele prezentate, tabelul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
respins propunerea categoric. — De ce? — Pentru că sistemul de permutări funcționa cu multă eficacitate și au considerat că nu o puteau lua cu cercetările de la zero. Ar fi paralizat întreaga activitate a Sistemului. Pe urmă, nu erau siguri că vor muri toți subiecții. Dacă mai rămânea măcar unul în viață, și-au propus să facă din el un model exemplar pentru investigațiile ulterioare. I-am părăsit exact în faza aceasta. — Am rămas singurul supraviețuitor, nu? — Da. Mi-am rezemat capul de stâncă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
3 luni la un an sau cu amendă.“ 2.4. b) Caracterizarea elementelor constitutive ale infracțiunilor la regimul circulației rutiere - Obiectul juridic al tuturor infracțiunilor la regimul circulației rutiere îl constituie relațiile sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice. - Subiecții: - Subiectul activ poate fi: conducătorul de autovehicul conducător de vehicul proprietar sau deținător al unui autovehicul care dispune sau încuviințează punerea în circulație a unui autovehicul neînmatriculat persoane abilitate cu verificarea tehnică a autovehiculului indiferent dacă unitatea în care funcționează
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]