4,620 matches
-
cînd Px crește? Efectul de substituție va incita la reducerea consumului lui X. Dar reculul puterii de cumpărare provocat de creșterea lui Px poate incita la creșterea consumului lui X: în acest caz, efectul-venit acționează în sens invers celui de substituție și îl poate, eventual, domina pe acesta din urmă. Într-adevăr, dacă bunul X este unul de primă necesitate, ocupînd o parte importantă din bugetul unei populații cu venituri modeste, indivizii pot să se simtă atît de amenințați, de sărăciți
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cel puțin meritul pedagogic de a ne face să înțelegem distincția dintre efectul-preț și efectul-venit. Cererea este, așadar, întotdeauna o funcție descrescătoare a prețului, cu condiția de a nu se reține decît efectul pur, al schimbării prețurilor relative (efectul de substituție). 6.1.1.3. De la cererea individuală la cererea pieței Este clar faptul că cererea individuală a domnului Popescu din Iași nu interesează în mod direct analiza economică. Teoria cererii are ca obiect pertinent cererea totală referitoare la un bun
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Dacă Eî > 0, cele două bunuri sînt substituibile, o variație a lui Py antrenînd o variație mai puțin decît proporțională și în același sens a consumului lui X. • Dacă Eî > 1, se spune că avem de-a face cu o "substituție strînsă", o variație a lui Py antrenînd o variație mai mult decît proporțională și în același sens a consumului lui X. • Dacă Eî < 0, cele două bunuri sînt complementare, o variație a lui Py antrenînd o variație mai puțin decît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
se justifică prin faptul că este exactă sau realistă, ci prin acela că poate fi o metodă de previziune eficace a comportamentelor. Concepte de bază: * elasticitate-preț, elasticitate-venit și elasticitate încrucișată; * bunuri normale, inferioare și superioare; * curba cererii; * efectul-preț (sau de substituție) și efectul-venit; * paradoxul lui Giffen; * elasticitatea-arc și elasticitatea-punct; * curbele Engel; * modurile de consum; * alegerile noncomerciale; * costul timpului; * capitalul uman. Probleme de studiat: * Ce reprezintă curba cererii individuale? * În ce constă efectul-preț (sau efectul de substituție)? * În ce constă efectul-venit? * În
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
curba cererii; * efectul-preț (sau de substituție) și efectul-venit; * paradoxul lui Giffen; * elasticitatea-arc și elasticitatea-punct; * curbele Engel; * modurile de consum; * alegerile noncomerciale; * costul timpului; * capitalul uman. Probleme de studiat: * Ce reprezintă curba cererii individuale? * În ce constă efectul-preț (sau efectul de substituție)? * În ce constă efectul-venit? * În ce constă "Paradoxul lui Giffen"? * Ce reprezintă elasticitatea-preț a cererii? * Ce reprezintă elasticitatea-arc, elasticitatea-punct și elasticitatea încrucișată? * Ce reprezintă "curbele lui Engel"? * Ce este elasticitatea-venit a cererii? * Care sînt limitele teoriei tradiționale a consumului? * În
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la o simplă schimbare de scară a producției, fără a modifica partea fiecărui factor. De asemenea, el poate modifica talia întreprinderii sale modificînd raportul muncă/capital în favoarea unui factor sau altul; atunci, el procedează la o schimbare de scară cu substituție. Trei tipuri de comportamente sînt deci de studiat pe termen lung: • alegerea combinației K-M optimale, pentru un volum de producție dat; • schimbarea scării fără substituție; • schimbarea scării cu substituție. a) Cadrul de analiză Pe plan formal, teoria microeconomică utilizează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în favoarea unui factor sau altul; atunci, el procedează la o schimbare de scară cu substituție. Trei tipuri de comportamente sînt deci de studiat pe termen lung: • alegerea combinației K-M optimale, pentru un volum de producție dat; • schimbarea scării fără substituție; • schimbarea scării cu substituție. a) Cadrul de analiză Pe plan formal, teoria microeconomică utilizează aici un model analog celui al teoriei curbelor de indiferență. Într-adevăr, ca și consumatorul care alege între două bunuri, X și Y, producătorul efectuează un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
altul; atunci, el procedează la o schimbare de scară cu substituție. Trei tipuri de comportamente sînt deci de studiat pe termen lung: • alegerea combinației K-M optimale, pentru un volum de producție dat; • schimbarea scării fără substituție; • schimbarea scării cu substituție. a) Cadrul de analiză Pe plan formal, teoria microeconomică utilizează aici un model analog celui al teoriei curbelor de indiferență. Într-adevăr, ca și consumatorul care alege între două bunuri, X și Y, producătorul efectuează un arbitraj între doi factori
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
consecință, producția totală tinde să se diminueze din ce în ce mai repede; numai o cantitate crescătoare din celălalt factor va putea menține producția neschimbată, cu atît mai mult cu cît M fiind tot mai abundent, productivitatea sa marginală scade. b) Rata marginală de substituție tehnică (RMST) În continuare, pe plan formal, analiza este identică celei deja dezvoltate la teoria consumatorului și a ratei marginale de substituție între două bunuri. Rata marginală de substituție tehnică (RMST) între capital și muncă măsoară variația cantității de capital
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
atît mai mult cu cît M fiind tot mai abundent, productivitatea sa marginală scade. b) Rata marginală de substituție tehnică (RMST) În continuare, pe plan formal, analiza este identică celei deja dezvoltate la teoria consumatorului și a ratei marginale de substituție între două bunuri. Rata marginală de substituție tehnică (RMST) între capital și muncă măsoară variația cantității de capital ce este necesară, de-a lungul unei izocante, pentru a compensa o variație infinitezimală a cantității de muncă. c) Combinația optimală a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tot mai abundent, productivitatea sa marginală scade. b) Rata marginală de substituție tehnică (RMST) În continuare, pe plan formal, analiza este identică celei deja dezvoltate la teoria consumatorului și a ratei marginale de substituție între două bunuri. Rata marginală de substituție tehnică (RMST) între capital și muncă măsoară variația cantității de capital ce este necesară, de-a lungul unei izocante, pentru a compensa o variație infinitezimală a cantității de muncă. c) Combinația optimală a factorilor O dată determinată cantitatea de producție ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
aceeași proporție, se spune că ea schimbă "scara"; raportul K/M rămîne neschimbat. Atunci avem de-a face cu așa-zisele "randamente de scară". Dacă întreprinderea își modifică tehnologia și schimbă proporția factorilor, avem de-a face cu "randamente de substituție", căci întreprinderea se dezvoltă substituind un factor cu altul. Nu se pot emite, a priori, ipoteze privind randamentele de substituție, decît în măsura în care ele depind de evoluția tehnologiilor și de cea a prețurilor relative ale factorilor, care sînt imprevizibile. În replică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
zisele "randamente de scară". Dacă întreprinderea își modifică tehnologia și schimbă proporția factorilor, avem de-a face cu "randamente de substituție", căci întreprinderea se dezvoltă substituind un factor cu altul. Nu se pot emite, a priori, ipoteze privind randamentele de substituție, decît în măsura în care ele depind de evoluția tehnologiilor și de cea a prețurilor relative ale factorilor, care sînt imprevizibile. În replică, se pot emite ipoteze privind evoluția randamentelor, a tehnologiei și a prețurilor factorilor constanți, aceștia depinzînd de raționalitatea antreprenorilor. Iată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
uzină; nu pot fi tot timpul introduse în cultură pămînturi noi la fel de fertile ca primele etc. Dacă utilizarea anumitor factori nu poate fi reprodusă în mod identic, costurile vor rămîne crescătoare (și randamentele descrescătoare) pe termen lung. f) Randamentele de substituție Se numesc "randamente de substituție" sporurile de productivitate, realizate în întreprindere prin substituirea unui factor de către altul. Invers decît în cazul randamentelor de scară, ce se operează cu o proporție K/M constantă, randamentele de substituție provin dintr-o modificare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
timpul introduse în cultură pămînturi noi la fel de fertile ca primele etc. Dacă utilizarea anumitor factori nu poate fi reprodusă în mod identic, costurile vor rămîne crescătoare (și randamentele descrescătoare) pe termen lung. f) Randamentele de substituție Se numesc "randamente de substituție" sporurile de productivitate, realizate în întreprindere prin substituirea unui factor de către altul. Invers decît în cazul randamentelor de scară, ce se operează cu o proporție K/M constantă, randamentele de substituție provin dintr-o modificare a raportului K/M. Cînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lung. f) Randamentele de substituție Se numesc "randamente de substituție" sporurile de productivitate, realizate în întreprindere prin substituirea unui factor de către altul. Invers decît în cazul randamentelor de scară, ce se operează cu o proporție K/M constantă, randamentele de substituție provin dintr-o modificare a raportului K/M. Cînd o întreprindere atinge scara minimum eficace, ea este incitată să caute randamente de substituție crescătoare. Într-adevăr, după ce au fost exploatate toate posibilitățile legate de o mai bună diviziune a muncii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
decît în cazul randamentelor de scară, ce se operează cu o proporție K/M constantă, randamentele de substituție provin dintr-o modificare a raportului K/M. Cînd o întreprindere atinge scara minimum eficace, ea este incitată să caute randamente de substituție crescătoare. Într-adevăr, după ce au fost exploatate toate posibilitățile legate de o mai bună diviziune a muncii în cadrul unui proces de producție dat, singurul mijloc de a ameliora, în continuare, productivitatea constă în căutarea altui proces de producție, adică a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
muncii în cadrul unui proces de producție dat, singurul mijloc de a ameliora, în continuare, productivitatea constă în căutarea altui proces de producție, adică a altui mod de a combina factorii de producție între ei. Randamentele de scară și cele de substituție sînt deci adeseori legate, cu atît mai mult cu cît numeroase echipamente sau procedee nu sînt utilizabile decît plecînd de la un anumit nivel de activitate. 7.3.3. Piețele contestabile Conform microeconomiei, cazul model este cel al concurenței pure și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de producție fixe, variabile, totale, medii, marginale; * pragul de rentabilitate; * creșterea internă (prin investiții) și creșterea externă (prin concentrare); * piața; * concurență perfectă și concurență imperfectă; * monopol, monopson și oligopol; * crearea, oferta și prețul; * întreprinzătorul; * randamente de scară și randamente de substituție; * curbele de izoprodus sau izocantele; * rata marginală de substituție tehnică; * combinația optimală a factorilor; * piețe contestabile. Probleme de studiat: * Ce sînt și cum se clasifică întreprinderile? * Care sînt factorii de producție? * Cum se calculează productivitatea totală, medie și marginală a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
rentabilitate; * creșterea internă (prin investiții) și creșterea externă (prin concentrare); * piața; * concurență perfectă și concurență imperfectă; * monopol, monopson și oligopol; * crearea, oferta și prețul; * întreprinzătorul; * randamente de scară și randamente de substituție; * curbele de izoprodus sau izocantele; * rata marginală de substituție tehnică; * combinația optimală a factorilor; * piețe contestabile. Probleme de studiat: * Ce sînt și cum se clasifică întreprinderile? * Care sînt factorii de producție? * Cum se calculează productivitatea totală, medie și marginală a factorilor? * Ce sînt și cum se clasifică costurile de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
țină seama în configurarea strategiei sale de preț, într-un regim de concurență imperfectă? * Ce sînt prețurile administrate? * Care sînt rolul și funcțiile întreprinzătorului? * În ce constă legea randamentelor factoriale descrescătoare? * Ce este o izocantă? * Ce este rata marginală de substituție tehnică? * Care este combinația optimală a factorilor de producție? * Care pot fi efectele variației prețurilor relative ale factorilor de producție? * În ce constau randamentele de scară și randamentele de substituție? * În ce constă ipoteza randamentelor constante? * Ce sînt "economiile de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
descrescătoare? * Ce este o izocantă? * Ce este rata marginală de substituție tehnică? * Care este combinația optimală a factorilor de producție? * Care pot fi efectele variației prețurilor relative ale factorilor de producție? * În ce constau randamentele de scară și randamentele de substituție? * În ce constă ipoteza randamentelor constante? * Ce sînt "economiile de scară" și "dezeconomiile de scară"? * Ce sînt piețele contestabile? Capitolul 8 FACTORII DE PRODUCȚIE 8.1. MUNCA 8.1.1. Piața muncii și șomajul În sistemul capitalist, munca se schimbă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
chip inevitabil la monopol, concurența determină întreprinderile să facă tot ce pot pentru a-l evita sau surmonta. Producătorii încearcă să obțină randamente crescătoare, cel puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau realizînd randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și a strategiilor disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată că procesul concurențial poate el însuși antrena limite ale concurenței (!). De asemenea, chiar în absența reglementărilor sau a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ofertă), scăderea prețului crește cererea netă pînă la a o anula. Cererea netă a fiecărui bun trebuie să fie o funcție descrescătoare (inversă) a prețului. Aceasta se verifică cu ajutorul ipotezei substituabilității brute, potrivit căreia între două bunuri oarecare efectul de substituție conduce întotdeauna la efectul-venit. Dacă prețul lui X crește în raport cu prețul lui Y, cererea pentru X trebuie să scadă, iar cea pentru Y să crească. Dar creșterea lui Px scade venitul real și deci reduce cererea pentru ambele bunuri. Dacă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Y, cererea pentru X trebuie să scadă, iar cea pentru Y să crească. Dar creșterea lui Px scade venitul real și deci reduce cererea pentru ambele bunuri. Dacă acest efect-venit asupra consumului lui Y este mai puternic decît efectul de substituție, cererea pentru Y se diminuează atunci cînd prețul său relativ a scăzut. Deci convergența către echilibru nu mai este asigurată dacă anumite bunuri au o cerere netă care variază în același sens cu prețul lor relativ, și nu în sens
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]