1,455 matches
-
procesul istoric și care nu poate fi desprins din el. Numeroasele încercări zădărnicie de a defini romantismul dovedesc că o perioadă nu este o noțiune similară cu clasele din logică. Dacă ar fi, toate operele individuale i-ar putea fi subsumate. Dar acest lucru este evident imposibil. O operă literară nu este un exemplar aparținând unei clase, ci o parte care, împreună cu toate celelalte opere, constituie conținutul perioadei respective. Astfel, fiecare operă modifică noțiunea întregului. A distinge mai multe "romantisme" *31
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fidelitate și aplicație evoluția criticului în planul ideologiei estetice: "Urmărită dincolo de paginile întâiului său volum, activitatea lui Vladimir Streinu atestă o ușoară evoluție (cu inevitabile concesii în favoarea pozițiilor refuzate inițială, în sensul unui anume istorism, oarecum fragmentar încă, ce-și subsumează atitudinile și procedeele criticului, inclusiv notele impresioniste, detectabile și ele în mai vechile foiletoane, vădind însă și preocupări mai susținute pe latura informației biografice, a cercetării filologice, a studiului edițiilor etc." Într-o caldă evocare publicată în "Contemporanul" , la scurt
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
-și actualizeze verticala completă. Pentru un filozof creștin modern ca Berdiaev, tema libertății este primordială ; libertatea are demnitate metafizică supremă, e totuna cu abisul dumnezeirii, față de care Ființa divină e un derivat, constituie o primă determinare. Ființa lui Dumnezeu se subsumează libertății sale, divinului ca libertate. Acestei libertăți omul trebuie să-i răspundă prin creativitate. Invocată, revendicată, practicată cotidian, libertatea modernă a individului poate fi un punct de orientare fie și prin contrast spre libertatea verticală. în sfîrșit, aproape nu mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX au produs infern. în societățile liberale de astăzi, nici politicul, nici religia nu mai constituie un orizont care domină existențele individuale, care și le subsumează. A te dedica binelui public, țării tale își păstrează desigur noblețea, dar obiectul acestei dedicări nu mai e sacralizat, ci e resimțit ca proiect al indivizilor care își afirmă și își organizează existența-împreună. Biserica însăși a renunțat în genere la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din urmă rămîn oriunde și oricînd un suport prețios în efortul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
produse de cădere, adică pe o criză ce trebuia înfruntată adecvat, prin luciditatea rațională și activă, aproape militară, a luptei între contrarii. în Orientul creștin, la Părinții pustiei și la teologii mistici, lupta aceasta e, desigur, prezentă. Dar ea e subsumată unei atitudini contemplative în care intelectul urmărește să ia cu sine cît mai departe corpul în aventura spirituală, să-l apropie asimptotic de starea lui paradisiacă, să-l facă să respire în același ritm cu duhul, animate amîndouă de Duhul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și ele cuprind adevăr. Dar le acceptăm și le respectăm în primul rînd ca expresii ale libertății umane, în numele principiului modern al libertății de gîndire. în chestiunile ultime, principiul libertății persoanei trece astăzi înaintea problemei adevărului, pe care și o subsumează ori o suspendă. Teologii creștini înșiși lucrează astăzi în orizontul libertății și al diversității : fie că o acceptă pe cea din urmă doar ca diversitate culturală, prin rabaterea celorlalte religii pe culturile respective, fie că, precum teologii liberali, încearcă să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a ideilor, fără nici o posibilitate de a-l atinge efectiv? E, fără îndoială, puțin probabil să-l atingem, dar posibilitatea de principiu nu poate fi negată, nici nu a dispărut. A presupune contrariul ar însemna să răsturnăm ierarhia realului, să subsumăm universalul unui context cultural, mentalității colective, general umanului actual. Ar însemna ca tot ceea ce ține de nivelul individual-general incluzînd habitudinile noastre socioistorice și culturale să condiționeze în mod absolut posibilitatea accesului la universal. însăși rezistența, pasivă ori insurgentă, pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau produs al unor tradiții culturale. Dar tocmai această inversare a ierarhiei realului ne poate interpela, poate stîrni o reacție salutară. A subsuma transcendența mentalului individual sau colectiv e un nonsens, revoltă rațiunea, o îndeamnă să restabilească ordinea nivelurilor de ființă. Sau să renunțe la universalul pe care se întemeiază. A considera că formele de cultură decid în ce privește posibilitatea de participare la principiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sfîrșit, științele religiei pot, ele înseși, să ne stîrnească o salutară reacție apofatică, purificatoare atunci cînd, în loc să își păstreze neutralitatea, se transformă în orizont explicativ pentru obiectul lor. Atunci cînd definesc religia prin funcția ei ideologică ori socială, cînd o subsumează structurii binare a gîndirii, cînd îi dau mobiluri psihanalizabile sau cînd o restrîng la convingere/construcție individuală, științele religiei produc, pentru transcendent, un substitut mult mai grosolan decît anamorfozele lui religioase, un fals mult mai evident. Anamorfozele religioase proiectau asupra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mediu simbolic, doar o proiecție a principiilor în domeniul comunitar, doar un cadru care dă condiții persoanei pentru a-și realiza destinul integral? Sau este ea gîndită, în fond, ca împărăție divină imanentizată? Caz în care persoana riscă să fie subsumată unui colectiv religios stat, Biserică în calitate de instituție istorică, ierarhie socială pretinzînd să reproducă treptele cerești, mai nou partide ale lui Dumnezeu și să-i fie minate astfel profilul irepetabil, libertatea, responsabilitatea față de destinul ei. în modernitatea tîrzie, societățile liberale elimină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
necircumscris în limbaj vei fi în drept să folosești un limbaj tradițional sau altul pentru a expune cît mai potrivit un anume aspect al acestui adevăr. Toate aceste linii sau prilejuri de noutate spirituală specifice modernității tîrzii sînt totuși de subsumat unei noutăți dintotdeauna : cea a persoanei care își trăiește, fără rest, cu toate facultățile ființei sale, credința. Oriunde și oricînd, a da piept cu adevărul revelat, a te porni pe Adevărul-Cale, a tematiza experiența drumului împreună cu El înseamnă o noutate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în modernitatea tîrzie, destul exercițiu public al polarelor în tensiune, iar soluțiile de armonizare nu au, din principiu, caracter definitiv și omogenizant. Modernitatea tîrzie nu mai acceptă obiectivări ale unității (stat, partid, ideologie totalitară) care să anuleze ori să-și subsumeze contrariile în tensiune. Religia însăși nu mai adoptă un chip public înglobant, ci un chip polarizat : de prezență în societate, de retragere din totalitățile sociale. Pentru o conștiință atentă la sugestiile simbolice ale imediatului, nu oferă el oare destul material
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
folosi de acele lucruri care îi sunt necesare sau folositoare existenței"7. Așa cum am arătat în secțiunea referitoare la critica lui Filmer, atunci când Locke se referă la specia umană, el folosește termenul generic "om". Conform lui Matthew Kramer, acest concept "subsumează calitățile esențiale - nevoi, abilități care marchează ființele cuprinse în această categorie. A asuma că omul are anumite prerogative înseamnă, prin urmare, a afirma că fiecare individ uman are aceste prerogative"8. De altfel, chiar Locke precizează în Eseu asupra intelectului
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cui i se vorbește? Aceste Întrebări impun un anumit tip de lectură a operei, lectură concepută de Starobinski În trei timpi specifici: simpatia spontană, studiul obiectiv și refecția liberă. Reflecția lui Starobinski e dominată de tematica privirii, căreia i se subsumează meditația asupra raportului dintre mască și realitate, dintre aparență și esență: transparența și obstacolul la Rousseau, simbolurile privirii În teatrul lui Corneille și Racine, pseudonimia lui Stendhal, “teatrul lumii” și măștile sale la Montaigne. 3. Georges Poulet Dacă la Starobinski
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
și cea americană - printre "obiectele" sale de interes, discursul retoric. Black argumentează elocvent în acest sens, precizând că mai vechii cutume, potrivit căreia discursul (retoric) pare să scape evaluării din punct de vedere moral, în baza unui raționament care îl subsuma, tranșant, sferei "obiectelor", și deci nu al "persoanelor", trebuie să i se contrapună, de dragul celor mai practice scopuri, o tentativă de "explicare a dimensiunii preponderent umane a discursului"179, care să facă posibilă "subsumarea discursului într-un (tip de - adăugirea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
represiunii are loc în locul instituțional(izat) particular unde (acest intelectual - adăugirea mea) se află și în termenii propriei sale expertize, în termenii inerenți propriei sale funcționalități ca atare"807. O astfel de viziune, încheie McKerrow, conferă sens înseși teoriei critice, subsumând-o practicii critice; teoria devine "actul performativ al (criticului) retoric care susține criticismul în termeni de lectură inteligentă a discursului puterii"808. În final, criticul subliniază caracterul de-sine-stătător al practicii critice, care, eliberată de orice legitimare care se revendică de la
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
afirmă că Dumnezeu este o ființă în trei persoane. Formula cuprinde o tensiune între două noțiuni care sunt solidare din punct de vedere logic, anume "ființă" și "persoană". În mod normal, adică pentru cunoașterea intuitivă și logică, termenul "persoană" se subsumează din punct de vedere al sferei în întregime termenului "ființă", iar din punctul de vedere al conținutului, termenul "persoană" include notele noțiunii "ființă". Cum spune Blaga, "există ... între cele două noțiuni un raport neted de la abstract ("ființă") la mai concret
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și fantastică, acolo unde discursul ghidat de logica obișnuită nu mai are nici o putere. Datorită acestui lucru, hermeneutica lui Mircea Eliade are puține afinități cu hermeneutica occidentală. Aceasta din urmă "este în primul rând o hermeneutică a "textului", căruia îi subsumează și simbolul, deci o hermeneutică a discursivității, care își propune o ieșire din ambiguitatea în care se află în mod funciar orice structură simbolică. Aspirația către univocitate constituie în consecință caracteristica sa esențială..."543. Această scoatere din ambiguitate prin univocitate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
încercă să arate că, în raport cu "raționalitatea de tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți de măsură, în filigran, în marginea discursului filosofic", elementele unei "gândiri alternative" capabilă a înțelege organizarea complexă a realității 885. Această gândire alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate, o "raționalitate contradictorie", pusă tot mai mult în evidență de evoluția științelor, începând cu secolul al XX-lea. Parcurgând unele momente din istoria ideilor, Wunenburger identifică anumite scheme și figuri ale acestei raționalități alternative, ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu folosească animalele în propriile scopuri egoiste. Prima propoziție poate fi respinsă pornind de la un argument privind diferența ontologică dintre om și animal. Drept urmare, ca ființă înzestrată cu conștiință, omul este superior animalelor și, în consecință, nu putem să-l subsumăm etic în aceeași categorie astfel încât să acordăm aceleași drepturi oamenilor și animalelor. Omul este superior animalelor prin modul în care își manifestă inteligența și conștiința de sine: - producerea tehnologică de artefacte unice; - transmiterea de informație de la o generație la alta
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
metaforei terapeutice, ultima fiind o formă specială a metaforei științifice, cu funcție euristică, formativă și curativă. Pentru a evita, într-o analiză de ansamblu, confuziile de natură conceptuală și terminologică, autoarea propune, metodologic, conceptul generic de metaforă specializată, căruia îi subsumează, în studiul limbajelor specializate, metafora terminologică, respectiv metafora conceptuală. Abordarea hermeneuticii metaforei este deosebit de complexă și are, în concepția autoarei, impact asupra a cel puțin trei paliere interdependente: palierul cognitiv - metafora reprezintă intuiția unei "realități" pe care o provoacă și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
textului, al mesajului din terminologia lui R. Jakobson. Denotația este fundamentală pentru "latura semnificat a unui cuvânt" (DSL, 2005: 159) și reprezintă sensul cognitiv al unui cuvânt, sensul "pur intelectual, fundamental și relativ stabil" (idem). Caracteristicile semantice pe care le subsumează funcția denotativă - în opoziție cu funcția conotativă și/ sau poetică - sunt strict referențiale, non-subiective, analizabile în afară de context, de discurs sau "de enunțare". Astfel, "munte" are drept definiție de dicționar: "ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
intitulat „Momente periculoase pentru presă” (Ziua, 14 septembrie), dl Sorin Roșca Stănescu avertiza: „Se anunță un final de an periculos pentru libertatea presei”. De acord cu Domnia sa. Există însă o diferență foarte importantă între genul de pericole care poate fi subsumat titlului și cel enunțat în finalul articolului. Dacă lucrurle stau numai așa cum le prezintă dl Petre Mihai Băcanu, ingerințele trustului german WAZ, patronul ziarului, în politica editorială a României libere constituie semne de foarte prost augur. La fel, dacă lucrurile
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care au migrat membrii a jumătate de sat sau a sporirii ofertei de locuri de muncă în regiune duce la creșterea nivelului de dezvoltare a localității, dar nu are o dimensiune de participare sau organizare comunitară; în consecință, nu se subsumează conceptual "dezvoltării comunitare". Dezvoltarea comunitară a fost definită de David C. Korten 60, ca "un proces prin care membrii unei societăți își amplifică capacitățile personale și instituționale cu scopul de a mobiliza și controla resurse care să producă o creștere
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]