1,311 matches
-
domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei și Insula Balta Ialomiței; ... f) mijloacele de transport ale instituțiilor publice; ... g) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public; ... h) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare; ... i) mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral; ... j) mijloacele
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
Brașov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape exponențial: "Note:" ¹ include și comuna suburbană Ghimbav; ² număr estimativ. Conform recensământului din 1850 populația Brașovului era de 21.782 de locuitori, dintre care: În anul 1890 Brașovul avea 30.739 locuitori, din care: Conform recensământului din 1930 populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
a ridicat la 60.000 de locuitori în 1946, după război, apoi la 85.000 de locuitori, în 1948, la 97.000 de locuitori, în 1956, la 149.000 în 1966 și la 222.000 locuitori, în 1977, împreună cu comunele suburbane (fără acestea numai 194.000 de locuitori). În anul 1980 s-a atins o populație de 240.000 de locuitori, fără comunele suburbane și o suprafață de 34.159 hectare. Creșterea economică și mai ales industrializarea de pe parcursul secolului al
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
locuitori, în 1956, la 149.000 în 1966 și la 222.000 locuitori, în 1977, împreună cu comunele suburbane (fără acestea numai 194.000 de locuitori). În anul 1980 s-a atins o populație de 240.000 de locuitori, fără comunele suburbane și o suprafață de 34.159 hectare. Creșterea economică și mai ales industrializarea de pe parcursul secolului al XX-lea a condus la o creștere accelerată a populației orășenești, asemănător tuturor țărilor lumii. În Craiova de azi se află ruinele străvechii
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
și două mixte) având în total 971 de elevi (dintre care 375 de fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul cu același statut și cu o populație de 13.050 de locuitori. În 1931, orașului îi era arondată și comuna suburbană Mircea-Vodă, formată din satul Mircea-Vodă. În 1950, în urma reorganizării administrative naționale, Călărași a primit statut de oraș raional reședință a regiunii Ialomița și a raionului Călărași din cadrul acestei regiuni. În 1952, regiunea s-a desființat și raionul Călărași (cu reședința
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
înglobate în localitatea Călărași. Orașul a redobândit statut de reședință de județ în 1981, când s-a înființat județul Călărași, din jumătatea sudică a județului Ialomița de până atunci, împreună cu partea sud-estică a județului Ilfov. Municipiul a avut drept comună suburbană pe comuna Modelu între 1968 și 1989 când s-a renunțat la conceptul de comună suburbană. Reședința județului cu același nume, municipiul Călărași este situat în partea de sud-est a țării și cea de sud a județului, pe terasa inferioară
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
a înființat județul Călărași, din jumătatea sudică a județului Ialomița de până atunci, împreună cu partea sud-estică a județului Ilfov. Municipiul a avut drept comună suburbană pe comuna Modelu între 1968 și 1989 când s-a renunțat la conceptul de comună suburbană. Reședința județului cu același nume, municipiul Călărași este situat în partea de sud-est a țării și cea de sud a județului, pe terasa inferioară a Dunării (terasa Călărași), la contactul cu lunca Dunării, pe malul stâng al brațului Borcea, la
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
una de fete, una mixtă a CFR și o alta mixtă a comunității evreiești precum și un atelier feroviar cu peste 1000 de angajați. În 1931, Pașcani a primit statut de comună urbană în cadrul județului Baia, având în administrare și comuna suburbana Topile. În 1950, Pașcani a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, revenind la județul Iași, reînființat. În 1995, a primit titlul de municipiu. În municipiul Pașcani
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 - 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 - 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara. Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad si Delea, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora). Aceste acumulări sunt în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor. Teritoriul administrativ
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
pentru Oltenița același statut de comună urbană reședință a plășii Oltenița, și o populație de 6341 de locuitori. Comuna Oltenița Rurală avea în compunere satele Oltenița Rurală și Atârnați, cu 2600 de locuitori. În 1931, Oltenița Rurală a devenit comună suburbană a comunei urbane Oltenița. După aceea, comuna Oltenița Rurală a fost desființată, satul Oltenița Rurală fiind el însuși comasat cu localitatea urbană Oltenița. În 1950, Oltenița a căpătat statut de oraș raional și reședință a raionului Oltenița din regiunea București
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
pe cursul râului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distanța de 21 km de vărsarea în Siret (lângă orașul Liteni) și 149 km de locul de izvorâre (Masivul Lucina din Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote (ambele localizate în granițele orașului). Teritoriul municipiului
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de „Serpentine” și formată din străzile Mihail Kogălniceanu, Mircea Șeptilici și Nicolae Labiș. Hărbăria se continuă către est cu o zonă numită Suhat, unde se găsește vechea uzină de apă a orașului (1912), astăzi monument istoric. Ițcani este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 5 km nord-vest de centrul localității. Este un cartier de case care s-a dezvoltat pe malul stâng al râului Suceava, la vest de Burdujeni (aflat la o distanță de aproximativ 3 km). Legătura
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Gavriil. La ieșirea din Ițcani către Siret se află Biserica Sfinții Apostoli, fost lăcaș de cult luteran. O proporție semnificativă a locuitorilor este de origine poloneză, iar în trecut au trăit aici mulți germani și evrei. Burdujeni este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 4 km nord-est de centrul localității. Din punct de vedere al întinderii și al populației, Burdujeni este cel mai mare cartier sucevean. Este poziționat pe malul stâng al râului Suceava, care reprezintă granița cu
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
În 1950, Moreni a devenit oraș raional în raionul Târgoviște al regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, Moreni a fost transferat județului Dâmbovița, și până în 1989 a avut în jurisdicție și comuna Iedera, drept comună suburbană. Din 2003, prin legea nr. 259/2003, orașul a fost ridicat la rangul de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Moreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
locuitori. Comunele Adjudu Vechi și Burcioaia aveau aceeași compoziție și făceau parte tot din plasa Trotuș; comuna Adjudu Vechi avea 1025 de locuitori, iar comuna Burcioaia 415. În 1931, comuna Adjudu Vechi a devenit, alături de Copăcești și comuna Ruginești, comună suburbană a comunei urbane Adjud. În 1950, Adjud a primit statut de oraș raional și a devenit reședința raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a devenit oraș al
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
din 1925 consemnează schimbarea statutului Urziceniului în comuna urbană, reședință a plășii Urziceni. Populația era de 3526 de locuitori. În 1931, Urziceni era una dintre cele trei comune urbane ale județului (alături de Călărași și Slobozia), și avea arondate și comunele suburbane Cotorca, Bărbulești și Manasia. În 1950, orașul a devenit reședința raionului Urziceni, din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și în final (după 1956) din regiunea București. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ regional, fiind subordonat
Urziceni () [Corola-website/Science/297017_a_298346]
-
Mănăstirea Humorului, pe valea râului Humor. Gura Humorului este conectat la sistemul național feroviar și are două stații CFR pe magistrala Suceava - Vatra Dornei: Gura Humorului Oraș (în apropiere de centrul localității), respectiv Gura Humorului (în satul Păltinoasa din cadrul comunei suburbane cu același nume). Gura Humorului administrează fostul sat Voroneț, situat în partea sud-vestică a orașului și devenit între timp cartier al acestuia. În Voroneț se află Mănăstirea Voroneț, monument istoric recunoscut internațional. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Gura
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
cercetare, formată din 56 de institute specializate în diferite domenii ale științei aplicate . În München se află: Armata germană ("Bundeswehr") are în München următoarele institute de cercetare: München are un sistem public de transport dezvoltat, incluzând linii de metrou, tren suburban, tramvai și autobuz. Autoritatea locală a transportului în comun (tramvaie, autobuze, metrou și sistemul S-Bahn) se numește "Münchner Verkehrs- und Tarifverbund" (MVV). Tot îm München se află și sediul central al ADAC, cel mare mare club automobilistic din Germania. Aeroportul
München () [Corola-website/Science/296794_a_298123]
-
este centrul sistemului de căi ferate cehe, care deservește întreaga Republică Cehă și țările vecine. Praga are două stații internaționale de cale ferată: Hlavní nádraží (numită uneori și Wilsonovo nádraží) și Praha Holešovice. Există un număr de stații pentru transportul suburban. Pentru viitor este prevăzută o creștere a importanței transportului pe calea ferată în capitală. Praga este deservită de Aeroportul Internațional Ruzyně, care este aeroportul-sediu al Liniilor Aeriene Cehe. Orașul este legat de diferite orașe europene prin linii aeriene low-cost. Aeroportul
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Până în 1989, Mitreni a fost comună suburbană a orașului Oltenița; din 1989 a fost subordonată direct județului Călărași.
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
și transferat orașului Pucioasa, iar comuna Brănești a preluat și satele comunei Vulcana-Pandele care s-a desființat. În 1968, comuna Brănești, formată din satele Brănești, Priboiu (numele nou al satului Lăcuțele-Brănești), Gura Vulcanei, Lăcuțele-Gară, Toculești și Vulcana-Pandele, a devenit comună suburbană a orașului Pucioasa din județul Dâmbovița. În 1989, comuna a trecut în subordinea directă a județului Dâmbovița, iar în 2002 a fost reînființată comuna Vulcana-Pandele, iar comuna Brănești a rămas cu satele Brănești și Priboiu. Până in 1955 era compusă
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița (reînființat), dar a fost imediat desființată, și satele ei au fost incluse în comuna Brănești, comuna suburbana a orașului Pucioasa. Comună Vulcana-Pandele a fost reînființata în iulie 2002 de atunci având compoziția actuala și fiind subordonată direct județului Dâmbovița.
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
nu exista, satul Cotorca fiind arondat comunei Urziceni din județul Ialomița, iar satul Ciocârlia (denumit Bozianca) făcând parte din comuna Gârbovi. În 1925, anuarul Socec consemnează satul Ciocârlia în comuna Gârbovi. În 1931, satul Cotorca apare ca reședință a comunei suburbane Cotorca a comunei urbane Urziceni. Comuna a apărut înainte de 1968, ea căpătând în acel an forma actuală și devenind comună suburbană a orașului Urziceni. În 1989, s-au desființat comunele suburbane, iar comuna Ciocârlia a fost subordonată din nou județului
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
În 1925, anuarul Socec consemnează satul Ciocârlia în comuna Gârbovi. În 1931, satul Cotorca apare ca reședință a comunei suburbane Cotorca a comunei urbane Urziceni. Comuna a apărut înainte de 1968, ea căpătând în acel an forma actuală și devenind comună suburbană a orașului Urziceni. În 1989, s-au desființat comunele suburbane, iar comuna Ciocârlia a fost subordonată din nou județului Ialomița.
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]
-
În 1931, satul Cotorca apare ca reședință a comunei suburbane Cotorca a comunei urbane Urziceni. Comuna a apărut înainte de 1968, ea căpătând în acel an forma actuală și devenind comună suburbană a orașului Urziceni. În 1989, s-au desființat comunele suburbane, iar comuna Ciocârlia a fost subordonată din nou județului Ialomița.
Comuna Ciocârlia, Ialomița () [Corola-website/Science/301234_a_302563]