1,856 matches
-
cum noi înțelegeri pot fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ni ‑l transmite prin artiști, spre exemplu Michelangelo. Orice operă de artă este firește rezultatul unui produs de creație dar, o dată creată, ea se desprinde de actul producerii sale și cere să fie văzută după cum afirmă Heidegger în pura sa subzistență de sine ca operă 37. 36 p. Balahur, Problematologie și comunicare, Ed. Performantica, Iași 2006, 251. 37 m: heiDegger, Originea operei de artă, Ed. Univers, 1982, 54. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 138 Mulți creștini cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
50 și 400 de oameni (de cele mai multe ori grupând persoanele din aceeași familie). Toți locuitorii din sat locuiesc sub același acoperiș (numit shabono) care închide o incintă ovală interioară. Indienii Yanomani supraviețuiesc pe seama pădurii, inclusiv prin practicarea unei agriculturi de subzistență, dar trăind în armonie cu natura. În interiorul parcului se găsește cunoscuta Sierra Parima, din cadrul Podișului Guyanelor. Parcul Național Sierra Nevada a fost înființat în anul 1952 în zona montană andină, acoperind un teritoriu cu o suprafață de 2764km2. În spațiul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
nu putem discuta decât după apariția conștienții valorii și desfășurarea de schimburi economice cu echivalență de valoare; moneda metalică are crizele sale proprii, inflația a existat și este specifică și erei monedei metalice; chiar dacă economia monedei metalice era una de subzistență, aceasta a fost măcinată de convulsii, iar moneda metalică a funcționat ca o centură de siguranță; moneda din hârtie s-a impus pe fondul dezvoltării fără precedent a schimburilor comerciale, după descoperirea Americii și începutul procesului de globalizare; crizele monedei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
social este o ființă cu nevoi, cu interese și cu tendința permanentă de a căuta soluții la nevoile sale. Omul social se desparte de natură și începe să folosească natura în favoarea sa. Economia omului social nu mai este una de subzistență. Principiul diviziunii muncii este unul dintre marile principii fundamentale ale devenirii cosmice și transformării evolutive"217. Diviziunea muncii sociale se deosebește în mod fundamental de diviziunea naturală a muncii. La momentul primei diviziuni a muncii sociale, omul nu mai este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de raritatea lor, aurul și argintul sunt în comparație cu fierul și chiar cu arama, metale prea moi pentru a putea fi folosite în acest scop. (...) Pe cât de inutile sunt în procesul de producție, pe atât de prisos apar ca mijloace de subzistență, ca bunuri de consum. (...) ele apar oarecum ca o lumină solidă care este dezgropată din adâncuri, argintul reflectând toate razele de lumină în compoziția lui originală, în timp ce aurul reflectă potența cea mai înaltă a culorii - roșul". Karl Marx, Contribuții la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
314. 545 În fapt este vorba despre combaterea crizelor economice specifice economiei care se bazează pe folosința monedei metalice. Am păstrat însă convenționalitatea titlului din motive de înțelegere și exprimare mai facilă. 546 "Economia din Occidentul medieval are drept scop subzistența oamenilor. Ea nu trece dincolo de aceasta. Sau dacă poate să treacă dincolo de satisfacerea acestei nevoi stricte, este desigur pentru că subzistența este o noțiune socio - economică și nu una pur materială. Această muncă nu are drept țintă progresul economic, nici individual
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
păstrat însă convenționalitatea titlului din motive de înțelegere și exprimare mai facilă. 546 "Economia din Occidentul medieval are drept scop subzistența oamenilor. Ea nu trece dincolo de aceasta. Sau dacă poate să treacă dincolo de satisfacerea acestei nevoi stricte, este desigur pentru că subzistența este o noțiune socio - economică și nu una pur materială. Această muncă nu are drept țintă progresul economic, nici individual și nici colectiv. Ea comportă, alături de unele laturi religioase și cele morale, și unele țeluri economice: să-și asigure subzistența
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
subzistența este o noțiune socio - economică și nu una pur materială. Această muncă nu are drept țintă progresul economic, nici individual și nici colectiv. Ea comportă, alături de unele laturi religioase și cele morale, și unele țeluri economice: să-și asigure subzistența proprie și pe cea a săracilor care nu sunt în stare să și-o procure ei înșiși. Sfântul Toma d'Aquino declară, în lucrarea sa Summa Theologica: "Munca are patru scopuri: mai întâi și în primul rând ea trebuie să
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
special, pentru a demonstra că, la baza societății în care se produc bunuri materiale, există două clase cu interese contrarii: proprietarii mijloacelor de producție, exploatatorii și utilizatorii mijloacelor de producție (obligați să le folosească pentru a-și asigura mijloacele de subzistență, sub formă de salariu), considerați ca fiind exploatați. Privită numai dintr-un anumit punct de vedere, doar în contextul perioadei și la nivelul condițiilor de producție de la începutul dezvoltării capitalismului în Anglia, concepția marxistă a avut poate o oarecare valabilitate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
nu era capitalul, ci munca care producea valoare și plusvaloare și, ca atare, cereau ca munca să fie răsplătită la adevărata ei valoare (fără a se face vreo precizare despre care era "valoarea" ei, în afară de asigurarea unor mijloace modeste de subzistență și pentru asigurarea reproducerii forței de muncă); ─ mijloacele de producție trebuiau să devină proprietate comună, iar producătorii (cei ce le foloseau), stăpânii acestora. Teoretic, asemenea idei (prezentate și de V. I. Lenin), având la bază teoria marxistă, au putut influența
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
curent sau de trebuință îndelungată) în funcție de necesitățile populației care cunoștea o "creștere naturală". Pe de altă parte, tot Marx este cel care susținea că populația "muncitoare exploatată" era remunerată cu un salariu care de-abia ajungea pentru asigurarea mijloacelor de subzistență și de reproducție a forței de muncă. De asemenea, nu reiese clar din afirmația lui Marx dacă producția suplimentară (ce se crea în secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea) cunoscuse o asemenea creștere, în asemenea proporții, încât să
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
trăia clasa muncitoare "exploatată", nu explică de ce era necesară și cât de mare era acea supraproducție destinată majorității populației în vederea satisfacerii nevoilor de consum (atâta timp cât acestei clase sociale nu i se asigurau așa cum am mai amintit -, decât modeste mijloace de subzistență și reproducție a forței de muncă), și, în același timp, permițându-i capitalistului industrial să obțină profitul scontat. Socotind, ipotetic, că, după ce și-a definitivat acest punct de vedere, Marx a considerat necesar să revină cu unele explicații, iată ce
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
asemenea produse și mari satisfacții financiare pentru creatorii lor. Pot fi considerate acestea ca dovezi ale creării profitului numai prin exploatarea forței de muncă și remunerarea forței de muncă cu un minimum de salariu, suficient asigurării unor modeste mijloace de subzistență și de reproducere a forței de muncă? Oare acest rol "revoluționar" (creator al producției de "noi utilaje, tehnologii și tot felul de produse" la care participă o forță calificată de muncă, educată și cu posibilități de manifestare a talentului) trebuie
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
determinată de o contradicție la care nici Marx și nici apologeții teoriei marxiste nu au dat un răspuns: pentru cine se realizează această supraproducție, dacă masa mare a consumatorilor este săracă și nu își poate asigura decât modestele mijloace de subzistență? În ciuda unei asemenea situații, răspunsul se găsește în realitatea de necontestat în care supraproducția își găsește o cerere din ce în ce mai mare (întrucât altfel nu își are rostul de a fi creată), din partea acelei mase largi de consumatori din rândurile muncitorimi "exploatate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
marxistă, crizele economice creează multiple dificultăți clasei muncitoare datorită disproporției dintre producția capitalistă (creată numai în scopul obținerii de profit) și subconsumul la care este supusă marea ei masă, ce nu își poate asigura prin salariu decât mijloace modeste, de subzistență. ● În literatura economică referitoare la această criză, se afirmă că piața acțiunilor în SUA, în primele trei trimestre ale anului 1929, a luat proporții exagerate. Acțiunile unor companii au crescut cu 120% în perioada 1925-1929 și au devenit o sursă
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și urm. 84 Thomas Robert Malthus (1766-1834), economist englez, profesor de Economie Politică. Cunoscut pentru concepția sa referitoare la cauzele sărăciei populației engleze și la explicarea acesteia prin teza referitoare la creșterea populației în progresie geometrică și a mijloacelor de subzistență numai în progresie aritmetică. Soluțiile lui se referă la rezolvarea sărăciei prin molime, războaie etc. 85 Profit formă transformată a plusvalorii, reprezentînd beneficiul capitalistului: Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Academiei RSR, 1975, p. 749. 86 Rentabilitate posibilitate de câștig
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
și se manifesta sub toate formele. Răsfoind paginile, ni se pare că revedem rudele bătrîne care aveau gesturile, expresiile, atitudinile și costumele reproduse în gravuri, ni se pare că le auzim vocea și că regăsim expresiile pe care le foloseau. Subzistența acestor "muzee de familie" și "reviste pitorești" este, desigur, un accident. S-ar fi putut să nu le scoatem niciodată de pe rafturi și să le deschidem 51. Redeschid totuși aceste cărți și regăsesc gravurile, tablourile, portretele fiindcă, împins de o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
le oferă accesul spre un alt timp și un alt trecut 143. Nu există o societate în care am trăit un timp care să nu se păstreze sau măcar să lase o urmă în grupurile mai recente în care am pătruns: subzistența acestor urme este suficientă pentru a explica permanența și continuitatea timpului propriu vechii societăți și pentru a ne permite oricînd să revenim, în gînd, la ea. Toate aceste timpuri care subzistă, chiar și cînd corespund unor stări și unor forme
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
grupuri, fiecare cu propria durată. Aceste timpuri colective nu se disting prin faptul că unele ar trece mai repede decît altele. Nu se poate spune nici măcar că aceste timpuri se scurg, căci fiecare conștiință colectivă își poate aduce aminte, iar subzistența timpului pare să fie o condiție a memoriei. Evenimentele se succed în timp, dar timpul este un cadru imobil. Doar că timpurile sînt mai mult sau mai puțin vaste, permițînd memoriei să ajungă mai mult sau mai puțin departe în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
București, pe strada Maior Coravu, într-un bloc cu garsoniere, unde a locuit împreună cu soția sa până la dispariția sa fizică din anul 1988. Acest om, această personalitate a Olteniței, de o tenacitate extraodinară, suferind umilințe și chiar neavând mijloace de subzistență a trăit 99 de ani, niciodată n-a făcut paradă de greutățile și vicisitudinile prin care a trecut. Anexez documente autentice, care au aparținut doctorului Constantin Deculescu. Mulțumesc doamnei Annie Bentoiu, fiica doctorului Constantin Deculescu, pentru documentele pe care mi
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
și mai târziu, o dată cu Alcmeon din Crotona, sperma) în cap. Cf. R. B. Onian, Origins of European Thought, pp. 107-108, 115, 134-136 etc. Cea mai îndelungată revoluție: descoperirea agriculturii. Mezoliticul și neoliticul și spiritualității specifice vânătorului. Vânătoarea ca mijloc de subzistență se prelungește în societățile de agricultori. Probabil că un anumit număr de vânători, care refuzau să participe activ la economia cultivatorilor, au fost folosiți ca apărători ai satelor; la început împotriva fiarelor sălbatice care îi hărțuiau pe sedentari și distrugeau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
muncitor agricol. Fie câștigul lui cât de mic, el nu se îndură să-și părăsească ogorul. Această perseverență a muncitorului român de a nu se despărți de lotul său de pământ chiar când lotul este mic și nu-i asigură subzistența este, pentru propășirea economiei naționale, o piedică serioasă, după părerea unora. Alături de perseverență la lucrul din agricultură, s-ar mai putea cita și alte cazuri de perseverență la populația românească. Este drept însă că astăzi aceste cazuri sunt mai puțin
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
există deci o singură ființă, o singură voință și o singură lucrare. Dumnezeirea formează o unitate desăvârșită, dar ea nu se limitează și nu se închide într-o singură persoană. Deși ființează în mod unitar, Dumnezeu are un mod de subzistență treimic. Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt au Persoană proprie, mișcându-se una către alta, în așa fel încât fiecare Se deschide și Se află în cealaltă, fără contopire, amestecare sau confundare, ci prin posedare reciprocă. Cele trei Ipostasuri există unul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sau directorii cu onoare, capabili de demisie, fiind specii dispărute), rămânând doar biata profesoară de chimie, deja "condamnată" de presă pentru un halucinant omor din culpă și pe care domnul profesor Talpalaru ar lăsa-o pe drumuri, fără mijloace de subzistență, dacă ar putea. De ce s-o fi pripind domnul inspector general cu verdictul, înaintea organelor abilitate, și de unde această înverșunare radicală împotriva unei colege de breaslă mai tânără, mai puțin experimentată și, în mod cert, mai expusă la nedreptăți decât
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]