30,037 matches
-
lui, s-ar putea spune ădemocratieă și amorala creștină". Merită reținută confesiunea memorialistului că Maniu era intratabil, ăpedant în ce priveste îmbrăcămintea, de altfel, fără lux". Și aceea că, contrar opiniei carliste, avea ăun suflet foarte receptiv față de bucuriile și suferințele semenilor, rudeniilor, prieteni sau străini; lua parte la ele. Avea din plin impresia frumosului, se înduioșa ușor, uneori cu greu putîndu-si stăpîni lacrimile". Cînd venea la Bădăcin, primul drum era la mormintele celor dragi, apoi poposea la îndrăgită lui grădină
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
la situații și la personaje care stîrnesc emoții așa zicînd brute și suficient de universale pentru a frînge inimile în absență medierii artistice. E de-ajuns să ascultăm o mamă care și-a pierdut copilul său să ne cutremuram la suferință unui tînăr condamnat la moarte de o boală incurabilă sau să participăm la o poveste de dragoste care nu se poate împlini din cauze naturale sau să traversam un lanț de coincidențe fatale care bulversează destinele unor indivizi și ale
Era melodramei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17564_a_18889]
-
prin simbolurile sale consacrate, ci și printr-o retorica ce vuiește în marile-i goluri, sugerînd neîmplinirea: "De ce m-ai născut din carne cînd aș fi putut/ repeta piatră/ cînd aș fi putut fi copac sau spumă de mare/ și suferința ar fi locuit departe de mine?/ Poate tu ai fi vrut sa ma naști stea/ și iată-mă doar un trist adevăr care umblă prin/ lume/ licurici al nesfîrșitelor grelelor nopți./ Pentru cîntec și moarte m-ai născut mama/ învesmîntat
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
meu, isi aducea aminte, în operele sale, de puternică impresie (...)" etc. sau, nejustificat stilistic, între determinat și determinantul sau (obiect direct, atribut sau complement circumstanțial): "Plânsul fierbinte îl curată și îl pregătește pentru noul drum, pe proaspătul neofit." (p. 5): "suferință zidește, înnoiește, reface, restaurează, omul." (p. 9) etc. sau și între determinat și determinant, și între subiect și predicat: "În scrisorile, sale, trimise din străinătate, Dostoevschi, își exprimă deseori dorința de a petrece un timp oarecare într-o mănăstire rusească
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
plan intelectual, dată fiind condiția de arhimandrit și duhovnic la Mînăstirea Arnota a autorului. De unde înverșunarea această a s-ar putea întreba pescuitorii în ape impure - împotriva unuia dintre acești "călugări iluminați și maeștri de spiritualitate" (v. Prefață. Frumosul că suferință transfigurata, p. 6)? Nu cumva autorul unui asemenea articolaș e un năimit al vrășmașilor seculari ai ortodoxiei străbune etc.?... Ipoteticul și bănuitorul meu interlocutor poate fi liniștit: sînt ortodox convins, am un bun duhovnic și nu atentez deloc la imaginea
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
acolo adevărul și vino de-mi povestește (...) Mi-e milă de tine, Aliosa, de bună seama.(...) Eu mă gîndeam mereu la acest lucru: cine oare se va ruga pentru mine vreodată?(...)a" (pp. 281-282). Ajungînd la dificilul pasaj privitor la suferință copiilor a incriminata de Ivan -, Paulin Lecca amestecă planurile, punînd iarăși semnul egalității între literatura și viața, căutînd justificări în Viețile Sfinților sau în nenumite lucrări apocrife. Concluziile sale uimesc prin neadecvare: "Cei ce au cugetul lui Hristos știu prea
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
are nevoie de comentarii. Mersul istoriei e recuperat de Barbu Ollănescu din astfel de înfruntări între două feluri de a trăi. Felul celor care pierd tot - mama lui, Camelia Ollănescu, e nevoită să renunțe la un apartament foarte cochet și suferința ei, covârșitoare, de bună seamă, se pierde, discret, printre rânduri și felul celor care câștigă, fără nici un strop de fair play, fără nici o măsură. Naivitatea lumii vechi - Istrate Micescu o convinge pe doamna Ollănescu să nu emigreze, în 1947, fiindcă
Lumea din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2474_a_3799]
-
în clasa lor socială, și a căror vehemență apare pe deplin justificată, cea de-a doua are un caracter oarecum folcloric, a circulat și circulă în cercuri de opinie largi cu nuanțe diferite, stârnind uneori hazul și relevând nu atât suferința propriuzisă, cât absurditatea și ridicolul situației. Ciudatul mod de constituire a memoriei colective, ce degenerează adesea în paradox, a determinat sistematizarea deloc științifică a acestei critici postfactum, ca să nu mai spunem că a zădărnicit analiza, prin urmare judecarea ansamblului, cu
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
duhul adevărului care, la o adică, la necaz și strâmtorare, se prefiră agonic ca prin spitale și pușcării în case cu familii obișnuite, capturate pe nimic - vătămat, paralizat, zăcând la pat cu capul spart ziua în amiaza mare, beat de suferința neputinței noastre omenești, prea omenești. În adevăr, repet, în adevăr Dumnezeu mi-a dat de lucru; Dumnezeu, nu omul. Omul „îmi dă de lucru” cel mai adesea „pieziș”, cum ar zice același Arghezi, în dispreț mascat, în silă dresată mediatic
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
putut să-și plătească ratele la declanșat în Statele Unite ale Americii interconectat cu cea a Statelor Unite, bănci, care au intrat într-o stare de o criză financiară și economică de o iar de aici în toate economiile stres și de suferință. La nivelul violență greu de imaginat. O criză la n a ț i o n a l e d e p e Sistemului socio-economic mondial fel de distrugătoare, de violentă și de mapamond...devenind în ultima se estimează că numărul
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_61]
-
de măsurat, de previzibil toate planurile vieț i i , în plan acestea adăugăm numărul uriaș al numit Criză Economică, și care economic, cultural, educațional, în sinuciderilor, al îmbolnăvirilor psihice, penetrează, și influențează negativ plan demografic, în planul entropiei și imensa suferință umană. toată procesualitatea economică, Sistemelor socio-economice, în METODA IEȘIRII ECONOMIILOR NAȚIOALE DIN CRIZA MONDIALĂ, FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ A ANILOR 2008-2012 FĂRĂ CA SĂ FIE REDUSE SALARIILE, PENSIILE, FĂRĂ MĂRIREA TV-AULUI ȘI A IMPOZITELOR ȘI FĂRĂ CA SĂ FIE DAȚI OAMENII AFARĂ DIN
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_61]
-
Ultima dată când l-am văzut a fost în iunie, anul acesta. A suferit foarte multe în ultima perioadă datorită dezmemării partidului. A trecut cu ușurință peste anii de pușcărie. A plecat cu speranța că partidul va reveni și că suferință nu va fi de pomană", a declarat Rodica Coposu, sora lui Corneliu Coposu, la Realitatea TV. "Aflu cu stupefacție această veste, m-am bucurat că s-a eliberat din spital zilele trecute. Privesc cu regret știrea, condoleanțe. Am fost adversari
Ion Diaconescu, Nelson Mandela de România () [Corola-journal/Journalistic/24971_a_26296]
-
întrupează în acest profund și minunat de grav roman al lui Bujor Nedelcovici într-o... bineînțeles, femeie: Relli - marea dragoste din tinerețe al lui Pascal, pe care tot el - maladiv de-atunci în rejectarea întregii lumi înconjurătoare, ce aduce numai suferință (Schopenhauer) - a abandonat- o și „uitat-o”. Dar, ea nu... Îl regăsește, încă îl mai iubește cu aceeași forță de care numai femeile sunt capabile și „reia” timid, discret, dar tenace „povestea lor de dragoste”... Va reuși ea să-l
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
1948-1989 -, încă își așteaptă interpretul capabil să o investigheze și să o integreze istoriei literaturii contemporane. Punctul central al rememorărilor și reconstituirilor lui Radu Brateș îl reprezintă, firește, volumul Aspecte din viața Blajului, din 1942. Apărută într-un moment de suferință a spiritului național, în urma Diktatului de la Viena, cartea a beneficiat de o receptare favorabilă din partea criticii, Octav Șuluțiu subliniind nu numai erudiția și rigoarea istorică și filologică a autorului (deloc suprinzătoare), ci și calitățile literare ale scrisului său. Radu Brateș
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
e mai mult decît un legămînt cu diavolul” (Exercițiu de exorcizare I). Nimic serios se pare că n-ar putea schimba încrederea bardului în energia organică de care dispune. Aptă a amortiza paradoxal stările dezagreabile prin simpla lor adiționare. Izbăvitor, suferința, cîtă este, se exorcizează prin sine: „Aici se pune punct provizoriu/ dar cum să încapă într-un punct/ atîtea limite atîta inconștiență atîta lehamite/ atîta nedreptate atîta dezgust/ nu mă bucură nimic nu mă întristează nimic/ iubirea e o exorcizare
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
rândunică“, „A ciocnit un ou de lemn“, Farago începea să însemne mai mult, adoptaseră. „Într-o noapte de Crăciun“ etc. Tot în chiar mai mult, decât o mare poetă. Încă A muncit până în ultima clipă a 1907 poeta participă la suferința țăradin momentul stabilirii în Cetatea Băniei, vieții, deși era imobilizată din cauza bolii. nilor revoluționari, la care merge de mai poeta se considera olteancă prin adopPe data de 4 ianuarie 1954, Elena multe ori cu mâncare, atrăgând antipatia ție. Anul 1921
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
încheiem discuția noastră fără a ne vorbi puțin despre literatura georgiană, oprindu- ne îndeosebi asupra unui scriitor special, Ciabua Amiregibi, cel propus chiar pentru Premiul Nobel... Zaira Samharadze: Datorită lui Marcel Petrișor, care i-a fost prieten și camarad de suferințe politice, toată creația lui Amiregibi se poate citi în limba română. Sunt mândră de faptul că primul roman în georgiană, „Mucenicia lui Șușaniki” a apărut în secolul al V-lea, iar la cumpăna secolelor XII și XIII, Șota Rustaveli a
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
M A ( U S A ) Este extrem de greu să-ți exprimi părerea cu multe cărți, și totuși nu mă simt calificat și vrednic să scriu suficientă umilință despre o carte cutremurătoare scrisă cu despre “experimentul” de la Pitești. În acea închisoare, suferință și cerneală beznelor! Este la fel de greu să satana a încercat să distrugă creația lui Dumnezeu și să o înțelegi înspăimântătoarele chinuri fizice și schingiuiri refacă în imaginea lui necurata. Într-adevăr, așa cum scrie sufletești prin care au trecut sub fostul
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
sufletească deasemenea un frate care a făcut 10 ani de închisoare unii deținuți între care și autorul. De fapt, autorul dedică dintr-o condamnare de 20 de ani. În cei zece ani de cumva cartea unuia dintre colegii săi de suferință Valeriu detenție a primit dreptul să scrie o singură carte poștală și a Gafencu tânăr ucis în inchisoarea-spital Tg. Ocna, care a fost ținut singur și izolat timp de doi ani într-o celulă din suferit că un martir și
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
În ce priveste închisorilor în deruta. Pentru scurt timp, regimul de detenție s-a credință și întoarcerea la Iisus, acestea sunt procese îmbunătățit și unii deținuți au fost amnistiați. Legionarii, ori cei personale care îl apropie pe ortodoxul Ianolide de suferințele bănuiți de simpatii legionare, nu s-au bucurat însă de grațiile martirilor. Oricum, cartea ar trebui să dea mult de gândit regelui Mihai ori ale guvernelor interimare succedate la cârma fiecăruia dintre noi și mai ales bisericii oficiale... În acest
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
scriitor dizident rus Alexandr Solzhenitsin a fost profund tulburat când a aflat despre experimentul Pitești. Se pare că numai în România comuniștii au practicat acest sistem draconic. În Siberia Sovietică, în Chină comunistă, s-a suferit poate mai mult, dar suferințele au fost cu precădere fizice. În Cambogia criminalii lui Pol Pot au asasinat un sfert din populația țării, dar nu s-a încercat uciderea sufletelor așa cum s-a încercat în România... Personal, am aflat despre teroarea de la Pitești în 1957
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
puține excepții, acei tineri supuși schingiuirilor s-au făcut vinovați doar de cea ce au simțit și de idealurile pe care le purtau în suflet. Cum se vor justifica oare ucigașii lor în fața judecății supreme? Cum putem rămâne nepăsători în fața suferințelor lor, noi, cei care nu am trecut pe acolo? M-am întrebat deseori de ce au fost supuși la acel experiment infernal cei mai buni și cei mai onești dintre tinerii arestați? De ce au fost aleși acei oameni inocenți și încă
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
subțiri, buze Nea Mitică, Nea Mitică de om nesincer și ipocrit încerca, (deși venise pe post de refu Ai ajuns monedă mică. giat basarabean și fusese primit cu brațele deschise, ca un Azi pe stradă toți te strigă; frate în suferință,) încerca să ne strecoare otrava comunistă. 102 D Lestine iterare Vă aduceți aminte cu câtă șiretenie a început să simpaticul bătrânel Rosental când avea dureri de măsela?) denigreze puterea regală? erau: Trebuie să recunosc, în ce mă privește, că nu
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
că vociferează ca el), voind luptă pînă la capăt (poezia a circulat și printre soldații de pe front, după semnarea armistițiului însă): „Noi vrem război, de-o fi să dăm tot ce iubim!/ Și dacă astăzi visul ce se curmă,/ O, suferință, va fi cel din urmă,/ Cu țara noastră să ne prăpădim!” etc. (Jertfa cea din urmă). Poate da, fără să vrea, probabil, și peste oarece expresionism: „Prin geam un cer mîncat de rîie,/ Ceaș teaptă rănile să-și lingă” etc.
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
texte semnate de Gabriel Coșoveanu, Nicolae Coande, Constantin M. Popa, Ioan Lascu, Ștefan Vlăduțescu, dar conține și alte puncte de interes: eseul lui Liviu Malița despre teatrul românesc în comunism și cel al Roxanei Ghiță intitulat Prezențele la pândă: imensa suferință, marea teamă, ca și rubricile fixe susținute de Gabriel Dimisianu, Gheorghe Grigurcu, Adrian Popescu și Nicolae Prelipceanu. În numărul 5, ne-au atras atenția memoriile Gabrielei Adameșteanu, comentariile privind Festivalul Internațional Shakespeare (semnate de Daniela Firescu și Haricleea Nicolau), excelentul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]