5,627 matches
-
i-a spus lui pe rând toată încercarea prigonitorului. Iar el a zis: "Stăpâne, noi datori suntem să ne rugăm, ca la oameni aceasta este cu neputința, dar la Dumnezeu toate sunt cu putință." Deci, a treia zi, s-au suit la muntele Adar și l-au înconjurat pe el de trei ori, purtând cruci. Și, stând ei în preajma muntelui, a chemat episcopul pe acel mai înainte zis făurar și i-a zis lui: "O, fiule, acum ți se cade ție
MUTAREA MUNTELUI PRIN RUGĂCIUNE de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365111_a_366440]
-
noștri și eventualele pășuni alpine întinse care includ și semețe vârfuri. Pentru ochiul drumețului vârful, în acest caz, reprezintă plimbarea de dimineață, nicidecum victoria asupra efortului de escaladare a „marilor înălțimi, bine înțeles stâncoase și periculoase. Efortul este același dacă sui sau cobori o pantă mare dar oboseala nu este aceeași. Pe stâncă pui pas după pas pe locuri studiate, te folosești eventual și de mâini ca punct de sprijin suplimentar. Pe o pășune alpină verde, panta se simte, în special
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
cele din pădurile din apropiere sunt artificiale, cu scop energetic. Și natura creează uneori asemenea lacuri cum ar fi Lacul Roșu, de baraj natural din cheile Bicazului. Dar cu ce folos vă fac acum o lecție de geografie montană când, suindu-te la București în mașina proprie poți realiza într-o zi o plimbare la Bâlea Lac cu întoarcere prin Sibiu - Sebeș pe TransAlpina care te plimbă până pe (nu pe lângă) muntele Păpușa din masivul Parâng. Mai ai timp și să vizitezi
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
sânge genunchii nu mă mai ascultă sunt prea ușor și mă ridic lăsând arvună-un trup de lut deodată nu mai știu ce sunt ori pană, vânt sau chiar un duh aud un popă cum cuvântă că iute m-am suit la drepți dar îngerii mă duc pe brațe mă scufundă în copaie sunt nou născut în scăldătoare astăzi este 1 martie din moarte iar am înviat Referință Bibliografică: astăzi este 1 martie / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ASTĂZI ESTE 1 MARTIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365249_a_366578]
-
Crăciunul cu noi și a plecat imediat înapoi, pentru că un profesor țicnit le fixase un examen pe 3 ianuarie. Leni, nevastă-mea, a mai stat două-trei zile ca pe ace, după care pe 1 ianuarie, direct de la Revelion, s-a suit în tren: - Dane, înțelege, Cristiana nu se poate îmbăia, nu se poate îmbrăca, trebuie neapărat să merg s-o ajut. - Și cât stai? - Până îi dă ghipsul jos. Am oftat, din proprie experiență știam că asta poate dura peste o
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
lor l-a deconcertat aflând că Dumnezeul Cel Atotputernic, Făcătorul tuturor celor văzute și nevăzute a promis viață veșnică și daruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit pentru toți aceia care-L iubesc pe El. Și atunci, spre stupoarea tuturor i-a spus secretarului să adauge și numele lui lângă aceștia că și el este creștin. Împăratului nu i-a venit să creadă când a auzit și
SFINŢII MUCENICI ADRIAN ŞI NATALIA de ION UNTARU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364965_a_366294]
-
dacî mă suiem în copași, matali di și nu-mi dai voii? Atunci, amândoi bunicii au sărit cu gura pe el... La un moment dat, copilul, plictisit de atâta „teorie”, le-a replicat: - Bini, bini, hai, cî nu mî mâi sui di-amu încolo, dațî-mi pașii șî nu mî mâi șertaț’ așe di tari... Și așa - „Să nu te urci în copaci!” - devenise un laitmotiv, mai ales pentru bunică-sa care îl repeta zilnic, de zeci de ori. De parcă n-ar fi
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
în partea cealaltă, cea de la vale, se căsca o prăpastie adâncă, plină cu jgheaburi ascuțite. Năzdrăvanul de Sebastian luase un prepeleac, îl sprijinise cu capătul gros de pământ și cu cel subțire - de acoperiș, pe partea de la deal, și se suise până în vârf, încălecând coama grajdului. Luat la întrebări de ce făcuse așa ceva, copilul le-a răspuns senin: - Păi, voi mi-aț’ zâs sî nu mî sui în copași, nu șî pi acoperișuri! Asta era prea de tot, îi freca un țânc așa cum
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
capătul gros de pământ și cu cel subțire - de acoperiș, pe partea de la deal, și se suise până în vârf, încălecând coama grajdului. Luat la întrebări de ce făcuse așa ceva, copilul le-a răspuns senin: - Păi, voi mi-aț’ zâs sî nu mî sui în copași, nu șî pi acoperișuri! Asta era prea de tot, îi freca un țânc așa cum voia el!... Nu l-au bătut nici de data asta, le era prea drag, dar au intrat în panică: dacă, Doamne ferește, se întâmpla ceva
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
Deasupra lumii sufletului meu. / Izvoarele s-au luminat și sună/Oglinzile ritmându-și-le-n dans”. Remarcabilă e și tehnica reliefării unui contrast semnificativ; chip de-a spune că percepția asupra lumii exterioare se modifică, în funcție de stările noastre subiective: “pârtie de brazi, /verdele suind voios/vârfuri amare.” (“Munții Buzăului”). În mod surprinzător, întâlnim reminiscențe mitologice: Orfeu, Euridice, Penelopa. Deși ar putea să pară, la o primă lectură, vetuste, ele sună firesc, “limpede”; e un amestec de naivitate și grație: “Timpul trece greu când aștepți
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
De, ce să-i fac, e copil și el, se joacă...”. Sebastian era tare neastâmpărat când era mic, se cățăra peste tot, prin copaci mai ales, dar și prin poduri, pe acoperișuri de grajduri chiar. Odată, în Treboilea, s-a suit într-un nuc din afara grădinii în care trebăluiau ai mei. La un moment dat, s-a auzit o bufnitură înfun- dată și imediat Bălan a început să latre cu putere: copilul căzuse din nuc, dar n-a pățit nimic, ramurile
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
Acasa > Impact > Istorisire > A NINS CU FLORI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului a nins cu flori A nins cu flori-minune pe dealurile mele, mireasma de cireș se suie în văzduh și-mbălsămând cuprinsul mă cheamă sus la ele să simt al primenirii primăvăratec duh. E-atâta de lumină, cum n-a mai fost vreodată și, sus, pădurea verde mă cheamă către ea, foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată
A NINS CU FLORI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366505_a_367834]
-
a se înregistra: „ În zilele acelea a ieșit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria. Și se duceau toți să se înscrie, fiecare în cetatea sa. Și s-a suit și Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numește Betleem, pentru că el era din casa și din neamul lui David. Ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată. Dar
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
vulpile viclene, cerbii și căprioarele sprintene, râșii cu ... XII. A NINS CU FLORI, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015. a nins cu flori A nins cu flori-minune pe dealurile mele, mireasma de cireș se suie în văzduh și-mbălsămând cuprinsul mă cheamă sus la ele să simt al primenirii primăvăratec duh. E-atâta de lumină, cum n-a mai fost vreodată și, sus, pădurea verde mă cheamă către ea, foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
pădurea verde mă cheamă către ea și brazii țes povestea iubirilor rebele când nori tiviți cu aur visează la o stea. Leonid IACOB ... Citește mai mult a nins cu floriA nins cu flori-minune pe dealurile mele,mireasma de cireș se suie în văzduhși-mbălsămând cuprinsul mă cheamă sus la elesă simt al primenirii primăvăratec duh.E-atâta de lumină, cum n-a mai fost vreodatăși, sus, pădurea verde mă cheamă către ea,foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată,când mierle-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
fantastic! mă gândesc că dumnezeu se joacă uneori cu oamenii și apoi uită și el, doar suntem creați după chipul și asemănarea lui și ne lasă așa în voia soartei până dă o mașină peste noi și atunci, vrând-nevrând, ne suim la ceruri, la dreapta tatălui, dar hai să mai copilărim până atunci, nu ne grăbește nimeni! totuși, cum a reușit mamili tău, o țărăncuță de la marginea pământului, să dea naștere unei fetițe atât de talentate? mă minunez! ești de-a
VA FI SFÂRŞITUL LUMII! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366637_a_367966]
-
liniștea ierbii adoarme în mine când greierii cântă izvorul curge de secole setea ne-o stingem bând din băltoace gerul despică stejarul în două de-a lungul îmi cade pe umeri lemnul de cruce cât o să-l duc? poteca greu suie păcatul dansează ca o minge de foc o lacrimă sfințește oasele cu gust de țărână driblează cuvântul prin sufletul gol Referință Bibliografică: driblează cuvântul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 569, Anul II, 22 iulie 2012. Drepturi de
DRIBLEAZĂ CUVÂNTUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366645_a_367974]
-
copiilor are un important rol educativ și formativ,mai ales prin relațiile stabilite între participanți. Universul tematic al creațiilor este foarte larg : -se fac referiri la ocupațiile lor de fiecare zi și la plăcerile copiilor: Lică,Lică, mititică, s-a suit pe putinică Și strigă in gura mare “pătlăgele de mâncare” și Mama croșetează, Tata se rujează, Mama spală vasele, Tata roade oasele, Noi ne dăm de-a-ndoasele. -la momente care joacă un rol important în viața copiilor: De ziua mea , Unchiul
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
ochilor, zbătândă, ai legănat bastarzii prunci? spune-mi, femeie, când ai dansat pe gânduri, au mai fost nebuni ca mine să-ngenuncheze în păcat? m-am cățărat vârtos pe munte lăsând în spate toate cele; cu spini în talpă tot suiam spre un deșert fără speranță; voiam din cântul tău să smulg măcar o pană, doar o pană! și când în vârf am zis că sunt, de amețeală am căzut. m-am trezit pe arătură pân ă la glezne în pământ
SPUNE-MI, FEMEIE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365567_a_366896]
-
rupt lopata. Ce-l ce-o știrbise, iată-l, Cu moaștele de piatră, fusese Însuși Tatăl. Și m-am întors prin timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou îmi fu urât. Și al voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El se afirmă stingher printre contemporani. Cuvinte ca „leat”, „duminicarea”, „dumicatul”, „gogoloi”, „drojdii”, „țărână”, „faguri”, „candelă
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
și spirit, si păcat și inocentă, si constrângere și libertate, în el luptându-se Binele și Răul, ca forțe esențiale ale existenței, atestând autenticitatea unui candid sau numai setos de candoare, care se simte asediat de porniri “Într-n apus, suind din piept un tril. “ Al.Florin ȚENE Membru corespondent al Academiei Americană Română de Artă și Știința Președintele Național al Ligi Scriitorilor Români Referință Bibliografica: Paradoxurile din sonetele lui ADRIAN MUNTEANU / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului MI-E DOR Mi-e dor de dealul dinspre Bude cu viile-ncărcate toamna. Mi-e dor de galbene gutui, pe care ni le cocea mama; mi-e drag poteca s-o mai sui. Mi-e dor de serile de iarnă, când mergeam la vecernii. Mi-e dor de cina de la vatră și de zăpezile-argintii; mi-e drag să le mai prind o dată. Mi-e dor de jocurile noastre nevinovate de copii. Mi-e
MI-E DOR DE NELU PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365652_a_366981]
-
cosmosului! Din stăpânirea domnilor, boierilor și podgorenilor istoriei, în grija societății Cotnari, vinul acesta e într-un strop din pahar, cât într-o seamă de doctorii! Paharul de Cotnari e frate cu mirabilul cântec pe care-l mistuie și-l suie ca ser și sevă la inimă, frate, de asemenea, cu poemul alcătuit din plămadă cu vin și cuvânt! În pahar, vinul Cotnari e soarele dezagregat, din care meșterii Renașterii au lăcuit vitraliile catedralelor; în suflet, vinul Cotnari e fratele meu
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ABIA-I TOAMNĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 985 din 11 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Eu, iubito, sper, la noapte, Voi schia pe derdelușu-ți Când îți voi urma urcușu-ți Suind munții tăi de lapte... Mă voi da pe-nguste pante Și pe pârtiile-ți zvelte, Voi aluneca prin delte Și pe piscuri incitante, Voi pătrunde în ținuturi Neținute la vedere, Fără vreme de ședere Între multele săruturi... Voi tăia poteci
ABIA-I TOAMNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365687_a_367016]
-
ce simte Sisif câtă vreme urcă muntele. Cât de bogat sau cât de sărac ajunge sus. Deoarece acest munte este chiar viața lui. Iar Sisif are de dovedit nu faptul că poate reține stânca în vârf, ci că o poate sui. Iată, cred, înțelepciunea de care avem nevoie. Știind că vom muri, să găsim aici un argument pentru a iubi și mai mult viața. Și astfel fiecare lucru își va primi prețul său într-o lume unde trebuie să mergem până la
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]