2,367 matches
-
palme, amețesc și peste puțin [timp] se fac nefolositori. Sulul în giurul căruia se înfășoară odgonul are un diametru numai de 6 palme; deci, încungiurând o dată caii cercul, încărcătura de sare se rădică numai 18 palme, când, dacă după regulă, sulul ar fi <de> 20 palme gros, atunci cu o singură încungiurare a cailor, încărcătura s-ar sui 60 palme. O încărcătură nu poate scoate mai mult decât 3 droburi de sare, adică până la 240 ocă. Aceste sînt cuvintele pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
riscuri asociate mișcărilor internaționale de capital; analiza efectelor pe termen scurt, dar, mai ale s, pe termen lung, a schimbărilor, atât în ceea ce privește struct ura , cât și dinamica fluxuri lor de capital financiar; analiza rolului și importanței guvernelor în pr oce sul de globali zare financiară; evoluția fluxurilor de capital internațional, î n c ontextul actualei crizei financiare internaționale; Globalizarea piețelor de capital Deși, în momentul de față, conceptul de globalizare financiară sau de globalizare a pieței internaționale de capital este vehiculat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
evenimentele tranzitorii sau imediate și acele dezvoltări care sem nalează existența unei conjuncturi, adică o tra nsf ormare a naturii, formei și perspectivei economiei mondiale. La nivel internațional, există numeroase studii care au abordat, în mod diferit, atât pr oce sul de globalizare, în general, cât și globalizarea financiară, în particular, studii care au surprins, în principal, omenirea - mai mare - poate - și decât Marea Depresiune din 1929 - 1933. internaționale de capital, pe o perioadă destul de vastă și fără precedent, marcată de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
altă parte. Crizele economice și financiare care au avu t loc de-a lungul timpului și au generat imense costuri economice și sociale sun t considerate una dintre consecințele globalizării. Globalizarea este re spo nsabilă ea însăși de așa-zi sul efect de contagiune. În plus, gânditorii sociali și au exprimat, din cauza globalizării, îngrijorarea față de apariția ine gal ității. 1.4. Periodizarea globalizării 1.4.1. Prima eră a globalizării Dacă globalizarea ar însemna că anumite dimensiuni ale economiei globale, finanțelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
f i v acanțe sau mașini. (de exemplu, IBM are o insulă pentru întâlniri int erne, în timp ce Universitate d aa din Edinburgh ună studenți din toate colțurile lumii în grupu ri tutoriale, în jurul unui foc de tabără, pe o in sul ă virtuală). Se constată că, în anul 2007, aproape 38,9 % dintre locuitorii U.E. aveau acces la Internet, reprezentând peste 314 milioane de persoane, așa cum se poate vedea în tabelul nr. 1.3. În v alo are absolută, numărul de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
le urmează exemplul. 2.2.3. Abordarea raționalistă din perspectiva g rup urilor de interese După cum am remarcat anterior, atât perspectivele determinismului tehnologic, cât și explicațiile hegemonice asup ra globalizării financiare tind să se bazeze, în analiza fenomenului, pe intere sul de grup. Totuși, teoriile de politică economică a grupurilor de interese rep rez intă o ramură relativ nouă în sfera finanțelor globale. De obicei, astfel de teorii nu contestă noțiune a d e bază a perspectivei economice neoclasice, conform căreia
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ci și cele abia formate au luat măsuri, pentru a preveni instabilitatea financiară survenită, frecvent, în timpul procesului de integrare. S a recunoscut că o mare parte din instabilitatea fi nanciară s-a dato rat, în principal, faptului că, în timpul proce sul ui de integrare, fluxurile financiare se mută, din sectorul productiv (activitatea reală), în cel speculativ (acolo unde rentabilitatea activelor nu mai dep ind e de activitatea reală, ci, mai degrabă, de schimbările preconizate ale prețului lor), ele devenind, astfel, bariere
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
U nite, conturând, astfel, evoluția New York ului. Peste ani, acesta a ajuns să le domine și a devenit un centru financiar de o importanță globală. Până la sfârșitul secolului al XIX lea, Franța și Germania au reușit să dezvolte P ari sul și Berlinul ca fiind în semnate centre financiare ale respectivei perio ade , centre bine integrate în rețelele finanțelor globale. Piețe financiare s imi lare au început să se dezvolte însă și în alte țări din Europa și din Lumea Nouă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
progreselor din tehnologia in formațională și comunicații, marile instituții financiare po t s ă deservească mai multe piețe din locații diferite. Aceste progrese au reușit să schimbe imaginea industriei serviciilor financiare, prin consolidarea și re str ucturarea acesteia în decur sul a două decenii. Industria serviciilor finan cia re a antrenat instrumente ce au creat bănci globale și conglomerate care să furnizeze un complex de produse financiare în mai multe țări și, simult an, pe mai multe piețe. De oarece procesul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a părut a fi un conflict între fluiditatea în fierbere a fluxurilor financiare transfrontaliere și inerția statului, ancorat î n t eritoriul său fix și în tradițiile de lungă durată ale locuitorilor săi. Majoritatea economiștilor apără, în prezent, pr oce sul de globalizare, în general, deși unii își pun întrebări cu privire la oportunitatea globalizării financ n guv Globalizarea financiară - proces ireversibil Noua formă a fluxurilor de capital și utilizare a t ot mai frecventă a in termediarilor financiari internaționali constit uie două
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Incertitudinile legate de abilitatea instituțiilor financiare majore de a supraviețui crizei, însoțită de creșterea bruscă a instabilității, i-au determinat pe investitori să se orienteze spre active mult mai sigure. Între timp, instituțiile finan cia re și-au intensificat proce sul de recuperare a datoriilor, ceea ce a condu s l a ieșiri majore de pe pie țele globale, incluzând piețele țărilor în curs de dezvoltare. Țările în curs de dezvoltare au încercat un anumit grad de rezis tență față de noua criză, în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
între 10 septembrie și 22 octombrie, dintr-un total de aproximativ 1 760 miliarde dolari (graficul nr. 4.2., panel dreapta). Băncile străine și ac ele instituții din S.U.A. care nu aveau rezerve de depozite au pierdut, astfel, a cce sul la o importantă sursă de fonduri, într un moment când au avut nevoie să sprijine - sau să ia pe bilanțurile lor - fondurile de piață monetară pe care le au sponsorizat. Ca răspuns, cererea pentru fondurile interbancare în dolari a crescut
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a da (dacă este posibil) o formă conceptuală fas cina ției resimțite la întâlnirea cu lumea orașului, lumea cotidiană pe care o cunoaștem astăzi. Lungul ocol prin textele lui Ben jamin este un exercițiu speculativ în care se constituie univer sul urban ca univers fantasmatic, marcat subtil de ade văruri grave și de așteptări mesianice profunde. Funcțio na litatea epidermică a orașului nu-i epuizează ființa, ci o problemati zează, tocmai în acele locuri în care ea își trădează pragurile și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
destroys pseudoauratic contexts. [...] Is neither paraphrase nor decon struc tion but saving destruction. It undoes the context in order to develop the text, like a photographic negative (GS I, 3, 1165), towards its full historical revelation“. Cu alte cuvinte, demer sul interpretativ al lui Benjamin procedează deconstructiv, prin continua recontextualizare a fenomenului și prin exploatarea negativității conceptului. În același timp însă, el conține o miză esențială: aceea a „salvării platoniciene“ (Platonische Rettung) a lucrului în idee. Critica pseudo rigidității lucrului echivalează
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tortul. Scos cu meșteșug de pe rășchitor urma spălarea cu leșie din mesteacăn, apoi tragerea pe urzar și În cele din urmă pus pe stative care cereau Înainte Încă două operații: datul prin spată și prin ițe. Se Învelea urzeala pe sul, iar din băteală se făceau mai Întâi țevi la sucală și apoi suveica trebuia să alerge prin rost dus și Întors și astfel pânza creștea. Pe zi, o gospodină harnică trebuia să țeasă câțiva coți de pânză. Țevile la sucală
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să amintim un fapt neglijat de diferitele istorii ale nihilismului, și anume că în limba italiană sunt atestate prezențe destul de vechi ale cuvântului 236. Acesta este folosit în mod incidental de Pasquale Gallupi în Considerazioni filosofiche sull'idealismo trascendentale e sul razionalismo assoluto (Considerații filozofice despre idealismul transcendental și despre raționalismul absolut), publicate cu un an înaintea morții, în 1845. Galluppi face aluzie la poziția lui Zenon din Eleea, care neagă și respinge mișcarea, definind-o ca "nihilism"237. Acesta folosește
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în primele scrieri ale lui Severino: Heidegger e il problema della metafisica (Heidegger și problema metafizicii) (1950), care conține o analiză a criticii heideggeriene adusă metafizicii, așa cum este expusă în cartea despre Kant și în eseurile din 1929, și Note sul problematicismo italiano (Note despre problematicismul italian) (1950), în care sunt adunate studii critice despre Ugo Spirito, Nicola Abbagnano și Antonio Banfi. În raport cu reluarea metafizicii clasice realizată de Bontadini, este posibil să înțelegem mai bine atât punctul nevralgic al gândirii severiniene
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Oelze, ed. H. Steinhagen și J. Schröder, 3 vol., Limes, Wiesbaden, 1977-1980. Gesammelte Werke, ed. D. Wellershoff, 4 vol., Limes, Wiesbaden 1959-1961; ulterior Klett-Cotta, Stuttgart, 1977. Sämtliche Werke, Stuttgarter Ausgabe, G. Schuster (ed.), 7 vol., Klett-Cotta, Stuttgart, 1986-1991. Lo smalto sul nulla, De L. Zagari (ed.), Adelphi, Milano, 1992, include și Oltre il nichilismo (1932) și Nietzsche cinquant'anni dopo (1950), pp. 254-264. Berdiaev, N., Le sens de l'histoire. Essai d'une philosophie de la destinéee humaine (1923), trad. fr., Aubier-Montaigne
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Fridugisus din Tours, De substantia nihili et tenebrarum, ediție critică și studiu introductiv de C. Gennaro, Cedam, Padova, 1963. Il nulla e le tenebre, F. D'Agostini (ed.), Il melangolo, Genova, 1998. Galluppi, P., Considerazioni filosofiche sull'idealismo trascendentale e sul razionalismo assoluto, Silvestri, Milano, 1845. Gehlen, A., Einblicke, Klostermann, Frankfurt a. M., 1975. Gesamtausgabe, K.-S. Rehberg (ed.), Klostermann, Frankfurt a. M., 1978 ss. Goetz, F. L., De nonismo et nihilismo in theologia [...] tractatus theologico-litterarius, Chemnitz, 1733. Gómez Dávila, N., Notas (1954
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
s. a. [2000]. Nichilismo e modernità, R. Garaventa (ed.), Troilo, Bomba (Ch), 2001. Heidegger und Nietzsche, Heidegger-Jahrbuch 2, 2005. Le Néant. Contribution à l'histoire du non-être dans la philosophie occidentale, Presses Universitaires de France, Paris, 2006. Amato, P., Lo sguardo sul nulla. Ernst Jünger e la questione del nichilismo, Mimesis, Milano, 2001. Anders, G., Über Heidegger, G. Oberschlick (ed.), Beck, München, 2001; în special: "Nihilismus und Existenz", pp. 39-71, și "Heidegger und die Geschichte des Nihilismus", pp. 116-277. Andler, C., Nietzsche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
P. M. Lützeler (ed.), 13 vol., Suhrkamp, Frankfurt a. M., 1977, X/1, pp. 246-247. 136 G. Benn, Briefe an F.W. Oelze, H. Steinhagen și J. Schröder (ed.), 3 vol., Limes, Wiesbaden, 1977-1980, I, p. 71. 137 G. Benn, Lo smalto sul nulla, L. Zagari (ed.), Adelphi, Milano, 1992, pp. 254-255. 138 G. Benn, Sämtliche Werke, Stuttgarter Ausgabe, G. Schuster (ed.), 7 vol., Klett-Cotta, Stuttgart, 1986-1991, vol. V, p. 160. 139 Gesammelte Werke, D. Wellershoff (ed.), 4 vol., Limes, Wiesbaden 1959-1961; ulterior
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
139 Gesammelte Werke, D. Wellershoff (ed.), 4 vol., Limes, Wiesbaden 1959-1961; ulterior Klett-Cotta, Stuttgart, 1977, vol. I, p. 492. 140 G. Benn, Sämtliche Werke, op. cit., II/1, p. 281. 141 Idem, vol. IV, p. 185. 142 G. Benn, Lo smalto sul nulla, op. cit., p. 155. 143 Fr. Nietzsche, Sämtliche Werke, op. cit., VIII, III, p. 409. 144 Idem, VI, pp. 365-366; cf. XIII, pp. 639-640. 145 M. Heidegger, Gesamtausgabe, Frankfurt a. M., Klostermann, 1975 ss. I, p. 56; citată de aici înainte cu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
existentialisme est un humanisme (1945), Gallimard, Paris, 1996, pp. 26-31. 236 Cf. S. Battaglia, Grande dizionario della lingua italiana, Utet, Torino, 1961 ss., la intrarea: "Nichilismo", vol. XI, 1981, col. 423-424. 237 P. Galluppi, Considerazioni filosofiche sull'idealismo trascendentale e sul razionalismo assoluto, Silvestri, Milano, 1845, p. 204. 238 C. Cattaneo, Scritti filosofici, N. Bobbio (ed.), 3 vol., Le Monnier, Florența, 1960, vol. I, p. 335. 239 F. De Sanctis, Leopardi, C. Muscetta și A. Perna (ed.), Einaudi, Torino, 1960, p.
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
frumuseți care se distrug prin succesiunea lor monotonă sau prin asamblarea lor discordantă. Fiecare Descriere, în parte, ar plăcea dacă ar fi singură: cel puțin ar semăna cu un tablou. Dar o sută de Descrieri la rând seamănă cu un sul format din studiile puse cap la cap, semnate de Vernet. Într-adevăr, un Poem descriptiv poate fi considerat doar ca o culegere de studii ale unui poet care-și încearcă creioanele, și care se pregătește să arunce într-o operă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un nivel de vibrație spirituală asemănătoare cu a lor. Nu știu dacă explicația orientală este cea adevăra tă, dar ea se potrivește foarte bine cu realitatea. Toți oamenii visează. Dar până azi știința nu a explicat clar ce este vi sul. Știm că viața pe care o trăim ne influențează visele, dar sunt și vise care nu au nici o legătură aparent ă c u viața noastră. Ba mai mult, sunt multe cazuri când oamenii visează lucruri care se vor petrece în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]