2,532 matches
-
C. Begrini (Amintire). Tot în întâile numere intră traduceri din autori francezi (Maurice de Valette, Aviatorii) sau din spațiul francofon. Treptat, alături de literatura originală reprodusă din alte periodice - Tudor Arghezi, Inscripție pe o casă de țară, Panait Cerna, Iisus -, în sumar își fac loc câțiva poeți socialiști ai momentului: I. Broșu, G. Spina, I. Schreiber, precum și autori de articole protestatare. Ultimele numere, aproape în întregime acaparate de ecourile sinuciderii lui A. Steuerman-Rodion, conțin articole pe această temă semnate de Ion Alexis
SCANTEIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289532_a_290861]
-
la Târgu Mureș, ca lunar, între 15 februarie 1938 și august 1940. Redactor-responsabil: Iacob Timiș. Articolul-program, aparținând lui Iacob Timiș, subliniază înscrierea publicației în demersul de afirmare a valorilor românești, caracteristic Transilvaniei interbelice. Dacă în primele numere versurile incluse în sumar sunt semnate Alfred, Lucian, încet-încet gruparea poetică din jurul revistei se cristalizează, poeții care scriu în mod consecvent în S. fiind Lucian Văleanu, Iacob Timiș, Demostene G. Nolla, Traian Tincu, Mihail Pintea, G. Tulnic, Romeo Dăscălescu. În grup figurează însă și
SCANTEIERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289536_a_290865]
-
sute de catarge, Crăiasa din povești), George Coșbuc (Sub patrafir), Octavian Goga, St. O. Iosif (Cântec vechi). Rubrica intitulată „Colțul elevilor” înregistrează în 1942 debutul lui Dumitru Micu, cu poezia Țăranii, în același an debutând aici și Ion Oarcăsu. În sumar intră, de asemenea, nu numai publicistică social-politică (Aurel Socol, Constantin Oarcea, E. Nicoară ș.a.), ci și articole care aparțin lui Șerban Cioculescu (Un mare nedreptățit: I. Codru Drăgușanu), Mircea Eliade (Lucruri de taină), Victor Eftimiu (Poezia turcă), Ovidiu Papadima (Folklorul
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
muzica”. În articolul-program se precizează motivele care au stat la baza alegerii titlului publicației, redactorii fiind „călăuziți de oarecare sentimente de simpatie și de admirație către acel ce a fost Traian Demetrescu”. Primul număr conține un omagiu adus poetului. În sumar intra proza de Al. Macedonski (Moară pe Dunăre, Palatul fermecat, Vrăjitoarea, O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor), D. Călugăru, I. C. Romașcanu, C. Seche, Dim. Orfănescu, Radu D. Rosetti, versuri de Dim. Orfănescu (Amurgul pe ocean, Vis straniu, Seara la țară
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
revista junimistă se republică povești de Ion Creangă și nuvele de N. Gane. Se mai reproduc fragmente din Povestea vorbii a lui Anton Pann sau din Estract din istoria misiilor mele politice de V. Alecsandri. Printre numeroasele traduceri incluse în sumar sunt și cele din scrierile lui Cervantes (reluare din „Convorbiri literare”), Schiller, Pușkin, Lermontov, Gogol (Mantaua, Taras Bulba), E. A. Poe, Nathaniel Hawthorne, Bret Harte, Jules Verne, Émile Gaboriau, Al. Dumas, Jókay Mór, Bjørnstjerne Bjørnson ș.a. Încercarea de a relua T.
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
N. Iorga, N. Milcu, Cincinat Pavelescu, Mircea Dem. Rădulescu, O. Carp, George Dorul Dumitrescu, George Petre. Cel mai stăruitor se arată a fi Constantin Goran, a cărui lirică, având drept tematică iubirea, este modestă sub raportul expresiei. Proza inclusă în sumar aparține lui Mihail Sadoveanu (Pe o pagină a „Amintirilor”), Gala Galaction ( În grădina de lângă lac, Pe țărmul mării), Gh. Brăescu (O revedere, Nou nimic), Al. Cazaban, I. A. Bassarabescu, Radu Boureanu, N. Dunăreanu, C. Sandu-Aldea, Emil Isac, V. Demetrius, dar
TRIBUNA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
de claritatea unei conștiințe, de mândria unei continuități, a unei tradiții care implică o datorie”. Partea politică a publicației are drept scop susținerea idealurilor istorice ale Transilvaniei. Rubrici: „Cronici - note și însemnări”, „Cărți noi relative la Ardeal”. Sunt incluse în sumar versuri de Ion Al-George, Aurel Esca, Eugeniu Revent, Zaharia Bârsan, Ovidiu Hulea, Aron Densușianu, Octavian Moșescu, Aron Cotruș, Constantin Asiminei, Adrian G. Roșianu, Maria Cunțan, Octavian Goga, Al. A. Leontescu, Volbură-Poiană Năsturaș ș.a. Proza aparține lui D. N. Ciotori, Ion
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
Crainic (transpunere de Franyo Zoltán), Ion Pillat, G. Bacovia, iar în limba germană se tălmăcește din Mihai Eminescu (Doina în versiunea lui Konrad Richter, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie în versiunea lui Victor Orendi Homenau). Se includ în sumar texte în limba maghiară de Gheorghe I. de Ferenczy sau în germană de Liviu Rebreanu (Lob des rumänischen Bauer), cu mențiunea că acestea din urmă sunt reproduse după „Berliner Boersen Zeitung”. Mai colaborează G. G. Mironescu, Ion Maniu, Gh. Dăncuș
TRANSILVANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290240_a_291569]
-
invențiunile folositoare întregii omeniri”. Prima pagină conține fotografii ale unor personalități din diverse domenii, atât din țară, cât și de peste hotare, foarte multe imagini fiind consacrate scriitorilor români, iar ilustrațiile fiind însoțite de o scurtă prezentare biografică. Predomină prezența în sumar a paginilor de proză lirică și memorialistică: Vladimir Macedonski (Ajun de luptă, Fluturașul, În luptă), Virgil N. Dărăscu (Iarna, Flori de lămâiță, Bătrânețea, Tekirghiol), Cornelia Dobrlnitz (O aventură, Amintiri), I. N. Cezărescu (După natură), V. Pop-Horinceanu (O noapte în mijlocul lupilor
TRIBUNA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290264_a_291593]
-
și economice ale celor trei ținuturi din Ardeal și Banat”. Deviza este „O Patrie, o națiune, un monarh!”. Apariția jurnalului va fi salutată de Elie Dăianu, fost director al „Tribunei” din Sibiu, precum și de o serie de importante fete bisericești. Sumarul divers și bogat se structurează în primul rând în rubrici de interes general, precum „Tribuna economică”, „Tribuna juridică”, „Tribuna sportivă”, „Ultimă oră”, „Clujul în 24 de ore”, în care este consemnata activitatea civilă locală și este analizat spectrul politic din
TRIBUNA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290266_a_291595]
-
I. Negoițescu (Despre mască și mișcare), Licu Pop (Începuturile herbartiene ale esteticii lui Titu Maiorescu), sunt recenzați Perpessicius, Anton Dumitriu, Romulus Vulcănescu, E. Lovinescu ș.a. Traducerile, chiar dacă nu au o pondere mare, câștigă în calitate, fiind selectate și incluse în sumar versiuni consacrate, precum cele aparținând lui G. Coșbuc (Homer, Odiseea), V. Bogrea (din lirica antică), Teodor A. Naum (Vergiliu, Eneida), Ștefan Bezdechi (din Tucidide), Ioan Georgescu (din Petőfi). În revistă a fost marcată comemorarea morții lui Dante și evocată figura
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
multe articole „îndreptate contra statului maghiar”, încheiat cu achitarea lui Ioan Slavici, despre activitatea Societății România Jună din Viena, despre o discuție aprinsă la Academie în jurul lui „u mut” între Gh. Sion, Al. Roman, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu, despre sumarele gazetelor „Observatoriul” și „Telegraful român” din Sibiu, „Gazeta Transilvaniei” din Brașov, „Luminătoriul” din Timișoara etc., despre apariția volumelor Scrieri din junețe și exil (I) de C.A. Rosetti și Note critice de Nicolae Densușianu ș.a. „Foița” ziarului este ocupată de
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
Român, unde lucrează până în 1944 și se ocupă de apariția buletinului Institutului, publicație pe care o înființase. Își susține în 1942 doctoratul, cu teza Manuscrisele slave din timpul lui Ștefan cel Mare, la Universitatea bucureșteana, studiul fiind ulterior inclus în sumarul revistei „Cercetări literare” (1943). Se întoarce la Paris, își reia muncă de lector la Sorbona și termină, în 1945, École Pratique des Hautes Études, cu lucrarea La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion dans Leș Pays Roumains, publicată
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
personalizează schimbându-i titlul în „Considerații pe marginea revistelor”, și de Petru Comarnescu. Aici apar analize pertinente, chiar execuții fără menajamente la adresa unor confrați și a opiniilor pe care le emit, uneori completate la „Cronica literară”, unde se inventariază polemic sumarele la zi ale unor publicații ca „Adevărul literar și artistic”, „Kalende”, „Săptămâna literară”, „Gândirea”, „Tiparnița literară”, „Contimporanul” sau se ia poziție față de câteva „foi dubioase”, adevărate instrumente de pervertire a simțului critic, a ierarhiei valorilor, calificate ca „reviste-pistol”. Informații culese
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
scurtă de Ana Blandiana, Mihai Giugariu, Pompiliu Marcea, Fănuș Neagu, D.R. Popescu, Sânziana Pop, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Sorin Titel, Virgil Teodorescu, Gabriel Chifu, Liliana Ursu, Dinu Flămând, Ileana Mălăncioiu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Mircea Eliade, incluse în sumarul unor reviste literare slovace. În 1991 a editat la București un amplu epistolar al compatrioatei sale, românista Jindra Husková-Flajshansová, în care reunește scrisori primite de aceasta de la scriitori și oameni de cultură români dintre cele două războaie mondiale (Lucian Blaga
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
cu poșta redacției, la rubrica „Doi critici vă așteaptă”. Printre criticii literari care colaborează la U. se mai numără Șerban Cioculescu, Alexandru Piru, Dumitru Micu, Marian Popa, Rodica T. Florea, Alex. Ștefănescu. Un interes deosebit îl prezintă amintirile incluse în sumar, dintre care sunt de menționat cele semnate de Victor Eftimiu, Profira Sadoveanu, Tudor Mușatescu, Gheorghe Tomozei, Romulus Vulpescu, Sașa Pană, I. Peltz. După 1989 revista, de o relevanță literară mult redusă și cu un număr restrâns de colaboratori, continuă să
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
culturale ale regiunii, tranșant declarată odată cu seria din 1937, se concretizează în articole ce urmăresc aspecte din viața satului (obiceiuri, credințe, învățământ, Biserică, așezăminte, personalități istorice, viață spirituală), autori fiind Romulus Vulcănescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Ion Simionescu, Const. D. Ionescu. În sumar intră și câteva scurte grupaje de poezii populare (colinde) culese de Gh. D. Mugur și V. Voiculescu din diferite zone ale Olteniei sau de C. S. Nicolăescu-Plopșor, care figurează și cu succinte comentarii privind folclorul. Alți colaboratori: D. Ioanid, I.
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
va fi una din podoabele cele mai frumoase ale literaturii noastre setoase de asemenea talente”. O parte din istorioarele de aici (La băi, Ziua tatei, Răsplata - o anecdotă plină de umor despre filotimia boierului Costache Negri) va acoperi parțial și sumarul cărții Din lumea celor mici. Încă din 1897 ziarul „Universul” îi încredințase rubrica specializată „Cronici feminine”, la care - mărturisește V. - în urma constatării că educația fetelor „prezintă o lipsă bine simțită în ce privește chemarea lor în viață ca soții, mume și membre
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
Biserica română din Bihor, Bihoreni, membri ai unor academii de profil, Literatură - filologie - lingvistică, Publicistica, Cultura populară), înlocuind astfel tiparul alfabetic de organizare a materiei într-o lucrare lexicografică cu cel pe domenii. Modalitatea de tratare a personalităților incluse în sumar suferă totuși de lipsă de măsură, de spirit partizan și de inegalități de abordare. Așa se explică de ce articolul consacrat sieși se dezvoltă pe un număr de coloane în exces, luând un aspect pronunțat autobiografic și de răfuială cu unii
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
contribuții notabile sunt studiul lui N. Iorga asupra lui Grigore Alexandrescu și recenziile sale la volume de Artur Stavri, D. Stăncescu, I. Russu-Șirianu, Z. C. Arbore, Gheorghe din Moldova. Interesul pentru literatura populară este evident în V., care include în sumar materiale culese din toate ținuturile românești: Milius (poveste din Năsăud), basme prelucrate de Gr. Sima al lui Ion, snoave și anecdote adunate de D. Stăncescu și de N. D. Popescu, folclor bucovinean strâns de S. Fl. Marian. Studii asupra folclorului
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1966-1971). În studenție se află între inițiatorii cenaclului Echinox, iar în 1968, la apariția revistei cu același nume, U. este redactor-șef doar al primului număr, fiind înlocuit la cererea autorităților, din cauza sumarului în care figurau texte de Emil Cioran, Martin Heidegger și Mircea Eliade; va deveni redactor-șef adjunct ulterior (1969-1971). Debutează în 1966 la „Ateneu” cu proză, unde între 1971 și 1973 este redactor, și editorial în 1974 cu volumul Despre
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Sărat, lunar, între 8 noiembrie 1915 și mai 1916, cu subtitlul „Literatură, sociologie, știință, artă”, modificat la numărul 4-5 în „Revistă literară, artistică, științifică, socială” și din nou, odată cu numărul 6, în „Literatură, artă, știință, sociologie”. Director: Octavian Moșescu. În sumar figurează versuri de Haralamb G. Lecca, Matei Elian (Al. I. Zamfirescu), Ion Pavlov, Adonis Gr. Popov, Octavian Moșescu, Victor Ion Popa, Zaharia Bârsan, G. Rotică, G.Tutoveanu, Mihail Săulescu, Volbură Poiană-Năsturaș, D. Iov, Theodor Solacolu, Radu D. Rosetti, I. U
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
încercând să precizeze aspirația publicației: „a ne apropia de fiecare cititor cu bunăvoință” și să promită că vor consacra numere speciale „scriitorilor și actorilor morți, peste care colbul uitării și-a țesut păienjenișul ingratitudinii umane”. Dar V., dispărută repede, oferă sumare eclectice, fără o structură conturată. Poezie semnează Virgil Carianopol (Autobiografie), Matei Alexandrescu (Ursitoare), Radu Gyr (Sângele meu fumegând), proza e reprezentată de Coca Farago („Mi-e drag orașul în care m-am născut”: Craiova, o evocare a orașului natal prin
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
Dorul Dumitrescu și a lui Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă cu cititorii”). Preocuparea revistei pentru informația la zi din domeniul teatral și cinematografic este preponderentă
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
anii 1933-1935 atitudinea antinazistă a V. fiind mai radicală chiar decât a multor periodice de extremă stânga. Fenomenele politice sunt abordate însă și prin specii situate la frontiera cu literatura: reportaj, viață romanțată, eseu. Reportajul își face de timpuriu intrarea în sumar prin însemnările de călătorie ale lui Al. Sahia (în Palestina) și George I. Duca (în Laponia, Suedia, America de Nord). Din 1932 în paginile revistei se desfășoară o veritabilă competiție, la care participă redactori și colaboratori, unii venind în întâmpinarea gustului public
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]