2,071 matches
-
adică autoritatea Sinodului I ecumenic de la Niceea și autoritatea Părinților Bisericii care au formulat doctrina cea adevărată, întemeiați fiind pe Sfânta Scriptură. Sfântul Niceta se numără printre cei mai iscusiți apărători ai Bisericii Ortodoxe împotriva arianismului și macedonianismului, precum și împotriva superstițiilor păgâne, infiltrate uneori în credința creștină. El insistă, îndeosebi, asupra dogmei Sfintei Treimi ca bază a ecumenismului actual, făcând din ea „regula credinței”, pe care Sfinții Apostoli au primit-o de la Domnul și au predat-o urmașilor ca „singura credință
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Niceta lucrările sale teologice, ele pot fi împărțite în două categorii: unele catehetice, prin care autorul a făcut cunoscută credința creștină catehumenilor săi sau i-a întărit în credință pe fiii săi duhovnicești, apărându-i de rătăcirile eretice și de superstițiile păgâne; altele practice, referitoare la cult și la viața liturgică a comunității, atitudinea în biserică, cântarea în comun, ținuta vestimentară. Din prima categorie fac parte lucrările: De diversis appellationibus; catehismul, descris de Ghenadie de Marsilia, De ratione fidei; De Spiritus
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de Nola și Fericitul Augustin. Catehet desăvârșit, Sfântul Niceta îi îndemna pe credincioșii săi să aibă o atitudine evlavioasă la rugăciune în biserică, precum și la privegherile de vineri seara și sâmbătă seara, să practice cântarea în comun, să lupte împotriva superstițiilor și să trăiască cu toții în dragostea și pacea creștină. 1. Ținuta și atitudinea evlavioasă a credincioșilor în Biserică Sfântul Niceta s-a simțit tot timpul legat de credincioșii săi. El era „în deplin acord cu simțirea intimă a poporului creștin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cântarea omofonă în biserică, au avut și au o permanentă importanță în Biserica Ortodoxă. Ele pot fi reactualizate cu succes în organizarea cântării în comun, atât în Biserica noastră Ortodoxă cât și în alte Biserici și confesiuni creștine. 3. Combaterea superstițiilor După cum ne informează istoricul Ghenadie de Marsilia, în Catehismul Sfântului Niceta de Remesiana erau cuprinse și două lucrări, care, din nefericire, nu s-au păstrat. Titlul lor era De gentilitatis erroribus (Despre erorile păgânismului) și Adversus genthliologiam (Împotriva horoscopului). Cele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în horoscop care era foarte răspândită și puternică în regiunea în care făcea misiune episcopul din Remesiana. Dacă cele două lucrări s-ar fi păstrat, ele ar fi pus la dispoziția cercetătorilor istoriei religiilor elemente interesante cu privire la credințele, riturile și superstițiile care existau la populațiile în mijlocul cărora predica Sfântul Niceta. În celelalte lucrări, foarte puține sunt locurile care ne-ar putea oferi o privire de ansamblu asupra ideilor sale cu privire la închinarea la idoli și la superstiții. „Atunci când Dumnezeu se arată - spunea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
interesante cu privire la credințele, riturile și superstițiile care existau la populațiile în mijlocul cărora predica Sfântul Niceta. În celelalte lucrări, foarte puține sunt locurile care ne-ar putea oferi o privire de ansamblu asupra ideilor sale cu privire la închinarea la idoli și la superstiții. „Atunci când Dumnezeu se arată - spunea Niceta - idolii sau închipuirile idolești sunt luați în râs”. Aceste „închipuiri” erau statui și lucrările ale diavolului. Niceta isnsistă asupra „lepădărilor” de diavol „cu credință foarte puternică și cu o conștiință neîndoielnică” și îi îndeamnă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
serbările fastuoase și la teatrele imorale, la hoții și la înșelăciuni, la omucideri și desfrânări, la mânie, avariție, mândrie și lăudăroșenie, la orgii și beții, la minciuni și la relele asemănătoare acestora”. Observăm că el consideră închinarea la idoli și superstițiile ca păcate grave, enumerându-le înaintea omuciderii și a celorlalte păcate. În același timp, îi îndeamnă pe credincioși să nu se prezinte la mărturisire și la Botez, mai înainte de a renunța la „Vanitatea diavolească” și la „îndeletnicirile amare ale diavolului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tăi, fiindcă am crezut în Dumnezeu cel viu și în Fiul Lui cu al cărui Duh am fost însemnat”. Sfântul Niceta dovedește grija sa pentru apărarea ortodoxiei credinței într-o perioadă și într-un mediu în care credința păgână și superstițiile erau încă puternice. 4. Dragostea și pacea creștină ca principii de viață morală Întregul misionarism al Sfântului Niceta s-a desfășurat sub pecetea unui cald umanism, care își avea temeiul în dragostea lui față de Dumnezeu, față de oameni și față Biserica
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și vrăjitori la caldei și la egipteni și hinduși. Care dintre ei, nu zic după moarte, dar încă trăind a putut să-și impună atât de mult puterea, încât să umple tot pământul de învățătura lui și să întoarcă de la superstiția idolească o mulțime așa de mare, câtă a atras Mântuitorul nostru la El de la idoli? Filosofii elinilor au scris multe cărți părute convingătoare și cu mult meșteșug în cuvinte. Ce-au dovedit ele așa de mult ca crucea lui Hristos
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lor o trăiau înarmați și sulița le slujea în loc de toiag și numai în ea le era ajutorul. Se închinau, cum am spus înainte, idolilor și aduceau demonilor jertfe; și totuși cei ce slujeau idolilor n-au putut fi îndreptați prin superstiția idolească. Dar când s-au mutat la învățătura lui Hristos, cugetarea li s-a străpuns cu adevărat în chip minunat, încât au lepădat cruzimea și nu se mai gândesc la lupte, ci în toate s-au făcut pașnici și plini
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeu S-a arătat pe pământ?44 Căci odinioară toată lumea și tot locul erau amăgite de credința în idoli și oamenii nu se gândeau la nimic altceva decât să cinstească pe idoli ca zei. Dar acum, în toată lumea, oamenii părăsesc superstiția idolilor și aleargă la Hristos și, închinându-se Lui, cunosc prin El și pe Tatăl, pe care nu-L știau”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, XLVI, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
creieri, din minte, din păr, din frunte, din sprâncene, din nas, din dinți, din buze, din gură, din umeri, din încheieturi, din piept, din coaste"13. De altfel, convingerea că boala psihică are o geneză supranaturală este atestată de numeroase superstiții care persistă încă: în toată Moldova se pune o mătură lângă copilul sugar pentru a-l păzi de duhuri, dar și pentru a nu i se "lega" mintea; în Bucovina există un descântec devenit cu timpul o rugă pentru sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în general, bruneți). Albinoșii, pentru raritatea lor, sunt și ei implicați. De altfel, se știe că toți cei considerați ca "jetatore" sunt, pretutindeni, oameni diferențiați, "însemnați", care impresionează printr-o particularitate anumită. * Deși practicile specific etnoiatrice sunt tot mai rare, superstițiile oferă încă numeroase fapte interesante. Menționăm, în privința superstițiilor, că, datorită educației materialiste, aplicată perseverent în ultimele decenii, depistarea lor este tot mai dificilă. Ni se pare semnificativ însă că, deși adulții sunt rezervați și le comunică parcimonios, le-am putut
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și ei implicați. De altfel, se știe că toți cei considerați ca "jetatore" sunt, pretutindeni, oameni diferențiați, "însemnați", care impresionează printr-o particularitate anumită. * Deși practicile specific etnoiatrice sunt tot mai rare, superstițiile oferă încă numeroase fapte interesante. Menționăm, în privința superstițiilor, că, datorită educației materialiste, aplicată perseverent în ultimele decenii, depistarea lor este tot mai dificilă. Ni se pare semnificativ însă că, deși adulții sunt rezervați și le comunică parcimonios, le-am putut afla cu mai multă ușurință de la copiii ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
târziu. Noi credem că observația este valoroasă, dar are altă cauză: se joacă la oglindă copiii lipsiți de societatea altora, cei care devin singuratici. Dezvoltarea neuropsihică normală implică educația membrelor din dreapta. Poporul, în Moldova, leagă aceasta de o serie de superstiții: "mama, când alăptează, să nu țină copilul cu mâna stângă, pentru a nu crește stângaci" sau copilul care fuge la sânul stâng "va fi nătâng". Se crede, de asemenea, că cine este stângaci "pe la zece ani i se leagă limba
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pe copil de epilepsie). S-a uitat aproape și de rolul pe care îl dețineau în trecut unele inele apotropaice și de alte obiecte care au căpătat o semnificație exclusiv estetică. Epilepsia, de altfel, este atât de mult însoțită de superstiții, încât chestiunea poate constitui ea singură obiectul unui vast studiu. Practicianul cu experiență, cunoscător al realității, știe că, în afara prescripțiilor psihiatriei "științifice", empirismul este o realitate. Dar, în condițiile actuale, în care rezultatele terapeutice sunt încă nesatisfăcătoare, empirismul este greu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
experiență, cunoscător al realității, știe că, în afara prescripțiilor psihiatriei "științifice", empirismul este o realitate. Dar, în condițiile actuale, în care rezultatele terapeutice sunt încă nesatisfăcătoare, empirismul este greu de combătut, iar strategia acestei acțiuni insuficient de justificată. Circulă însă unele superstiții legate de teama de a nu naște copii anormali sau oligofreni. Gravida nu trebuie să lucreze de Sf. Trif cel Nebun și de Sf. Vasile 20 (februarie) pentru a nu naște "copii nătângi și schilozi", obicei întâlnit și în Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Cântece populare de la Valea Prutului, 1872. 23. Densușianu O., Viața păstorească, București, 1943. 24. Furtună Dumitru Ec., Cuvinte scumpe, taclale, povestiri și legende, București, 1914. 25. Furtună Dumitru Ec., Povestiri și legende românești, București, 1913. 26. Gorovei Artur, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1914. 27. Gorovei Artur, Descântecele românilor, studiu de folclor, București, 1931. 28. Gheorghiu C.D., Calendarul femeilor superstițioase, P. Neamț, 1907. 29. Grigoriu Rigo, Medicina poporului I. Boalele oamenilor. Analele Academiei Române, 1907, t. XXX. 30. Hașdeu Bogdan
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
11 S. Fl. Marian, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1892, p. 12. 12 I. A. Candrea, Folclorul medical român comparat, Editura Casa Școalelor, 1944, cap. "Descântece". 13 I. Sevastos, Călătorii în Țara Românească, Iași, 1888. 14 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1915. 15 Ibidem, p. 14. 16 D. Furtună, Povești și legende românești, București, 1913, p. 13. 17 Informator, Bănciulescu Ileana Fundul Moldovei. 18 Informator, Tăzlăuanu Catrina, 43 ani, Tarcău, jud. Neamț. * Aceste credințe ne-au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nivelul la care nu mai funcționează multe dihotomii familiare cum sunt rațional-irațional, întemeiat-neîntemeiat, adevărat-fals, corect greșit. Supoziția că ori de câte ori o persoană instruită crede ceva ea poate să răspundă și la întrebarea de ce crede asta îi apărea lui Wittgenstein drept o superstiție 350 GÂNDITORUL SINGURATIC raționalistă. El repeta că ceea ce trebuie mai întâi să admitem pentru a putea trăi și acționa nu este obiect al cercetării și al discuției raționale. La capătul lanțului temeiurilor și justificărilor pe care le putem da pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ar fi atins gradul de raționalitate cel mai înalt, deși nu știu dacă alungînd cu totul magia și misterul, chiar sub forma sfintelor taine și simboluri, aceea mai e o religie, sau măcar o confesiune. În dorința de alungare a superstițiilor, ei ajung la o dezîncîntare a lumii. În confucianism, de asemenea, magia a fost diabolizată, păstrîndu-se doar ceea ce era rațional și etic. O economie și o tehnică raționale, de tip occidental modern, sunt excluse din grădina încîntată a daoismului, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
acumula tot mai mult; 9. Consumînd și acumulînd mai multe bunuri, vei obține maximum de fericire; 10. Învinge cel mai puternic, competiția este regula de aur. Principiile etice, cum ar fi compasiunea, solidaritatea, altruismul și generozitatea nu sunt decît niște superstiții ale trecutului. Această nouă religie a economiei s-a insinuat în toate instituțiile societății, inclusiv în ce-le religioase tradiționale. Ea a fost inoculată în conștiințele individuale prin intermediul celui mai mare sistem de propagandă, seducție, manipulare și presiune cunoscut în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
putem atesta docu mentar. Într-un studiu valoros al lui Al. Bogdan 199 se mai aduc și alte dovezi, care arată că ele mentele folosite în această poezie au fost luate din literaturi și mitologii deosebite, amalgamate cu credințe și superstiții populare, unele creștine, iar altele păgîne 201. După o justă reflexie a lui Al. Bogdan, această poezie este "pentru masa mare a publicului, un adevărat sfinx, iar pentru cei culți, ea încă are ascunzișuri care trebuie luminate". Privind aceste ascunzișuri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o justă reflexie a lui Al. Bogdan, această poezie este "pentru masa mare a publicului, un adevărat sfinx, iar pentru cei culți, ea încă are ascunzișuri care trebuie luminate". Privind aceste ascunzișuri neluminate, N. Iorga a avut o intuiție justă: "Superstiții înfiorătoare a strigoilor formează însuși miezul legendei, și cînd regina vie și moartă "înlănțuie gîtul cu părul ei bălai", cînd "vîntul adună flori de tei", în calea dulcii umbre, Eminescu e în lăcașul, pe care nu-l poate părăsi, al
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sufla o vorbă despre întâlnirea lui cu spectrul, rugăminte întărită chiar de către fantoma a cărei voce se aude de undeva de sub podeaua scenei? Limbajul folosit de prinț și detaliile jocului actoricesc plasează spectrul defunctului rege printre spiritele ce bântuie, potrivit superstițiilor populare, spațiile subterane; mai mult decât atât, Hamlet se adresează fantomei în termeni familiari, îi spune „cârtiță bătrână”, „flăcău cumsecade”, „amic”, deplasând astfel întreaga tonalitate a situației de la teroarea tragică spre teama naivă a omului simplu, umil și cu frică
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]