5,819 matches
-
sumativă). Figura 5.1. Abordarea iluminativă • Evaluarea participativă este realizată de evaluatori externi sau interni, uneori pentru cercetare. • Autoevaluarea este realizată de managerul cursului, pe baza reflecțiilor și rapoartelor autoevaluative ale membrilor echipei cursului sau prin cumularea rezultatelor evaluărilor și supervizărilor realizate de aceștia asupra tutorilor sau prin raportare la rezultatele și opiniile studenților. Dacă evaluarea are accente formative, proiective, putând furniza date și sugestii de îmbunătățire, pe baza „interogațiilor asupra sensului acțiunii”, controlul este orientat doar asupra funcționării trecute a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizația oferă slujbe în regim part-time plătite, în aria de formare a cursantului. Profesorul coordonator se ocupă deplasarea studentului, de dezvoltarea planului său de pregătire (ținând cont de ceea ce trebuie să învețe acesta pe post) și face vizite periodice de supervizare la locul de muncă. Cel care evaluează performanța este angajatorul, care se consultă și cu profesorul îndrumător. 5. Experiențele antreprenoriale reprezintă o formă de învățare prin care se asigură studentului suportul necesar formării competențelor de dezvoltare și conducere a unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
suplimentare sau discuții pe baza a ceea ce a fost vizionat, favorizând înțelegerea (Minton, 2000). 3. Modelarea comportamentală este o formă de învățare din experiența celorlalți prin imitarea comportamentului observat la aceștia și este folosită în special pentru dezvoltarea deprinderilor de supervizare, de relații cu clienții și de vânzări (Stone, 2005). 4. Rotirea alternativă pe mai multe posturi presupune „plasarea” angajaților în situația de a îndeplini o gamă largă de sarcini aparținând unor posturi diferite, având ca scop îmbogățirea bazei de cunoștințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un moment dat pe masa de lucru și care trebuie rezolvate în ziua respectivă, fără posibilitatea de a reveni asupra hotărârilor anterioare. 5. Jocul de rol este o tehnică interactivă folosită în dezvoltarea deprinderilor derelaționare interpersonală și a celor de supervizare. Punctul de plecare îl reprezintă un scenariu, mai mult sau mai puțin complex, cu materiale adiționale necesare pentru a-l înțelege (documente, corespondențe, înregistrări etc.) și capacitatea de a „juca” rolul cuprins în el. Rolul formatorului este deosebit de important, acesta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
presupune valorizarea intuiției, inițiativei și creativității cetățenilor, a capacității umane de a crea și de a folosi cu eficacitate și inteligență cunoștințele („Memorandumul privind învățarea permanentă”, 2000). Din această perspectivă, consilierea carierei se referă la: informare, sfătuire, evaluare, relaționare, feedback, supervizare, inovare, mentorat, oferire de informații despre lumea muncii și oportunitățile de formare continuă. Consilierea carierei reprezintă, astfel, o punte de legătură între lumea educației și lumea muncii, ajutând clientul să se descopere pe sine, să cunoască lumea muncii, cu cerințele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cum vor preda. Concepția profesorului despre cursanți și filosofia sa despre ceea ceconstituie o predare adecvată pentru aceștia vor sta la baza întregului design instrucțional. Astfel, dacă profesorul găsește că studenții sunt leneși, hedoniști, orientați spre gratificații imediate, dependenți, necesitând supervizare, strategiile sale de predare vor fi diferite față de situația opusă, când consideră că studenții săi sunt responsabili, vor să învețe, au obiective clare cu privire la ceea ce vor să învețe etc. Dacă în prima situație strategiile sale vor fi mai mult directive
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
4.3. Tipuri de metode în funcție de gradul de implicare al cursanților sau de nivelul de activizare al acestora 3. În funcție de modul de grupare a cursanților, respectiv de organizare a muncii: - metode de lucru individual: liber sau la recomandarea și sub supervizarea profesorului; - metode de lucru în perechi: profesor-student, student-student; - metode de lucru în echipă sau în grupuri: grupuri efectuând aceeași activitate versus grupuri efectuând activități diferite; poate fi vorba despre cooperare, complementaritate sau competiție între grupe. De obicei, pentru prezentarea rezultatelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acțiuni simple, cum ar fi organizarea unui curs de formare, și până la coordonarea globală a organizației. În acest sens, Staehle (1999) distinge trei niveluri de exercitare a acestor funcții, care pot fi întâlnite la toate tipurile de organizații: managementul de supervizare, cel mijlociu și cel executiv. Managementul de supervizare se aplică supervizorilor, organizatorilor sau altor categorii de personal care sunt responsabile în mod direct de activitatea altor oameni. Pentru exercitarea unui management de supervizare eficient, acești manageri trebuie să fie bine
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de formare, și până la coordonarea globală a organizației. În acest sens, Staehle (1999) distinge trei niveluri de exercitare a acestor funcții, care pot fi întâlnite la toate tipurile de organizații: managementul de supervizare, cel mijlociu și cel executiv. Managementul de supervizare se aplică supervizorilor, organizatorilor sau altor categorii de personal care sunt responsabile în mod direct de activitatea altor oameni. Pentru exercitarea unui management de supervizare eficient, acești manageri trebuie să fie bine familiarizați cu detaliile tehnice ale activității pe care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la toate tipurile de organizații: managementul de supervizare, cel mijlociu și cel executiv. Managementul de supervizare se aplică supervizorilor, organizatorilor sau altor categorii de personal care sunt responsabile în mod direct de activitatea altor oameni. Pentru exercitarea unui management de supervizare eficient, acești manageri trebuie să fie bine familiarizați cu detaliile tehnice ale activității pe care o supervizează. Managementul mijlociu se aplică șefilor de departamente, managerilor de proiect sau altor persoane a căror activitate cuprinde supervizarea și coordonarea altor manageri. Acesta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Pentru exercitarea unui management de supervizare eficient, acești manageri trebuie să fie bine familiarizați cu detaliile tehnice ale activității pe care o supervizează. Managementul mijlociu se aplică șefilor de departamente, managerilor de proiect sau altor persoane a căror activitate cuprinde supervizarea și coordonarea altor manageri. Acesta nu necesită familiarizarea cu detalii foarte tehnice ale activității, ci abilități superioare de planificare și alocare a resurselor. Managementul executiv este cea mai înaltă formă de management și vizează coordonarea organizației în ansamblu. Managerii executivi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putea conține întrebări de genul: „În funcție de experiența dumneavoastră, ce credeți că i-ar trebui acestei organizații pentru a fi una de succes?”, „Ce anume ați îmbunătăți la locul de muncă pe care tocmai l-ați părăsit?”, „Care a fost calitatea supervizării de care ați beneficiat?”, „V-a ajutat compania să vă îndepliniți obiectivele privind dezvoltarea carierei?”, „Ați beneficiat de pregătirea necesară pentru a vă îndeplini sarcinile aferente postului?”, „Ați beneficiat de suportul adecvat la locul de muncă?”. 4. Anchetele atitudinale (atitudinal
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sumativă). Figura 5.1. Abordarea iluminativă • Evaluarea participativă este realizată de evaluatori externi sau interni, uneori pentru cercetare. • Autoevaluarea este realizată de managerul cursului, pe baza reflecțiilor și rapoartelor autoevaluative ale membrilor echipei cursului sau prin cumularea rezultatelor evaluărilor și supervizărilor realizate de aceștia asupra tutorilor sau prin raportare la rezultatele și opiniile studenților. Dacă evaluarea are accente formative, proiective, putând furniza date și sugestii de îmbunătățire, pe baza „interogațiilor asupra sensului acțiunii”, controlul este orientat doar asupra funcționării trecute a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizația oferă slujbe în regim part-time plătite, în aria de formare a cursantului. Profesorul coordonator se ocupă deplasarea studentului, de dezvoltarea planului său de pregătire (ținând cont de ceea ce trebuie să învețe acesta pe post) și face vizite periodice de supervizare la locul de muncă. Cel care evaluează performanța este angajatorul, care se consultă și cu profesorul îndrumător. 5. Experiențele antreprenoriale reprezintă o formă de învățare prin care se asigură studentului suportul necesar formării competențelor de dezvoltare și conducere a unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
suplimentare sau discuții pe baza a ceea ce a fost vizionat, favorizând înțelegerea (Minton, 2000). 3. Modelarea comportamentală este o formă de învățare din experiența celorlalți prin imitarea comportamentului observat la aceștia și este folosită în special pentru dezvoltarea deprinderilor de supervizare, de relații cu clienții și de vânzări (Stone, 2005). 4. Rotirea alternativă pe mai multe posturi presupune „plasarea” angajaților în situația de a îndeplini o gamă largă de sarcini aparținând unor posturi diferite, având ca scop îmbogățirea bazei de cunoștințe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un moment dat pe masa de lucru și care trebuie rezolvate în ziua respectivă, fără posibilitatea de a reveni asupra hotărârilor anterioare. 5. Jocul de rol este o tehnică interactivă folosită în dezvoltarea deprinderilor derelaționare interpersonală și a celor de supervizare. Punctul de plecare îl reprezintă un scenariu, mai mult sau mai puțin complex, cu materiale adiționale necesare pentru a-l înțelege (documente, corespondențe, înregistrări etc.) și capacitatea de a „juca” rolul cuprins în el. Rolul formatorului este deosebit de important, acesta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
presupune valorizarea intuiției, inițiativei și creativității cetățenilor, a capacității umane de a crea și de a folosi cu eficacitate și inteligență cunoștințele („Memorandumul privind învățarea permanentă”, 2000). Din această perspectivă, consilierea carierei se referă la: informare, sfătuire, evaluare, relaționare, feedback, supervizare, inovare, mentorat, oferire de informații despre lumea muncii și oportunitățile de formare continuă. Consilierea carierei reprezintă, astfel, o punte de legătură între lumea educației și lumea muncii, ajutând clientul să se descopere pe sine, să cunoască lumea muncii, cu cerințele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
realizarea unor strategii creative de prelucrare selectivă a diversității ofertelor, stimulilor orientativi spre bunuri, servicii, activități de divertisment. 4. Abilitarea În formarea unei strategii de reziliență În raport cu tehnicile de persuasiune și manipulare folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul psihologului de familie În pregătirea tinerilor pentru o societate de consum 1. Familia contemporană strigă help-me! Ultimul deceniu al secolului XX și primul deceniu din secolul XXI pot fi comparate cu o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de aprobare. Nerespectarea acestor indicații duce la ELIMINARE. OCHELARII DE PROTECȚIE TREBUIE PURTAȚI ÎN FUNCȚIE DE ZONELE CARE AVERTIZEAZĂ ACEST LUCRU! Un jucător activ care își descoperă ochii intenționat (suficient pentru a fi rănit) în timpul unui joc, în afara aprobării și sub directa supervizare a unui arbitru, va fi ELIMINAT din joc. Nerespectarea purtării ochelarilor de protecție sau îndepărtarea temporară, inclusiv ridicarea deasupra sau lăsarea dedesubtul ochilor sau în alte condiții decât cele aprobate va avea ca rezultat : ELIMINAREA jucătorului. Dacă un jucător este
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
sau căldura și susținerea părintească este uneori numită și „simpatie parentală" (E.E. Maccoby și J.A. Martin, 1983). Controlul sau cerințele parentale se referă la tot ceea ce părinții întreprind pentru a integra copilul în ansamblul familiei, constând în „cerințe mature, supervizare, efort disciplinar și sancționarea binevoitoare a copilului care nu ascultă" (D. Baumrind). Afecțiunea sau simpatia parentală se referă la „măsura în care părinții întăresc individualitatea, autonomia, afirmarea de sine a copilului prin susținerea, acordul și încuviințarea nevoilor si cerințelor speciale
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și de coordonarea sarcinilor de muncă, autorul se oprește, în continuare, asupra prezentării mecanismelor de coordonare a activităților organizaționale, precum și asupra parametrilor de concepere a structurilor. Fără a intra în amănunte, amintim că mecanismele de coordonare sunt următoarele: ajustarea mutuală, supervizarea directă, standardizarea procedeelor de muncă, standardizarea rezultatelor, a calificărilor și normelor de muncă. Printre parametrii de concepție se enumeră: specializarea verticală și orizontală a muncii, formalizarea birocratică sau organică a comportamentelor, programe de formare, îndoctrinarea, regruparea unităților, mărimea unităților, sistemul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
profesori universitari (51 bărbați și 51 femei) care aveau același nivel de instruire și vechime în muncă dețineau același titlu și lucrau în același departament academic a găsit diferențe extrem de mici între satisfacția bărbaților și femeilor, doar în ceea ce privește atitudinea față de supervizare și colegii de muncă, și nici o altă diferență în legătură cu alte fațete ale satisfacției. Mai mult, s-a descoperit că atât bărbații, cât și femeile erau satisfăcuți de aceleași aspecte ale muncii lor, fapt perfect valabil și pentru angajații albi și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
5 fațete ale satisfacției muncii sunt: # munca în sine (gradul în care sarcinile executate de angajați sunt interesante și furnizează oportunități pentru învățare și asumarea responsabilităților); salariul (plata primită, echitatea percepută a acesteia și a metodei de efectuare a plății); supervizarea (abilitățile tehnice și manageriale ale supervizorilor, gradul în care supervizorii demonstrează considerații și interes pentru angajați); colegii (gradul în care coechipierii sunt competenți, prietenoși și suportivi); promovarea (disponibilitatea oportunităților reale pentru promovare). # O a treia cercetare îi aparține lui Locke
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persecutorii. Liderii care se simt persecutați și neîncrezători pot reacționa cu ostilitate, ca răspuns defensiv în fața intențiilor răuvoitoare și atacurilor subordonaților. Ei își justifică ostilitatea categorisind subordonații ca fiind calomnioși și incompetenți sau deliberat provocativi. Acești lideri recurg la accentuarea supervizării, formalizarea regulilor, înnăsprirea pedepselor sau fiind destul de agresivi cu angajații care par că le respectă opinia, asigurându-se că angajații primesc minimum de răsplată emoțională sau materială. Într-o cultură de tip „luptă-luptă”, membrii încep să capete aceleași preocupări ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
componentelor respective ale proiectului, prin acorduri de împrumut subsidiar, încheiate în termeni și condiții care să satisfacă Bancă, incluzînd, printre altele, principalii termeni și condiții stipulate în partea A a anexei 7 la acord. (b) În scopul administrării implementării și supervizării acordurilor de împrumut subsidiar, Împrumutatul va încheia acordurile participative cu băncile participante, în termeni și condiții care să satisfacă Bancă, incluzînd, printre altele, principalii termeni și condiții stipulate în partea B a anexei 7 la acest acord. (c) Fără nici un
LEGE Nr. 57 din 1 august 1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107580_a_108909]