1,584 matches
-
ieși la suprafață și cărei experiențe de viață i se va afilia. De la muzeu, din nou prin Cairo, părticică fiind din fluxul automobilistic, dacă se poate spune așa, încadrați de-o parte și de alta de fauna străzii, de lumea suprapusă altei lumi de „orientul” Africii (?). Ne-am îndreptat spre bazarul uriaș, nu înainte de-a ne abate (vorba vine) pe la un magazin de bijuterii. Se pare că ghidul arab (nu-i pot spune unui musulman egiptean. Chiar nu pot!), deci
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
senzualitate, care a durat vreo zece ani. Privind această fază din turnul meu (actual), mă văd ca o sută de tineri diferiți deodată, toți curtând o singură fată care se schimbă mereu, Într-o serie de legături amoroase simultane sau suprapuse, unele Încântătoare, altele sordide, de la aventuri de o noapte până la complicații și disimulări de durată, cu rezultate artistice foarte slabe. Nu numai că această experiență este Îndoielnică și umbrele acelor fermecătoare doamne Îmi sunt inutile acum, când Îmi reconstitui trecutul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
interesantă pentru ca într-o bună zi să ajungem să constatăm că memorabile cu adevărat pentru noi, de o inexplicabilă importanță sunt, de fapt, clipele în care, de pildă, urcăm o scară de pivniță, ținând în brațe o construcție de lemne suprapuse, înaltă până la bărbie... * De curtea interioară a casei de pe Florilor / Procopiu se leagă și amintirea unui personaj patruped: un motan al nimănui, deja bătrân, dar încă viguros, trecut prin multe, hârșit de viață, cum se spune, hărtănit de dure experiențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
petrecută pe câmp cu elevii, la cules de căpșuni, Doina visează într-o noapte că are picioarele umflate, groase ca niște butuci: privindu-și-le cu mai multă atenție constată - îngrozită - că pe ele crescuseră ciorchini de căpșuni, în straturi suprapuse, formând un conglomerat de excrescențe, de bube vegetale uriașe, roșii, verzi. * În preajma unui An Nou, înainte de 1977, în orice caz, căci sediul Uniunii Scriitorilor se mai afla pe Kiseleff, în autobuzul 34, în care m-am urcat din stația 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație, am profitat de faptul că deasupra patului meu mai era un pat suprapus și făcea puțină umbră. M-am prefăcut că cos un nasture, fără să am în mână ac cu ață. Am fost prins și pedepsit să fac 100 de genoflexiuni cu arma Z.B. în mâini ținută deasupra capului. Pentru că genoflexiunile
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
acestei pedepse, l-au amendat pe instructor că, mânios ar fi zis: „Mai dăi un Z.B.. M-ai dăi și o mitralieră. Pune-i și afetul în spate. Dă-i tot rastelul, să învețe minte”. În dormitor aveam paturi suprapuse. Iarna nu puteam să dorm din cauza frigului. Deasupra mea era un pat liber. După ce s-a dat stingerea, am tras pătura de pe el și astfel m-am acoperit cu două pături. Dimineața până să pun pătura la loc, am fost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Coasta Lupii, pe Aleea Copiilor, alee pe care, cu o nesimțire inimaginabilă Clemansa Gerota a înglobat-o în moșia ei, pentru extinderea viei. În dormitorul în care locuiam cu copiii aveam o sobă numită colțar, cu trei coloane din olane suprapuse prin care circula fumul și se încălzeau. Pe un pat dormeam de obște noi și Cezara, dincolo, lângă sobă, băieții. După înmormântare, Steluța și-a luat băieții alături, poate într-o întârziată încercare de a-i apăra, așa cum nu putuse
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lor, escroci, hoți, tâlhari, violatori, criminali ș.a. erau tratați omenește cu număr cât mai redus în camere aerisite, cu paturi foarte bune, cu așterut, pernă, pătură înfățată, plimbări până la prânz și după masă; cei de la sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere, paturi suprapuse și fără saltea, cu o pătură și o pernă ponosită, plimbare două ore pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
înfățată, plimbări până la prânz și după masă; cei de la sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere, paturi suprapuse și fără saltea, cu o pătură și o pernă ponosită, plimbare două ore pe zi fără a avea voie să ia contact cu altă grupare de deținuți și nu aveau drept la vorbitor și nici a lua parte la munci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lor, escroci, hoți, tâlhari, violatori, criminali ș.a. erau tratați omenește cu număr cât mai redus în camere aerisite, cu paturi foarte bune, cu așterut, pernă, pătură înfățată, plimbări până la prânz și după masă; cei de la sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere, paturi suprapuse și fără saltea, cu o pătură și o pernă ponosită, plimbare două ore pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
înfățată, plimbări până la prânz și după masă; cei de la sbotaj se bucurau de paturi suprapuse, cu pătură și pernă fără cearșaf, plimbări separate și doar trei ore pe zi; iar cei politici, vai de mama lor, înghesuiți în camere, paturi suprapuse și fără saltea, cu o pătură și o pernă ponosită, plimbare două ore pe zi fără a avea voie să ia contact cu altă grupare de deținuți și nu aveau drept la vorbitor și nici a lua parte la munci
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
unul dintre acești sărăntoci, introdus prin destin în proletariat. Nu prea are șanse lumea canină, de vreme ce s-a pus pe dânsa lumea președinților, de vreme ce trag în Grivei cei mai importanți oameni la modă, oameni cu capul ras, cu trei cefe suprapuse (una prin transplantarea frunții în occiput), bătăuși de vază, VIP-uri de "box total", vedete de seară la televiziuni. Cum să-l suporte pe Grivei acești aristocrați ai tinerimii contemporane, ași ai unor baruri celebre, când ei au chef să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ce reprezenta numele vasului. Galionul de luptă era mai suplu (deși păstra curbura mare a santinei, pierdea din lățime și câștiga în lungime), folosea tunurile ca armă principală, dispuse pe puntea principală, dar și dedesubt, uneori pe mai multe rânduri suprapuse, ajungându-se și la 70 de țevi. Tunul naval era așezat pe un afet cu patru roți mici, ancorat în lemnul bordajului, de o parte și de alta, cu parâme și scripeți mici, care să preia reculul și să permită
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
am fost purtați pe toate coridoarele tuturor etajelor s-a aflat în sfârșit că eram așteptați la „Malmaison”, unde era o mică închisoare cu celule și gratii. Am fost introduși toți trei într-o celulă îngustă, cu două paturi cazone suprapuse și o măsuță într-un colț. De pe patul de sus se putea privi în coridor, printr-un geam „à grile latine” și în acest fel i-am văzut rând pe rând pe cei mai mulți dintre arestații „la secret”: Profesorul Brăileanu (care
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Cercul de Metodica predării biologiei, pe care îl conducea și am ținut chiar și o lecție demonstrativă la Liceul „Garabet Ibrăileanu”. Pentru pregătirea lecției demonstrative am folosit metoda lui Pavlovskii, un metodist sovietic. Metoda consta în folosirea unor planșe succesive, suprapuse, pe care se lucra în timpul orei. Metoda era excelentă pentru lucrările practice la anatomie și zoologie. Am pregătit o lecție de laborator, de disecție la broască și de punere în evidență a legilor reflexelor medulare. Am făcut 3 planșe pe
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
e Eliade Rădulescu: " Ruina frumoasei limbi vechi, care se scria încă cu toată vigoarea în veacul trecut, o datorim în mare parte înrîuririi stricăcioase a lui Eliade" 3 . Am văzut că, mai târziu, în focul luptei sale împotriva păturii grecești suprapuse, "ruina frumoasei limbi vechi" Eminescu o pune în spinarea acelei pături suprapuse. Dar preocuparea lui Eminescu de problema limbii nu are mare însemnătate și e cu totul incidentală în cariera sa de scriitor. Încă o dată: trecuse vremea primejdiei, și Eminescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
toată vigoarea în veacul trecut, o datorim în mare parte înrîuririi stricăcioase a lui Eliade" 3 . Am văzut că, mai târziu, în focul luptei sale împotriva păturii grecești suprapuse, "ruina frumoasei limbi vechi" Eminescu o pune în spinarea acelei pături suprapuse. Dar preocuparea lui Eminescu de problema limbii nu are mare însemnătate și e cu totul incidentală în cariera sa de scriitor. Încă o dată: trecuse vremea primejdiei, și Eminescu nu era omul care să sfarme uși deschise. Înainte de a isprăvi cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de baltă", căreia se datoresc toate relele țării, distrugerea, în vreme de 50 ani, a claselor pozitive 3. Faza a treia se caracterizează prin înregimentarea sa în partidul conservator, în care devine un militant, și prin faimoasa teorie a păturilor suprapuse. Caracteristic acestei faze e și faptul că Eminescu, fiind acum gazetar, nu-și mai poate exprima convingerile cu toată libertatea ca mai înainte. Am văzut că în faza a doua, înainte de a intra în redacția ziarului Timpul, Eminescu a fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Eminescu, cum am văzut, chestia socială se confundă ori, mai bine, ia aspectul de chestie națională. Clasa cea nouă, dacă este rea și dacă a adus forme străine, trebuie să fie și de neam străin. De aici teoria păturii grecești suprapuse. Și dacă acești străini, adică roșii, au apărut în Muntenia, și nu în Moldova 5, 1 Ibidem p. 64, 15. ăClasa patrioților, "Timpul", 9.VIII.1880, și Partidul constituțional, ibid., 15.V.1880.î 2 Scrieri politice și literare, p.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost fana mul ("roșii") n-a prins ca în Muntenia. Eminescu, deci, e plin de laude pentru Moldova și din acest punct de vedere (Culegere..., p. 46), iar lupta Moldovei critice împotriva Munteniei novatoare Eminescu o consideră, conform cu teoria păturii suprapuse, ca lupta elementului autohton împotriva elementului străin (Culegere..., p. 79, 92). Eminescu, cu această ocazie, observă cu bucurie faptul că liberalii din Moldova - "fracțiunea" - nu sunt "roși", au altă origine decât "roșii", cu care sunt în dușmănie, sunt produse ale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
critică socialiștii pe acei pe care Eminescu i-a numit "roși" și pe care ei îi numeau "burghezi". Vom vedea că și aici critica socialiștilor e la fel cu a lui Eminescu. Socialiștii, dacă n-au ajuns la teoria păturii suprapuse străine (și nu aveau motive să ajungă: erau "internaționaliști"!), apoi, în critica "burgheziei" (a "roșilor" lui Eminescu), se întîlnesc perfect cu dânsul. Ca și Eminescu - și ca și junimiștii -, socialiștii susțin că formele "burgheze" au fost introduse fără să fie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
belșug, iată sfințenia și cântările ce-o învăluie, iată piatra albastră și caolinul, iată marmura și malachita, iată terasele încălecate, balustradele în zig-zag, treptele, mii de trepte... Iată ferestrele mici ca de bunkere, iată coloanele și iată bolțile, iată acoperișele suprapuse. Iată luminile pierzându-se în Lumină. În amurgul greu muntele strălucea, mai încărcat de podoabe decât oricare altul, munte sculptat în fildeș, arhitectură pustie... (M. Cărtărescu, Orbitor). ( iată − prezentativ citațional: Iată ce scria, de pildă, în 1932, cel mai virulent
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație, am profitat de faptul că deasupra patului meu mai era un pat suprapus și făcea puțină umbră. M-am prefăcut că cos un nasture, fără să am în mână ac cu ață. Am fost prins și pedepsit să fac 100 de genoflexiuni cu arma Z.B. În mâini ținută deasupra capului. Pentru că genoflexiunile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acestei pedepse, l-au amendat pe instructor că, mânios ar fi zis: Mai dăi un Z.B.. M-ai dăi și o mitralieră. Pune-i și afetul în spate. Dă-i tot rastelul, să învețe minte. În dormitor aveam paturi suprapuse. Iarna nu puteam să dorm din cauza frigului. Deasupra mea era un pat liber. După ce s-a dat stingerea, am tras pătura de pe el și astfel m-am acoperit cu două pături. Dimineața până să pun pătura la loc, am fost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
numind societatea drept sursă a religiei, E. Durkheim simplifică și denaturează originea revelată a religiei; c) a cercetat sociologic și a generalizat rezultatele pentru tipul de societate în care „gruparea socială (clanul) și gruparea religioasă (religia tote mică) sunt perfect suprapuse și confundate”. Dincolo de aceste limite, sociologia religiilor propusă de Durkheim continuă să fie actuală și stimulativă pentru actualele cercetări sociologice ale faptului religios. I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim O succintă și clară analiză a sacrului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]