1,221 matches
-
doctorat în medicină, printr-o teză care descoperă modul de vascularizație a splinei și realizează prima clasi ficare a glandelor vasculare în: epiteliale cu secreție mixtă (internă și externă cum sunt ficatul și pancreasul), epiteliale cu secreție internă (tiroida și suprarenalele) și cele de natură conjunctiv limfatică cum sunt; timusul, splina și ganglionii limfatici (These pour le doctorat en Medecine - Paris, 187). Pentru a aduce la lumină ceea ce cartea ascunde tendențios, precizăm faptul că Paulescu absolvă studiile medicale în 181, ocupă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
localizează efectele asupra unuia dintre țesuturile care îl compun” În domeniul cercetării paleta preocupărilor sale este absolut impresionantă, concretizată în articole și tratate, monografii și studii: de la sifilis la tuberculoză, de la alcoolism la gută, de la ficat și pancreas la glandele suprarenale și tiroidă, de la nevrita saturnină la tromboza și ramolismentul cerebral, de la pilula Lancereaux (conține digitală) până la tratamentul anevrismelor cu gelatină (în colaborare cu Paulescu), de la distribuția geografică a tuberculozei la vectorul hidric al febrei tifoide pe care îl descoperă. Toate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
stres, în general. La rândul lor vasopresina și aldosteronul contribuie prin ajustările volemice la menținerea homeostaziei cardiovasculare și hidroelectrolitice în efort și repaus. Un rol important revine și sistemului reninăangiotensină, ca punte de legătură între veriga simpatico-adrenală imediată și cea suprarenală și gonadală de lungă durată. Mușchiul în activitate poate consuma de 20 ori mai mult O2, decât în repaus, dar cu cât organismul este mai antrenat cu atât efortul respirator în repaus este mai mic. Consumul de O2, și modificările
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Pentru J.M.R. Delgado comportamentul agresiv se manifestă prin următoarele aspecte: a) manifestări externe: postură, gesturi, mimică etc.; b) un răspuns reciproc de apărare din partea, persoanei agresate, cu modificări neurovegetative (cardiace, vasculare, respiratorii, de tonus muscular etc.); d) modificări endocrino-metabolice (tiroidiene, suprarenale etc.). Psihanaliza (S. Freud) vede acest tip de comportament ca fiind rezultatul echilibrului dintre cele două pulsiuni fundamentale: Ero-ul sau pulsiunea de viață și Thanatos-ul sau pulsiunea de moarte și care se opun reciproc una alteia. În sensul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exogene care grupează o categorie aparte de tablouri clinico-psihiatrice, recunoscute de numeroși autori, dar grupate sistematic și descrise sub forma de „sindromul psiho-endocrin” de M. Bleuler. Ele cuprind tulburările psihice consecutive unor afecțiuni primare ale glandelor endocrine (hipersau hipotiroidismul, insuficiența suprarenală, insuficiența hipofizară, disfuncțiile endocrino-gonadice etc.). Tot legat de această categorie de tulburări, în care predomină dereglarea endocrină cu consecințele sale particulare, sunt induse și tulburările psihice legate de perioada de maternitate descrise de P. Sivadon (psihozele de gestație, psihozele de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
glandelor endocrine. Este important de subliniat și faptul că glandele endocrine joacă un rol important în configurarea tipului psihosomatic (biotipul și psihotipul) al individului respectiv. Cele mai importante glande care marchează tipologic, somatic și caracterial-temperamental persoana umană sunt hipofiza, tiroida, suprarenala și gonadele. Aceste aspecte se vor vedea mai târziu, în „dispozițiile patologice” ca potențialități de dezvoltare și apariție a unor tulburări psihice ale indivizilor respectivi. Acceptând rolul important pe care sistemul endocrin îl are în relațiile sale cu viața psihică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
TNF), oncostatin, anticorpi monoclonali, etc. cu efecte antiblastice. Utilizarea lor în clinică este abia la început. 17.7.5. TERAPIA ENDOCRINA Administrarea de hormoni în doze nefiziologice (hormonoterapie aditivă sau antagonizantă) sau ablația unor glande cu secreție internă ovare, testicole, suprarenale (hormonoterapie ablativă) sunt gesturi terapeutice în tumorile hormonodependente. Corticosteroizii inhibă mitozele, au efecte citotoxice asupra celulelor de origine limfocitică, alterează sinteza ARN și a proteinelor. Ei sunt folosiți în diferite scheme de chimioterapie. Manipularea hormonală este utilizată în tumorile mamare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
neutraliza excesul de aciditate din sînge organismul scoate calciul din oase. Apare o formă de osteoporoză, destul de periculoasă. La administrarea unui antibiotic nu se ține seama de dezastru produs în sistemul endocrin al pacientului (creșterea nivelului de hormoni secretați de suprarenale, etc). La administrarea unor medicamente alopate se modifică dramatic cantitatea de hormoni, uneori pacientul intră în o stare de șoc. Toate aceste aberații duc la modificări ireversibile a ficatului, splinei, pancreasului. Totodată este dat peste cap metabolismul pacientului. Concentrația în
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
scăzută de pătrundere a antibioticului în noul țesut. În continuare este necesară administrarea a două sau mai multe antibiotice pentru a lovi agentul patogen în locurile în care a migrat. O altă problemă apărută în administrarea antibioticelor este epuizarea glandelor suprarenale, iar pentru a avea același cantitate de hormoni în sînge trebuie mărită doza de antibiotic. O altă cale de acțiune a antibioticului este intoxicarea organismului, suprasolicitarea lui. Prin eliminarea din țesuturile învecinate a tuturor toxinelor produse de către bacterii prin stimularea
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
același cantitate de hormoni în sînge trebuie mărită doza de antibiotic. O altă cale de acțiune a antibioticului este intoxicarea organismului, suprasolicitarea lui. Prin eliminarea din țesuturile învecinate a tuturor toxinelor produse de către bacterii prin stimularea cu antibiotice a glandelor suprarenale, duce la încetinirea procesului infecțios deci la „încetinirea bolii”. Prin epuizarea glandelor endocrine datorită șocului căruia au fost supus organismul de către antibiotic la o administrare ulterioară cantitatea de hormoni produsă de glandele endocrine este din ce în ce mai mică. Medicul alopat mărește cantitatea
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
în dezvoltare. Bacilul Koch avînd un înveliș gras ceros este rezistent la variații ale pH în sînge. O altă cale de acțiune a antibioticelor este stimularea organismului prin introducerea unor toxine în organism. Se stimulează inclusiv sistemul urinar prin stimularea suprarenalelor ce duce la curățirea organismului de toxine, inclusiv cele produse de viruși și bacterii. Prin stimularea acestor glande se epuizează organismul iar la o nouă infecție este necesară o stimulare mai puternică deci o supradozare a medicamentelor administrate. Aceasta este
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Se consideră demonstrat faptul că la pacienții cu ADPKD și HTA există o hiperactivitate a sistemului renină-angiotensină. La unii pacienți, însă, aldosteronul plasmatic, în loc să fie crescut, a fost găsit redus (!) (3). Explicația acestui fapt a fost lipsa de sensibilitate a suprarenalei la acțiunea AGII. Anomalia aceasta a fost descrisă, de asemenea, ca existând în cadrul unui tip de HTA esențială numită nonmodulatoare (sau sodiu sensitivă ș11ț), caracterizată prin neadaptarea eliminărilor de sodiu la aportul crescut și de aici creșterea progresivă a presiunii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
aportul de sare este redus sub normal sau când sunt stimulate pierderile de sare prin medicație, concomitent cu anularea efectului hipersecreției de renină. Acestea sunt consecințe ale hipersecreției de renină + perturbarea autoreglării fluxului plasmatic renal și a filtrării glomerulare + insensibilitatea suprarenalei la acțiunea AGII; AGII menține presiunea de filtrare; IEC determină dispariția acestei acțiuni; diureticul forțează pierderea sării economisite; volemia este redusă pentru că s-a pierdut sodiu, deci presiunea hidrostatică de la nivelul glomerulului este mică; aldosteronul este redus, deci nu are
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cancerelor pediatrice Cercetători din cadrul unui laborator de experimentare agricolă din Texas au arătat că limonoidele, pigmenți naturali prezenți În citrice, pot induce distrugerea celulelor canceroase ale neuroblastoamelor la copil (tumori solide care apar În gât, piept, măduva spinării sau glandele suprarenale și care sunt responsabile de 10% din cancerele pediatriceă. Potrivit doctorului Ed Harris, responsabilul studiului, limonoidele acționează În trei moduri diferite: prevenind formarea celulelor canceroase, Încetinind evoluția cancerelor existente și distrugând celulele canceroase. Așadar, o veste bună, Într-un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Sănătății și al Ministerului Muncii și Protecției Sociale; b) un an, cu drept de prelungire până la un an și jumătate de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum și pentru SIDA și cancer de orice tip, în funcție de stadiul bolii; c) un an și jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată și osteoarticulară; d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și colab. descriu tehnica numită splenopancreatecomie radicală anterogradă modulară (SPRAM), intervenție prin care se dorește înlăturarea deficiențelor intervenției clasice. În SPRAM disecția se face întotdeauna posterior de fascia renală Gerota, dar anterior (SPRAM anterioară) sau posterior (SPRAM posterioară) de glanda suprarenală stângă, planningul preoperator făcându-se în funcție de extensia posterioară a tumorii la CT (fig. 319) [47]. Dacă tumora nu invadează capsula posterioară a pancreasului disecția se face imediat posterior de fascia renală Gerota, anterior de glanda suprarenală stângă și grăsimea perirenală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
SPRAM posterioară) de glanda suprarenală stângă, planningul preoperator făcându-se în funcție de extensia posterioară a tumorii la CT (fig. 319) [47]. Dacă tumora nu invadează capsula posterioară a pancreasului disecția se face imediat posterior de fascia renală Gerota, anterior de glanda suprarenală stângă și grăsimea perirenală. Dacă tumora invadează capsula posterioară, disecția se face într-un plan posterior de glanda suprarenală stângă și grăsimea perirenală, la nivelul feței anterioare a rinichiului stâng [48]. În SPRAM disecția se realizează dinspre medial spre lateral
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
47]. Dacă tumora nu invadează capsula posterioară a pancreasului disecția se face imediat posterior de fascia renală Gerota, anterior de glanda suprarenală stângă și grăsimea perirenală. Dacă tumora invadează capsula posterioară, disecția se face într-un plan posterior de glanda suprarenală stângă și grăsimea perirenală, la nivelul feței anterioare a rinichiului stâng [48]. În SPRAM disecția se realizează dinspre medial spre lateral, spre deosebire de tehnica clasică, cu ligatura precoce a arterei și venei splenice. Amploarea limfadenecotmiei este mai mare comparativ cu tehnica
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
aceste 2 artere. Se va identifica vena renală stângă, manevră facilitată de poziționarea mâinii pe fața ei anterioară, prin spatele duodenului și capului pancreatic, decolate anterior prin manevra Kocher. Disecția va continua în planul venei renale stângi, anterior de glanda suprarenală cu vena sa și grăsimea perirenală sau posterior de aceste elemente. În SPRAM anterioară vena renală stângă constituie limita posterioară și inferioară a disecției. În SPRAM posterioară limita posterioară a disecției este reprezentată de artera renală stângă,iar limita inferioară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
poate stabili localizarea subrenală a colului anevrismal trebuie suspectată prezența unui anevrism toraco-abdominal. Ecografia transesofagiană completează echografia simplă (transabdominală) în cazul anevrismelor de aortă descendentă, care interesează și segmentul toracic. Tehnica nu permite însă o bună vizualizare a aortei abdominale suprarenale și a crosei aortice. Necesită o înaltă calificare atât pentru efectuare cât și pentru interpretare. AORTOGRAFIA Arteriografia și cateterismul au evoluat timp de un secol până la tehnicile sofisticate de astăzi. La scurt timp după descoperirea de către Röentgen a razelor X
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
semnificativ de hormoni care, la rândul lor afectează funcțiile vitale precum somnul, apetitul, instinctul sexual și abilitatea de a simți plăcerea. Hormonii ajută, de asemenea, corpul să răspundă stresorilor de mediu. Cele trei componente principale ale sistemului neuroendocrin hipotalamusul, cortexul suprarenal și hipofiza, care funcționează împreună într-un sistem corelat care este în strânsă legătură cu sistemul limbic și cortexul cerebral. Acest sistem este adesea numit axa hipotalamus cortex suprarenal și hipofiza, sau axa H.P.A. În mod normal, atunci când intrăm în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de mediu. Cele trei componente principale ale sistemului neuroendocrin hipotalamusul, cortexul suprarenal și hipofiza, care funcționează împreună într-un sistem corelat care este în strânsă legătură cu sistemul limbic și cortexul cerebral. Acest sistem este adesea numit axa hipotalamus cortex suprarenal și hipofiza, sau axa H.P.A. În mod normal, atunci când intrăm în contact cu un stimul, axa H.P.A. devine mai activă, crescând nivelul de hormoni, precum cortizonul, care ajută corpul să reacționeze la stimuli, făcându-l capabil să reacționeze sau să
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dezvoltare intraductală diseminează de-a lungul ductelor. Toate cazurile dezvoltă metastaze intrahepatice în stadiile avansate. Metastazele limfoganglionare sunt întâlnite mai frecvent decât in cazul carcinomului hepatocelular. Diseminarea pe cale sanguină este tardivă si interesează în mod special plămânul, apoi oasele, glanda suprarenală, rinichii, splina și pancreasul [1]. Clasificarea TNM și stadializarea propuse de Uniunea Internațională Împotriva Cancerului și Comitetul Unit American pentru Cancer (UICC/AJCC) în ediția a șaptea are trei capitole referitoare la căile biliare. Acestea sunt ducte biliare intrahepatice;ducte
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92152_a_92647]
-
260. S-a pus în evidență teoretic (Stettler și colab. 1981) și experimental (Holenstein și Ku, 1988) faptul că hemodinamica la nivelul aortei abdominale diferă în segmentul suprași infrarenal (fig. 4.14). În repaus și la efort la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este bifazic, fără/ cu un redus flux retrograd. În repaus la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este trifazic cu flux retrograd în diastolă (impedance mismatch) cu reflexia undei pulsului și transmiterea retrogradă a sângelui în aorta abdominală în cursul diastolei
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Ku, 1988) faptul că hemodinamica la nivelul aortei abdominale diferă în segmentul suprași infrarenal (fig. 4.14). În repaus și la efort la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este bifazic, fără/ cu un redus flux retrograd. În repaus la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este trifazic cu flux retrograd în diastolă (impedance mismatch) cu reflexia undei pulsului și transmiterea retrogradă a sângelui în aorta abdominală în cursul diastolei, impedanța joasă a arterelor renale și a celorlalte artere splahnice absorbind acest flux retrograd în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]