4,737 matches
-
calculează de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. ... ... 10. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității (în componentele referitoare la obligativitatea respectării Constituției și a supremației sale și la calitatea legii) și ale art. 126 alin. (2) privind competența de reglementare în materia procedurilor de judecată. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că motivarea excepției de neconstituționalitate pornește de la faptul că, pe de o
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
Constituției, în raport cu care s-a motivat pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, nu se poate reține nici afectarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“. ... 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29
DECIZIA nr. 480 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285194]
-
executării hotărârii penale. Avocatul prezent susține că această interpretare contravine art. 147 din Constituție referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional, precum și art. 1 alin. (3) și (5) cu privire la statul de drept și supremația Constituției. Prezintă elemente ale situației de fapt, arătând că autorul excepției a fost condamnat de un complet nespecializat în materia infracțiunilor de corupție, soluționarea definitivă a cauzei realizându-se înainte de pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 417 din 3 iulie
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
excluderea deciziilor Curții Constituționale, publicate ulterior rămânerii definitive a hotărârilor judecătorești penale de condamnare, dintre cazurile de împiedicare a executării pedepsei echivalează cu negarea caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, ceea ce contravine art. 147 alin. (4) din Constituție, principiului supremației Constituției, consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, precum și principiului statului de drept, proclamat de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. ... 12. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători - penal 2 apreciază că
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
judecat a acesteia. Rațiunea constă în faptul că individualizarea pedepsei sub aspectul cuantumului reprezintă aspecte de fond care se subsumează principiului nulla poena sine lege, astfel încât pedeapsa ce trebuie executată trebuie să respecte exigențele de legalitate impuse de principiul supremației dreptului și statului de drept. De altfel, acesta este singurul caz în care autoritatea de lucru judecat poate fi afectată, deosebindu-se de situația invocată de autorul excepției, care pune în discuție autoritatea de lucru judecat prin invocarea unei decizii
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
bilaterale cu națiuni lider în domeniu pot de asemenea întări contribuția României în formularea viitorului IA și promovarea intereselor naționale. Avansul tehnologiilor bazate pe IA generează un impact de importanță strategică asupra peisajului de securitate la nivel global. Competiția pentru supremația în domeniul IA depășește limitele unei competiții în domeniul economic, cu consecințe inclusiv în sfera militară, geopolitică și geostrategică. Tehnologiile IA sunt tehnologii cu uz dual și potențiale instrumente puternice pentru actori rău intenționați, fie de sorginte statală sau de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
reținut caracterul lacunar al nomelor referitoare la răspunderea materială a polițiștilor, de vreme ce reguli substanțiale nu sunt reglementate prin lege. Chiar dacă în ipoteza evidențiată este în discuție o omisiune legislativă, Curtea, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, nu poate ignora viciul de neconstituționalitate existent, deoarece tocmai această omisiune este cea care generează încălcarea Constituției. ... 17. Se mai susține că, în cazul de față, este evident că legea relativizează în mod nepermis reglementarea domeniului răspunderii materiale a
DECIZIA nr. 273 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288163]
-
28. Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor art. 54 alin. (2) referitor la fidelitatea față de țară, art. 61 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, art. 73 alin. (3) lit. j
DECIZIA nr. 273 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288163]
-
nr. 121/1998 sunt constituționale în măsura în care nu se aplică în privința polițiștilor. ... 30. Astfel, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, precitată, paragraful 26, Curtea a reținut că intervenția sa, impusă de rolul său de garant al supremației Constituției prevăzut de art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, este cu atât mai necesară cu cât cadrul normativ în prezent în vigoare prin care este stabilită răspunderea materială a polițiștilor pentru pagubele produse este reprezentat de Instrucțiunile ministrului afacerilor
DECIZIA nr. 273 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288163]
-
o aplicare eronată și la deturnarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim. În acest caz, Curtea are competența să elimine viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 273 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288163]
-
nr. 121/1998 - act normativ anterior Legii nr. 360/2002 - nu mai corespunde noii opțiuni a legiuitorului exprimate prin stabilirea unui nou statut juridic al polițistului prin această din urmă lege, devenind astfel anacronică și generând incoerență legislativă, incompatibilă cu exigențele principiului supremației Constituției, al legalității și al securității juridice, consacrate de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 35. Având în vedere cele menționate, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIA nr. 273 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288163]
-
proprii de judecată nu înlătură aplicarea legislației cu privire la contravenții și infracțiuni în sistemul jurisdicțional. ... 17. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) - (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 124 alin. (2
DECIZIA nr. 337 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288263]
-
analizeze eventualele clauze abuzive din cuprinsul titlurilor executorii reprezentate de contracte de credit, fiind astfel încălcată ordinea juridică la care România a aderat și pe care s-a obligat, în temeiul art. 148 din Constituție, să o respecte. Conform principiului supremației, dreptul european are o valoare superioară față de legislațiile naționale ale statelor membre. Principiul supremației este valabil pentru toate actele europene care au caracter obligatoriu. Statele membre nu pot aplica o normă națională care ar fi contrară dreptului european. Principiul
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]
-
încălcată ordinea juridică la care România a aderat și pe care s-a obligat, în temeiul art. 148 din Constituție, să o respecte. Conform principiului supremației, dreptul european are o valoare superioară față de legislațiile naționale ale statelor membre. Principiul supremației este valabil pentru toate actele europene care au caracter obligatoriu. Statele membre nu pot aplica o normă națională care ar fi contrară dreptului european. Principiul supremației garantează superioritatea dreptului european asupra legislațiilor naționale. Acesta este un principiu fundamental al dreptului
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]
-
dreptul european are o valoare superioară față de legislațiile naționale ale statelor membre. Principiul supremației este valabil pentru toate actele europene care au caracter obligatoriu. Statele membre nu pot aplica o normă națională care ar fi contrară dreptului european. Principiul supremației garantează superioritatea dreptului european asupra legislațiilor naționale. Acesta este un principiu fundamental al dreptului european. La fel ca principiul efectului direct, acesta nu este menționat în tratate, însă a fost consacrat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În acest
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]
-
prezentei excepții îl reprezintă art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia a solicitat, în litigiul din fața instanței a quo, anularea Hotărârii nr. 533 din 11
DECIZIA nr. 346 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289856]
-
juridice în cauza de față. 15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, în art. 1 alin. (5) referitor la supremația Legii fundamentale și la principiului legalității, în art. 16 - Egalitatea în fața legii, în art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, în art. 21 - Accesul liber la justiție, în art. 41 - Munca și protecția socială a muncii și în art.
DECIZIA nr. 164 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288842]
-
de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 și ale art. 3 din Legea nr. 84/2020. ... 14. Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul supremației Constituției și al legalității, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 37 privind dreptul de a fi ales și art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă
DECIZIA nr. 275 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288848]
-
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate stabileau un caz de incompatibilitate între funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, pe de
DECIZIA nr. 294 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288844]
-
cum este atestată de emitentul adeverinței. ... 14. Autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat, precum și obligativitatea respectării legilor, a Constituției și a supremației acesteia, art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la liberul acces la justiție, art. 124 alin. (1) și (3) referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1), (2), (3) și (4
DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288882]
-
august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale în redactarea criticată de autorul excepției. ... 25. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind exigențele de calitate a legii, a supremației sale și a legilor, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 - Înfăptuirea justiției și art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate
DECIZIA nr. 22 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288396]
-
consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul român, alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și alin. (5) potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern raportat la art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) și (2) privind
DECIZIA nr. 274 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288677]
-
Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004). ... 18. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială cu privire la acest articol, constată că acesta cuprinde anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se
DECIZIA nr. 351 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288698]
-
categorie de acte administrative specifice organelor centrale ale puterii executive; ele se adoptă pentru organizarea executării legilor și nu pot contraveni principiilor și dispozițiilor cuprinse într-o lege. Conformitatea cu legea a tuturor actelor juridice, fiind o consecință a principiului supremației legii, se aplică oricărui act ce emană de la alte organe. Cât privește actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiția de conformitate este indiscutabilă. Și astfel, întrucât hotărârea Guvernului se adoptă în baza legii și urmărește organizarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
statului român, respectiv în Hotărârea dată la 26 aprilie 2007 în Cauza Dumitru Popescu împotriva României (nr. 2), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 5 decembrie 2007, în paragrafele 103-104, că „un sistem bazat pe supremația Convenției și a jurisprudenței aferente acesteia asupra drepturilor naționale este apt să asigure buna funcționare a mecanismului de apărare implementat de Convenție și de protocoalele sale adiționale. Nu este lipsit de importanță să reamintim în acest sens că, în recomandarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]