4,339 matches
-
o revizuire a politicii economice americane. Principala problemă o constituiau listele restrictive pentru exportul internațional. Lista CHINCOM conținea cam 450 de articole în plus față de lista COCOM. Regatul Unit și alți membri ai Grupului Consultativ exercitaseră presiuni în vederea eliminării acestui surplus. Europenii își argumentau poziția prin faptul că China putea primi, indirect, toate articolele interzise prin embargo, din Blocul Sovietic 877. Pe 5 februarie, CPEE a adoptat niște directive noi pentru politica economică externă a SUA. Cea mai importantă schimbare era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de comerțul cu China comunistă, însă puterea legislativă abia aștepta să facă schimburi comerciale cu țările comuniste din estul Europei și mai ales să le vîndă produsele alimentare excedentare ale SUA. America încercase încă din februarie 1954 să scape de surplusul de produse agricole achiziționate de guvern ca o formă de subvenționare a țăranului american. Însă protestele publicului nu au întîrziat să apară, căci autoritățile încercaseră să vîndă acest surplus sub prețul plătit de consumatorul american. Și, totuși, continua creștere a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale SUA. America încercase încă din februarie 1954 să scape de surplusul de produse agricole achiziționate de guvern ca o formă de subvenționare a țăranului american. Însă protestele publicului nu au întîrziat să apară, căci autoritățile încercaseră să vîndă acest surplus sub prețul plătit de consumatorul american. Și, totuși, continua creștere a excedentului de produse alimentare, care ajunsese, în martie 1954, la o valoare de aproape 400 de milioane de dolari, a pus CSN în situația de a căuta alte alternative
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-lea Congres s-a discutat despre acest excedent, dar nu s-a aprobat paragraful 304886. Indignat la culme, Eisenhower se referea la restricțiile stipulate de LP 480 cu epitetul "prostia naibii". El dorea întocmirea unor probleme legislative care să coreleze surplusul de produse agricole cu politica externă, astfel încît Congresul să fie nevoit să abroge paragraful 304, iar dacă nu, să fie tras la răspundere pentru compromiterea obiectivelor securității naționale americane 887. Așadar, diverse agenții și departamente au început să lucreze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pregăteau pentru apropiatele alegeri prezidențiale. După această victorie facilă, Eisenhower și-a reînnoit eforturile. Pe 16 ianuarie 1957, în discursul său către Congres pe tema bugetului a solicitat din nou adoptarea unor legi care să permită comercializarea, în contrapartidă, a surplusului agricol nestrategic în țările din estul Europei 888. La al 85-lea Congres, apelurile președintelui au avut mai mult ecou decît ultima dată. Evenimentele intens mediatizate din Polonia și Ungaria demonstraseră că în Blocul Sovietic se puteau produce schimbări. Mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe lîngă cele trei înființate deja la Chicago, Los Angeles și New York. Delegația Statelor Unite a fost deosebit de satisfăcută de comerțul bilateral, căci în 1979, America înregistrase un excedent de 171 milioane de dolari și primele cifre din 1980 indicau un surplus și mai mare2050. După întrunire, membrii delegației române au vizitat orașele Houston și Los Angeles și au încheiat cîteva acorduri comerciale în domeniul energetic 2051. De la Vance la Brzezinski La o săptămînă după ședința Comisiei Economice, în Administrația Carter s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost automat prelungită pentru încă un an, iar Acordul comercial româno-american, pentru încă trei ani. Reprogramarea scadențelor În acest timp, eforturile lui Ceaușescu de a pune capăt deficitului comercial al României au dat roade. În 1982, Bucureștiul a înregistrat un surplus comercial de 1,5 miliarde de dolari, dat fiind că importurile din Occident au scăzut cu 45%2131. Poporul român a plătit, însă, pentru acest excedent. Conform programului economic al lui Ceaușescu, alimentele trebuiau produse pentru export și nu pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În acel an, Statele Unite au exportat produse în valoare de 504 milioane de dolari și au importat, în schimb, echivalentul a 612 milioane de dolari, înregistrînd un deficit comercial de 108 milioane de dolari 2171. În 1980, America avusese un surplus comercial de 400 milioane de dolari în raport cu România. Mai pe scurt, într-un singur an, România determinase o răsturnare a comerțului bilateral, echivalentă cu o jumătate de miliard de dolari. Mai mult decît atît, primele bilanțuri pentru 1982 indicau o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
710 milioane, în 1982, și era pe cale să depășească această valoare în 19832263. Hotărîrea României, din februarie 1984, de a renunța la ultima tranșă a creditului stand-by acordat de FMI era încă un indiciu al succesului repurtat de aceasta. Creșterea surplusului comercial îi permitea să fie mai puțin dependentă de creditorii străini și de regulile lor incomode 2264. Principalul beneficiar al noii politici comerciale a României era CAER. În 1980, comerțul cu țările CAER reprezenta doar 38% din volumul total. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În acel an, America înregistrase un excedent comercial de 400 milioane de dolari, în condițiile în care valoarea totală a comerțului bilateral era de un miliard de dolari. În 1984, volumul total a rămas neschimbat, însă România a înregistrat un surplus de 644 milioane de dolari, iar în 1985, excedentul comercial realizat de către partea română avea să ajungă la 674 milioane. În acest timp, exporturile americane au scăzut de la 722 milioane de dolari, în 1980, la 249 milioane în 1984 și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România trebuie să exporte o cantitate mai mare de carne. Fiecare județ trebuia să livreze statului o anumită normă. Restul de carne putea rămîne în județul respectiv. El sugera ca în cazul în care ar rămîne capete de porci, acest surplus să fie consumat în cadrul județului 2343. După două săptămîni, românii se plîngeau că în măcelăriile locale nu mai găsesc decît "capete de porc"2344. Printre alte măsuri de austeritate se numărau ordinul ca temperatura din locuințele particulare și instituțiile publice
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la diviziunea internațională a muncii se bazează pe specializarea sa în domenii de producție cu o concentrare mai mare de muncă decât de capital. Cu alte cuvinte, SUA recurge la comerțul exterior pentru a economisi capital și a dispune de surplusul său de forță de muncă, mai degrabă decât viceversa. Părerea larg răspândită că în comparație cu restul lumii economia Statelor Unite se caracterizează printrun surplus relativ de capital și o lipsă relativă de forță de muncă se dovedește greșită. De fapt adevărul este
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de capital. Cu alte cuvinte, SUA recurge la comerțul exterior pentru a economisi capital și a dispune de surplusul său de forță de muncă, mai degrabă decât viceversa. Părerea larg răspândită că în comparație cu restul lumii economia Statelor Unite se caracterizează printrun surplus relativ de capital și o lipsă relativă de forță de muncă se dovedește greșită. De fapt adevărul este cu totul altul."13 Tabelul 1.1. Necesarul de capital și muncă la un milion de dolari Exporturi Importuri Capital (dolari în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
decursul secolului al XIX-lea. Astfel, populația aflată în șomaj este privită ca o ofertă productivă potențială care depășește cererea internă din țările în curs de dezvoltare. De aceea, comerțul internațional poate determina un impuls pentru creșterea economică "vent for surplus", o piață mai extinsă permițând sporirea producției naționale și reducerea șomajului. Myint este de părere că acest aspect reprezintă o explicație mult mai convingătoare a motivului pentru care două țări inițiază relații comerciale, în timp ce avantajul comparativ evidențiază mai clar categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în aceste mărfuri, revine încă posesorilor capitalului, tehnologiei și managementului. Totuși implicarea în aceste activități poate aduce o serie de beneficii pentru țările aflate într-un stadiu incipient de dezvoltare și de industrializare, deoarece permite o utilizare mai bună a surplusului de forță de muncă existent în aceste țări. În același timp însă, există și posibilitatea ca acest fenomen să conducă la o structură neadecvată a sectoarelor de export, atunci când un număr important de țări încearcă să pătrundă simultan pe aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
pe piețele externe oferă posibilitatea realizării unui oarecare câștig pentru țările în curs de dezvoltare, permițându-le acestora să obțină anumite avantaje, de pe urma forței de muncă și terenurilor, anterior subutilizate, în vederea producerii unor cantități superioare de produse primare al căror surplus poate fi exportat. Acest lucru ajută în mod considerabil la creșterea nivelului de activitate și a veniturilor aferente, chiar și atunci când valoarea adăugată corespunzătoare unui muncitor este relativ scăzută. De asemenea, prin angrenarea în activități de export este obținută moneda
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
structura activităților economice în direcția produselor manufacturate. În multe țări, industriile manufacturiere sunt axate inițial pe produse tradiționale, care încorporează o cantitate însemnată de muncă, acest lucru fiind specific primei generații de exporturi manufacturate. Pe măsura creșterii venitului și absorbției surplusului de forță de muncă, sporirea costului acestui factor de producție împreună cu intrarea pe piață a producătorilor cu costuri mai scăzute are ca rezultat diminuarea progresivă a competitivității multor industrii manufacturiere bazate pe utilizarea preponderentă a factorului muncă. Aceasta stimulează actualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de producție. Prin intermediul acestora (pentru produse cum ar fi calculatoarele electronice și echipamentele de birou, materialele semiconductoare și echipamentele de telecomunicații) sunt oferite și o serie de oportunități țărilor în curs de dezvoltare cum ar fi utilizarea mai bună a surplusului de forță de muncă și de aici și creșterea venitului pe locuitor, stimularea procesului de dezvoltare prin lărgirea ariei sectoarelor în care aceste țări își pot concentra eforturile lor pentru industrializare. Luând în considerare dotarea foarte variată a lor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în țările angajate în stadiul al doilea care au utilizat o protecție ridicată. Au existat de asemenea involuții și în ceea ce privește exportul de produse primare, din cauza practicării unor prețuri scăzute atât pentru producători cât și pentru consumatori, lucru care a redus surplusul disponibil pentru export prin descurajarea producției și încurajarea consumului"26. Prin urmare, în loc să realizeze îmbunătățiri în ceea ce privește raportul de schimb, aceasta a contribuit la o scădere a cotei de piață deținute de către țările în cauză, în special în cazul cerealelor, cărnii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
caracterizate de o tehnologie cu un nivel scăzut, specializate în principal în exporturile de jucării, genți de voiaj, fire și țesături. În mod evident, China deține fără îndoială avantajul dimensiunii și creșterii pieței sale interne precum, disponibilitatea însemnată a unui surplus de forță de muncă, înregistrând de asemenea și o extindere rapidă a rețelelor de aprovizionare locale. Furnizorii locali de componente se află într-o creștere numerică continuă, în special în cadul grupărilor industriale situate de-a lungul coastei estice a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
materii prime relativ redusă, care este necesar să fie completată prin intermediul unei participări active și eficiente în cadrul schimburilor economice internaționale. În plus, pe lângă necesitățile de import, economia românească, datorită unei capacități de absorbție limitate a pieței naționale, trebuie să exporte surplusul de mașini și utilaje rezultat după echiparea firmelor naționale, în vederea maximizării rentabilității prin intermediul economiilor de scară. În ceea ce privește performanțele posibil de realizat în sfera cercetării științifice, în condițiile revoluției științifico-tehnice contemporane care antrenează un volum ridicat de cheltuieli și riscuri, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
între 1996-2002, ajungând la sfârșitul perioadei să depășească ca valoare anuală 3,25 miliarde dolari SUA, adică aproximativ un sfert din exporturile totale ale României. Deși pe termen scurt situația se prezintă ca fiind aparent avantajoasă, deoarece oferă posibilitatea utilizării surplusului de forță de muncă eliberate din alte ramuri precum și dezvoltarea activităților industriale cu o bază materială deja consolidată, pe termen mediu și lung, aceasta nu poate fi considerată ca fiind dezirabilă, deoarece, pe de o parte se situează în partea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
țin lanț în Inima de raze (1982) cu modificări de la un moment la altul. Percepția realului merge în pas cu un fel de reflexivitate acrimonioasă de observator interogativ, bântuit de neliniști existențiale. Același vers liber simulând fluxul vorbirii cotidiene (cu surplus de încărcătură lexicală), aceeași dicțiune sincopată, cu replici și autoreplici; aceeași viteză a reperelor filmice; toate cooperează acum la o autoimago complexuală frământată. Notații repezi sugerează distorsiuni, incongruențe, coșmare și nostalgii prăbușite: bunăoară în Sunetul plin, în treizeci de versuri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mortul: nu mai suport nesiguranța zilei de mâine, nu / mai suport, îmi / astup urechile, urlu, bat din picioare"; o lume pe dos pare damnată în perpetuitate: "Vai, vai: atracții... atracții... în grădina / pentru discuții / filozofice (...) porcii / sunt lăsați în libertate". Surplusul imagistic însuși obosește inevitabil, drept pentru care confesivul încheie la modul compătimitor: "Ați / ajuns la capătul cărții, / sleiți". II Pe temporalități puternic diferențiate, în partituri vocale de o filozofie mai senină se organizează monologul despre neuitare din Când memoria va
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
copacilor, ori privind spre Profetul mut. Bineînțeles, a și publicat cărți pentru copii: Povești de când Păsărel era mic și Alte povești de când Păsărel era mic... Efuziunile, exteriorizările nu exclud spectrul dispariției; însă privind în sine elegiacul contrapune aprehensiunilor inerente un surplus de elan vital: O beznă flămândă mă caută, sire, și mările toate-s de ceață. Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire Și-am să mor de prea multă iubire de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]