3,370 matches
-
Avram Stănescu, pentru că, orice aș scrie eu, oricît l-aș lăuda, poezia lui se susține pe ea însăși și nu are nevoie de laudele nimănui! Iată “ARS POETICA”: “Ieri am visat oglinzi prăfuite / livezi în crepuscul / omătul topit curgea în suspine / eclipsa de afară... răceala din mine / iubirea din tine a ieșit la iveală / Am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă / Nu mai e nimeni / elanul meu moare / răsăritul e rece... fără culoare » Mai este nevoie de vre-un comentariu
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
Articolele Autorului ce frumusețe, sfinte Doamne! o văd acum în prag de iarnă și câte am pierdut eu, toamne, gustând poșirca din povarnă... culori atât de schimbătoare pălesc în nopțile senine și-n valsuri, frunze pe cărare, prin ramuri, pritocesc suspine. ce frumusețe, sfinte Doamne! ca un preludiu de vioară, într-un concert de triste toamne, mă zgândără și mă-nfioară! să fie semn de pocăință ori mă îndemni la cugetare? să văd cum tot ce e ființă, se naște azi și
CE FRUMUSEŢE, SFINTE DOAMNE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346543_a_347872]
-
se întâmplă”. Unul dintre interlocutorii Pelerinului rus îi explică acestuia că rugăciunea lăuntrică este celebrarea însăși a vieții și a universului, entuziasmul care poartă toate lucrurile către plenitudine și către frumusețe și că este de datoria omului să descătușeze acest suspin universal al Duhului. Părintele Stăniloae spunea, tot așa, că trebuie să primim lumea ca pe un dar al lui Dumnezeu, pe care toți laolaltă să I-L înapoiem, după ce am pus pe ea pecetea iubirii noastre creatoare. Toate acestea sunt
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
ori un eu fizic, deși cel înfățisat coincide cu cel ce înfățișează. „Când noaptea-ncepea să miroasă a zori,/ m-am (eul fizic) trezit cu pantofii în mână (autoreflecția)/ iar în adâncul lui am ascuns o lacrimă (eul liric)/ în suspin și o adiere senină (contemplație I)/ mi-am unplut visele/ cu flori la poarta ta (eul fizic + eul liric + contemplație II)/, apoi am așteptat. Eram lumină (contemplație III)/ Eram un copac de argint (contemplație IV)/ Ce în pantofi a rătăcit
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
literar, cu poezie, în revista „Pagini Dunărene”, în 1972. A scris și tipărit, după 1989: culegeri de matematică, șase volume, între 1990-2000; poezie, șapte volume - Sume finite, Sume infinite, Sume algebrice, Lacrima din punct, Poemele tăcerilor prea pline, Arlechinul din suspin, Bună seara, Domnule Mallarme!, între 1996-2011; proză, nouă romane: Amintiri la capăt de vis, trei volume - Fântâni în arhetipuri, Cumpene pe iris, Ciutura de cristal; Livada de oțetari, Lunga vamă a tăcerii, Casa fără ferestre, Lunga vamă a tăcerii, Lumină
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
îmi sfârșească astăzi din suflet agonia, Sub un mormânt la care flori albe să-mi aduci. Și în ropot lung de umbre, în mantia-i de plumb Grăbită - parcă - moartea în pas neobosit Îmi smulge brațul iute și al meu suspin prelung, De otrava-i neagră se lasă acoperit. O clipă neîncepută din fugă se oprește, Prin foșnetul de frunze al unui vechi gorun Iar ochiul ei timid deodată îmi vorbește Și îmi cere să mă lupt: morții să mă opun
CHEMAREA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346698_a_348027]
-
nepătrunse, Se-mpinge pe nisip oceanul, către mine; În galop de spume și cadențe-ascunse Abisul somnoros îi mormăie în sine. De-acum ascultă-mă oceanul meu străin, Eu te măsor cu degetul de la o mână, Azi lângă tine-mi pun suspinul meu creștin Și tot ce mi-a rămas din țara mea Română. Bolnav de casă sunt și de pământ natal, Știu că boala mi s-a indus fără măsură. Din ape dulci, eu pește adițional Fac cuib de lacrimi, lângă
ASCULTĂ-MĂ OCEAN STRĂIN de STELIAN PLATON în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346723_a_348052]
-
au unde munci și apoi nimeni nu i-a învățat. Ei au altă școală a vieții! Unii îți caută privirea, întind mâinile cerșind cu îndrăzneală, dar ... mai poți vedea printre ei și câte unul cu capul plecat, să auzi un suspin sau să vezi câteva lacrimi prelingându-se pe obraji, fiindcă există printre cei care mimează neputința și oameni cu adevărat sărmani, ologi, bătrâni. Răsfoiesc ziarele din ultimele săptămâni: „Patru copii, suspectați că ar fi dați la cerșit de părinți, au
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
mâna Să nu mă cauți prea departe, că sunt în fir de iarbă și în flori, cu mâna ta dă fila și împarte cuvintele-mi ce s-au ascuns în nori Apoi le strânge lângă pieptul care tresare-nfiorat de-atât suspin și le presară lin mărgăritare venite din al ochilor senin. O ramură de cer să-mi pui pe frunte și mângâiere mâinii ca un vis... Eu sunt aici în răzvrătiri de munte și scriu cu dor pe cer și pe
ÎNTINDE MÂNA de LEONID IACOB în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351014_a_352343]
-
pasare flamingo și cântă/ Nimeni nu află ce e-n inima mea/ Cine ca mine astfel și-a vrut-o/ Port încet sacoșa cu pâine rotundă/ Limbile ceasului meu - o lingură mare/ Și mică-n/ Tăcerea și frica sublime/ Urzind suspinele-n fața de masă neutră/ Ce hotar ruginit îmi rămâne în luptă/ Trec rufe și vase și gânduri de aur/ Rotindu-le într-o singură lacrimă luna/ Cu stânga țin umerii pasării-n sus/ Dreapta apropie-ncet de ureche/ Farfuria
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
să arunc din amintire Și-am să renasc dintr-un cuvânt Ca să câștig a ta iubire. N-ai să mai știi dacă ești viu Plutind în zbor mereu cu mine; Cu inima din care-ți scriu Și sufletul plin de suspine. Iubirea de nu vrei să-mi dai Am s-o trăiesc din depărtare, Cu gând născut din colț de rai Am să-ndulcesc lacrimi amare. Când te aștept îndurerată, Te simt privind printre ruine Și invoc îngândurată Iubirea mea ce
INVOCARE de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351124_a_352453]
-
să arunc din amintire Și-am să renasc dintr-un cuvânt Ca să câștig a ta iubire. N-ai să mai știi dacă ești viu Plutind în zbor mereu cu mine; Cu inima din care-ți scriu Și sufletul plin de suspine. Iubirea de nu vrei să-mi dai Am s-o trăiesc din depărtare, Cu gând născut din colț de răi Am să-ndulcesc lacrimi amare. Când te aștept îndurerata, Te simt privind printre ruine Și invoc îngândurata Iubirea mea ce
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
ține la pământ,Am să arunc din amintireși-am să renasc dintr-un cuvântCa să câștig a ta iubire.N-ai să mai știi dacă ești viuPlutind în zbor mereu cu mine;Cu inima din care-ți scriuși sufletul plin de suspine.Iubirea de nu vrei să-mi daiAm s-o trăiesc din depărtare,Cu gând născut din colț de raiAm să-ndulcesc lacrimi amare. Când te aștept îndurerata,Te simt privind printre ruineși invoc îngândurata Iubirea mea ce nu mai vine
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cărări în cer gălbui tomnatic se pierd în viață către noi peceți se rup când toamna tace departe de pământ lumina lunii alunecă prin ea atinge o inimă un doi un doi sărută în noapte suspinul înghesuit în noi. Referință Bibliografică: Când toamna tace / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 680, Anul II, 10 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÂND TOAMNA TACE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351242_a_352571]
-
al Valeriei. Mi l-a dat Tudor, odată cu pozele. Mi-a zis că, în cazul în care el nu va mai putea să ia legătura cu ea, s-o fac eu. Am anunțat-o îndată ce a murit. I-am auzit suspinul femeii de la celălalt capăt al firului. I-am zis că George era fiul pe care l-a vrut mereu lângă el. Atunci a oftat din nou și mi-a spus: scrie în cartea ta că i-am împrumutat fiul, atâția
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > ȘI ERAM FULG Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului Și eram fulg ... zburdam printre străzi fremătânde, Eram fulg, zburdam printre vorbe flămânde ... Eram fulg, zburdam printre griji și suspine ... Zburdam ca un fulg prins de joc în destine. Și eram fulg ... vibram printre ani și valize, Eram fulg, vibram printre zgomot și vize ... Eram fulg, vibram Universu-n descântec ... Vibram ca un fulg printre oameni și cântec. Și îmi făceam-desfăceam
ŞI ERAM FULG de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345581_a_346910]
-
te mai strig sau văd vreodată De vei pieri pe veci din calea-mi luminată Te chem, te ating, te simt în somn, în gând Și pe feericul tărâm al astrelor te plimb. Trec norii, dintre mesteceni iar răsare luna Suspinul tău de dragoste l- ascult într-una Și mă răpește din galaxii de beznă încă Mă poartă-n zbor stelar prin zarea adâncă Mă curată de întuneric cu lumina preacurata Descătușare-n vis, izbândă adevărată! Pe țărm m-aduce chemarea
ARIADNA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345588_a_346917]
-
de a-L face cunoscut pe Isus Hristos, pentru a ne da viața veșnică. Câtă nepăsare și neatenție îi dăm Lui Dumnezeu! Ignorăm prezența cea mai importantă de pe pământ, adică Prezența Divină a Duhului Sfânt care „mijlocește pentru sufletele noastre cu suspine negrăite”. El ne poate da răspunsurile la întrebările care contează, doar, ascultând vocea Domnului Isus Hristos care zice: „Veniți la Mine!” E mai bine să trăim în tristețe și în descurajările vieții deșarte decât să „aruncăm în aer încăpățânarea, bariera neinteligentă
DESPRE SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345639_a_346968]
-
acesta rustic pictat cu vechi motive, cenușa patimilor e înțesată de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, iubirea e încă o mină activă! LACRIMA DE DOR Prinde-mi, lacrima, iubite, în palme! Închipuie-ți, sufletul meu venit către tine, ca un suspin. Prinde-mi, lacrima! Oglindește-te în ea și mângâie-ți, fața a sărbătoare! Lacrima mea, candoare, lacrimă-floare va limpezi astfel, fața iubirii! ALEGEREA Mă aflam în fața unui cuțit cu două tăișuri. Am ales siguranța vârfului. IUBIREA VERII Prin pădure, Timpul
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
amândoi deodată, ne aprindem în plină zi și ardem ca niște torțe în luptă. Într-un tunet deslușesc un adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare. În barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc hrănind pământul. ROATA TIMPULUI Numai ceasul e de vină! De când a coborât din perete și a ieșit din cerc s-a însăilat pe ecranul
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
toate fetele-și doreau.” Sarabanda amintirilor este însă întreruptă de conștientizarea dureroasei realități și un amestec de visare și dorință se perindă pe “ecranul” flancat de regrete; dar finalul rămâne încadrat în același registru...” Și nu pot să-mi opresc suspine / și nici nu pot să nu gândesc / că bine-ar fi să fii cu mine / să pot din nou să te iubesc.” Dar câte frământări și gânduri nu străjuiesc neclintite cugetul poetului pe parcursul succesiunii de creații lirice care te captivează
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
De-atâtea ori cu ea mă cert, / O dau pe ușă afară, / Golesc o cupă cu vin fiert / Dar fără ea, e-amară...” realizând cu tristețe că“Și viorile dor”: “Când viorile dor / e semn / de tăcută / tristețe, / de lacrimi, / suspine, / de gând / în trecut / călător... // Lasă arcușul / să lunece liber / pe coarda / gingașă, / ascunsă, / vibrantă, / cu sunete-nalte / pline de dor! // Atunci vei culege / ploaie / de zâmbet, / de ochi / luminoși, /și vorbe / în sunet-cuvânt, / de pace / și-adâncă / iubire în
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
sărut prelung, sinuos ... buzele lui calde o urmau, trasând fire electrice ce se împleteau în corp, ca apoi sa urce insistente pe pielea sensibilă ... Gura experimentată se plimba în voie pe liniile trupului, atmosfera devenea fierbinte, sărutul profund amesteca respirațiile, suspinele. M-a ridicat in brațe.Bănuiam, nu-i cunoșteam acea senzualitate în stare latentă, dăruită unei anume femei. Era un festin emoțional al simțurilor. Merita memorată expresia chipului său...ochii cenușii ardeau, devenise un bărbat care emana forță ... erotism fierbinte
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
-a-nflorit chiparos pe crucea din inimă? *De două mii de ani, crucea Ta e udata cu lacrimi de îngeri. *Țipatul cocorilor se suprapune peste lumină crucii. Cu vârfuri spre cer - câte case tot atâtea troițe. *Iconar pregătind lemnul. Din văzduh - suspine negrăite. *Să știi să asculți în fiece om vuietul Duhului Sfânt. *Cerurile - fără liman - mi-e dor de sufletul luminii. *Cum să nu Te iubesc? Doar suntem tovarăși de eternitate. *Doar lângă Tine mă podidește un plâns al bucuriei. *Crucea
MEDITAŢII PE MUNTELE CRUCII de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352156_a_353485]
-
veselă fecioara, Primesc învățături demult trimise. Și părintește Tu mi-asculti doinirea, Ce sufletu-mi în clocote zidește. Ma-ndrumi și-mi dai curaj. Simt nemurirea Ce-mi scânteie vesmântul, ma-nalbeste. Si-nvesmantat așa, școala- domnită Dansând, pictând și fredonând suspine, Stropeste-ma cu lacrimi de zeița, Să-mi crească liber aripi de rubine. Citește mai mult Îmi cresc aripi sculptând într-o vioaraSi-mi prind sidef de numere în vise,Vegheat de școală- veselă fecioara,Primesc învățături demult trimise.Si
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]