5,048 matches
-
stabil și de încredere. Prin aceasta, se creează condiții favorabile pentru creșterea economică sustenabilă și pentru atragerea investițiilor pe termen lung. ... 42. Participarea României în organisme și alianțe internaționale - noile prevederi din titlul VI accentuează supremația Constituției și a interesului suveran al poporului român în derularea relațiilor internaționale. Prin aceasta se asigură că aderarea, ratificarea revizuirii tratatelor sau retragerea din organisme și alianțe internaționale se face cu aprobarea expresă a populației. Această măsură poate influența direct direcția de dezvoltare economică a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
abatere disciplinară și se sancționează în condiții stabilite prin lege organică. ... 49. Titlul VI din Constituția României se modifică și va avea următorul cuprins: Titlul VI - Participarea României în organisme și alianțe internaționale Art. 148 - Supremația Constituției și a interesului suveran al poporului în derularea relațiilor internaționale România își îndeplinește întocmai și cu bună-credință angajamentele luate și obligațiile care îi revin conform tratatelor constitutive ale organismelor și alianțelor internaționale la care a aderat, cu respectarea Constituției României și în interesul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în derularea relațiilor internaționale România își îndeplinește întocmai și cu bună-credință angajamentele luate și obligațiile care îi revin conform tratatelor constitutive ale organismelor și alianțelor internaționale la care a aderat, cu respectarea Constituției României și în interesul superior și suveran al poporului român. Art. 149 - Aderarea, ratificarea revizuirii tratatelor constitutive și retragerea României din organismele și alianțele internaționale (1) România poate adera la organisme și alianțe internaționale, poate ratifica revizuirea tratatelor constitutive sau se poate retrage din organismele și alianțele
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și retragerea României din organismele și alianțele internaționale (1) România poate adera la organisme și alianțe internaționale, poate ratifica revizuirea tratatelor constitutive sau se poate retrage din organismele și alianțele internaționale din care face parte prin lege adoptată prin decizia suverană a poporului român exprimată prin referendum. (2) Referendumul pentru aderarea, ratificarea modificării tratatelor constitutive sau retragerea din organismele și alianțele din care România face parte poate fi inițiat de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
următorul cuprins: Articolul 16 (1) Partenerul privat poate constitui garanții cu privire la creanțele și drepturile deținute în temeiul contractului de parteneriat public-privat, exclusiv în favoarea finanțatorilor contractului de parteneriat public-privat care sunt instituții de credit, instituții financiare, respectiv fondurile suverane de dezvoltare și de investiții, fondurile de investiții sau societățile de investiții sau fondurile de pensii administrate privat, și numai pe durata contractului de parteneriat public-privat. ............................................... (4) Partenerul public poate constitui garanții și își poate asuma obligații în temeiul unor
LEGE nr. 7 din 5 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/277998]
-
cetățenii români să se simtă în siguranță oriunde în spațiul european. ... ... 2. VALORI ȘI PRINCIPII 13. România împărtășește valorile europene privind statul de drept, democrația, demnitatea, drepturile și libertățile cetățenilor, promovând, în același timp, caracteristicile și atributele statului român: național, suveran și independent, unitar și indivizibil. ... 14. Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2023-2027 integrează toate aceste valori, bazându-se pe respectarea următoarelor principii: Legalitate - activitățile desfășurate pentru realizarea obiectivelor sunt în concordanță cu legislația națională în vigoare, respectând reglementările
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. Rolul judecătorului devine unul formal, decorativ și își pierde substanța. Rezultă că echitatea manifestată în materia impreviziunii sub forma aprecierii caracterului vădit injust al executării obligației de către debitor trebuie să rămână un atribut suveran al instanței judecătorești, al cărei rol și a cărei existență înseși ar fi grav denaturate în situația în care ideea de dreptate ar fi prezumată absolut de lege, fără a mai fi necesară intervenția legiuitorului pentru ca, pe baza legii
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
Constituționale sunt obligatorii numai în ceea ce privește normele de procedură civilă, nu și normele de drept material (substanțial)“ și că „nerespectarea deciziilor Curții Constituționale de către instanțele de judecată nu ar reprezenta abateri, deoarece instanțele de judecată ar fi suverane în interpretarea și aplicarea legii“, aceasta neputând fi controlată decât în căile de atac. Or, poziția supraordonată a Curții Constituționale în raport cu celelalte autorități ale statului, inclusiv cu puterea judecătorească, precum și cea de gardian al Constituției sunt de
DECIZIA nr. 473 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278536]
-
birourilor electorale de circumscripție, nu conferă textelor de lege criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
stabilită până la acest moment. Zona economică exclusivă Zona Economică Exclusivă a României este instituită în spațiul marin al țărmului românesc la Marea Neagră, situat dincolo de limita apelor mării teritoriale și adiacent acestora, în care România își exercită drepturi suverane și jurisdicția asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia și coloanei de apă de deasupra, precum și în ceea ce privește diferitele activități legate de explorarea, exploatarea, protecția, conservarea mediului și gestionarea acestora. România a declarat Zonă Economică Exclusivă
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. Rolul judecătorului devine unul formal, decorativ și își pierde substanța. Rezultă că echitatea manifestată în materia impreviziunii sub forma aprecierii caracterului vădit injust al executării obligației de către debitor trebuie să rămână un atribut suveran al instanței judecătorești, al cărei rol și a cărei existență înseși ar fi grav denaturate în situația în care ideea de dreptate ar fi prezumată absolut de lege, fără a mai fi necesară intervenția legiuitorului pentru ca, pe baza legii
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
criticate, Curtea reține că problema în discuție nu are în vedere un drept fundamental, ci un beneficiu de natură profesională, astfel că atât asupra stabilirii existenței lui în sine, cât și asupra destinatarilor, modalităților și condițiilor sale de exercitare este suveran legiuitorul ordinar, acesta fiind limitat în reglementarea acestui beneficiu doar de respectarea normelor și principiilor fundamentale. ... 28. Or, din analiza de mai sus rezultă că, în timp, legiuitorul, începând cu perioada imediat următoare schimbării regimului politic din țara noastră, a
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
a statuat că, „întrucât nu poate fi vorba despre drepturi a căror existență este incontestabilă, așadar despre drepturi al căror exercițiu ar putea fi, eventual, restrâns în considerarea motivelor avute în vedere de art. 53 din Constituție, revine, ca atribut suveran, legiuitorului să aprecieze asupra modalităților și condițiilor de realizare a măsurilor reparatorii, ca și asupra unor eventuale limite ale acestora. Evident că, nefiind vorba despre restrângerea exercițiului unor drepturi, ci despre stabilirea, prin lege, a limitelor unor reparații, nu se
DECIZIA nr. 516 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276581]
-
53 din Constituție. Limitarea întinderii reparațiilor are în vedere, în cazul legii a cărei constituționalitate este discutată, posibilitățile economice și financiare existente în raport cu alte necesități și priorități economice și sociale, în a căror evaluare și satisfacere legiuitorul este suveran“ (Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, precitată, paragrafele 35 și 36). ... 24. În prezenta cauză, autorii excepției critică dispozițiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 și din perspectiva carențelor de calitate normativă, în sensul că acestea ar
DECIZIA nr. 516 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276581]
-
nu cere o interpretare diferită: a) expresiile „un stat contractant“ și „celălalt stat contractant“ înseamnă România sau Principatul Liechtenstein, după cum cere contextul; ... b) termenul „Liechtenstein“ înseamnă Principatul Liechtenstein și atunci când este folosit în sens geografic înseamnă zona teritoriului suveran al Principatului Liechtenstein, în conformitate cu dreptul internațional și cu legislația sa internă; ... c) termenul „România“ înseamnă România și atunci când este folosit în sens geografic înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială și spațiul aerian de
CONVENȚIE din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/278133]
-
în sens geografic înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială și spațiul aerian de deasupra acestora, asupra cărora România își exercită suveranitatea, precum și zona contiguă, platoul continental și zona economică exclusivă asupra cărora România exercită drepturi suverane și jurisdicție, în conformitate cu legislația sa și cu normele și principiile dreptului internațional; ... d) termenul „persoană“ include o persoană fizică, o societate, o moștenire nedezbătută (Ruhenden Nachlass) și orice altă asociere de persoane; ... e) termenul „societate“ înseamnă orice persoană
CONVENȚIE din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/278133]
-
pensie și a dreptului la muncă realizată prin ordonanță de urgență a Guvernului, contrar art. 115 alin. (6) din Constituție, pe când în situația de față, discuția poartă asupra unei legi, ca act al Parlamentului adoptat în considerarea atributului său suveran de legiferare. ... 37. De asemenea, se invocă, în motivarea excepției de neconstituționalitate, cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009. Situațiile
DECIZIA nr. 381 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274995]
-
de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent. ... 14. Curtea a constatat că aceste dispoziții de lege nu contravin prevederilor art. 21 din Constituție, întrucât, potrivit jurisprudenței constante a instanței constituționale, dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuție este accesul la o
DECIZIA nr. 389 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275180]
-
ideologiilor bazate pe ură, Parlamentul României adoptă următoarea declarație: – condamnă cu fermitate atacurile organizației teroriste Hamas împotriva Statului Israel, crimele și violența dezlănțuite asupra populației civile, infiltrările teroriste și luarea de ostatici; ... – exprimă solidaritatea deplină cu Statul Israel; ... – subliniază dreptul suveran al Statului Israel la autoapărare pentru eliminarea pericolului terorist; ... – subliniază dreptul suveran al Statului Israel pentru luarea tuturor măsurilor necesare în vederea protejării populației civile; ... – exprimă regretul profund pentru victimele acestor atacuri, transmite condoleanțe familiilor îndoliate și urări de însănătoșire
DECLARAȚIE nr. 2 din 11 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275214]
-
atacurile organizației teroriste Hamas împotriva Statului Israel, crimele și violența dezlănțuite asupra populației civile, infiltrările teroriste și luarea de ostatici; ... – exprimă solidaritatea deplină cu Statul Israel; ... – subliniază dreptul suveran al Statului Israel la autoapărare pentru eliminarea pericolului terorist; ... – subliniază dreptul suveran al Statului Israel pentru luarea tuturor măsurilor necesare în vederea protejării populației civile; ... – exprimă regretul profund pentru victimele acestor atacuri, transmite condoleanțe familiilor îndoliate și urări de însănătoșire persoanelor rănite; ... – reafirmă hotărârea membrilor săi pentru susținerea, în continuare, în plan
DECLARAȚIE nr. 2 din 11 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275214]
-
avantajos pentru statul român, diversificării bazei de investitori și utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar). În implementarea planului de finanțare vom avea în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni. Pe termen mediu, implementarea PNRR va presupune realizarea de reforme și investiții în domenii-cheie ale economiei care vor spori considerabil potențialul
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici și bugetari, precum și a eventualelor măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales luând în considerare evoluțiile de pe piețele financiare internaționale și posibilele implicații asupra ratingului suveran al României. De asemenea, într-o perioadă de profundă instabilitate: • nu sunt recomandabile eventuale măsuri de relaxare fiscală; • este necesară cuantificarea explicită a impactului măsurilor fiscale; • se impune prezentarea transparentă a ipotezelor pe care se fundamentează proiecția fiscal-bugetară, pentru a
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
de 80% din media UE 27, la orizontul anului 2024. Consolidarea fiscal-bugetară este esențială pentru aderarea la zona euro, în paralel cu asigurarea unei creșteri economice sustenabile. Procesul de consolidare bugetară are o importanță foarte mare în evaluarea ratingului suveran realizată de principalele agenții de profil. Menținerea ratingului suveran al României are la bază: • apartenența țării la UE și accesul la fondurile europene din CFM 2021-2027 și PNRR (apartenența la UE aduce avantaje incontestabile din perspectiva surselor de finanțare cu
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
2024. Consolidarea fiscal-bugetară este esențială pentru aderarea la zona euro, în paralel cu asigurarea unei creșteri economice sustenabile. Procesul de consolidare bugetară are o importanță foarte mare în evaluarea ratingului suveran realizată de principalele agenții de profil. Menținerea ratingului suveran al României are la bază: • apartenența țării la UE și accesul la fondurile europene din CFM 2021-2027 și PNRR (apartenența la UE aduce avantaje incontestabile din perspectiva surselor de finanțare cu bani europeni și chiar a bonității financiare, dar nu
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. Părțile din proces pot solicita instanței de judecată să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, însă instanța are dreptul suveran de a aprecia asupra sesizării, nefiind obligată să motiveze respingerea ei. Prin Decizia nr. 485 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 13 noiembrie 2018, paragrafele 29 și 30, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 351 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274240]