4,883 matches
-
sînt mult prea periculoase. Criza basarabeană și politica de abdicare a lui Carol II pe care el o denunță, îl conduc să ceară o audiență la rege pe 1 iulie, unde își exprimă totalul dezacord cu politica de recul a suveranului. Ca urmare, la 9 iulie este arestat. Între Antonescu și Carol II proba de forță este deschisă. În 1941, Antonescu se desprinde, deci, de doi adversari: Carol II, apoi legionarii. Prezența regelui Mihai îi este utilă și face confortabil discursul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
această cauză, prezența tînărului rege îl deranja într-o oarecare măsură. Se ciocneau două legitimități. Între cei doi poli, urmau să se hotărască soarta războiului și evoluția armatei. Între general și casa regală criza este cvasipermanentă. Generalul îl consideră pe suveran un copil, iar regele se crede superior generalului. Ciocnirile se acutizează odată cu apariția unor incidente și disensiuni în care se implică militarii ostili față de deciziile lui Antonescu. La aceste fricțiuni se adaugă rivalitățile între clanuri: regina Elena nu agreează rolul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dincolo de limitele teritoriului românesc. Mihai povestește că îl însoțea cu plăcere pe Antonescu în Basarabia, la Tighina sau la Cernăuți. Mai tîrziu, Antonescu insistă ca regele să meargă la Odessa și în Transnistria. Nu avem ce căuta acolo, îi răspunde suveranul, nu este un pămînt românesc. Nu merg acolo." Între 1942 și 1943, cînd raportul de forțe se schimbă, Antonescu avansează aceleași argumente. El acceptase încă din 1941 să conducă operațiunile pe celălat mal al Nistrului, în cooperare cu armata a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
debarca la Constanța. După căderea regimului Ceaușescu în 1989, mărturiile despre 23 august se înmulțesc. Participanții au vorbit: regele povestește evenimentele de atunci într-un lung dialog cu Mircea Ciobanu, publicat de Editura Humanitas în 1991. Această mărturisire șterge imaginea suveranului tînăr, pe care Antonescu îl considera un copil. Retrăind ultima întîlnire cu Antonescu, regele povestește: "La un moment dat, s-a întors spre Sănătescu și i-a spus: "Cum să plec și să las țara în mîinile unui copil." Cred
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de viață se înrăutățesc, crește devotamentul pretins de Ceaușescu. Pentru celebrarea celei de-a 65-a aniversări, pe 26 ianuarie 1983, un portret oficial îl arată cu însemnele regale. La Muzeul Național de Istorie din București, Ceaușescu este pictat ca suveran, alături de foștii regi". Copiii din școli, profesorii, întreprinderile sînt mobilizate. Diferitele grupuri sociale sînt chemate să participe cu mîndrie colectivă la sărbătorile Femeilor, Tineretului, Pionierilor, Minerilor, Aviatorilor, Ziariștilor... Istoricii, unii scriitori s-au angajat în mare măsură în înscenarea unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Democrația națională", cumcă d. Manolache Costache a fost chemat la M. Sa Domnitorul. D. M. Costache n-a fost chemat la Palat, ci a crezut de datoria sa de a cere o audiență, cum este obiceiul, pentru a prezenta omaje suveranului. Cât pentru afirmarea că noi am fi manifestat "o mare animozitate contra Rusiei și o preaplecată supunere la voința Austro-Ungariei", n-avem decât a ruga pe confrații noștri să recitească toate articolele noastre de la publicarea programului încoace spre a se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
națiunilor de a și le da ele înșile, dar sîntem pe deplin liberi de-a proclama statul nostru împărăție, hanat, taicunat, patriarhie chiar. Nimeni, absolut nimeni nu ne-ar opri de la aceasta. Domnii noștri cei vechi erau neatârnați cu totul, suverani în puterea cuvântului. Încheiau tratate de comerț, de alianță ofensivă și defensivă, dar simțeau, în modestia lor, că un titlu mare ar căta să corespunză cu mai multă putere, de aceea se intitulau modest: "voievozi" adecă "duci de oaste". E
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și peste puțin îl vedem galant polițai făcând în scara palatului primirea musafirilor domnești la zile mari. D. colonel șterge odinioară numele M. Sale Domnitorului din livretul soldatului și astăzi se face denunțătorul unor pretinse abuzuri de presă față cu suveranul. O mică deosebire între d. colonel și ceilalți doi onorabili pomeniți mai sus, o simplă deosebire de noroc: d. colonel nu va fi ministru, d. colonel nu poate fi advocat al căilor ferate, iar cât despre postul de polițai se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inițiator de recompense naționale și, în fine, ministru al justiției și cap al magistraturii, căria îi arată, prin exemplul său, care este calea cea mai nemerită pentru ca un tânăr să ajungă la posturile cele mai înalte, ba chiar până în Consiliul suveranului țării. [ 13 aprilie 1880] {EminescuOpXI 129} ["ALALTĂIERI, SÎMBĂTĂ... "] Alaltăieri, sâmbătă, s-a închis sesiunea Corpurilor legiuitoare printr-un mesaj domnesc, citit la Senat de d. M. Cogălniceanu, la Cameră de d. Stolojan. Meritele acestor Adunări sânt se-nțelege, citate pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spaima uneia cad în ghearele alteia. Totul e să-și facă trebușoarele și - apres eux le deluge! [ 2 august 1880] {EminescuOpXI 281} ["PE CÎND FOILE AUSTRO-GERMANE... Pe când foile austro-germane văd cu foarte buni ochi întîlnirea celor doi împărați și vizitele suveranilor României si Serbiei la Ischl, foaia cancelariei rusești, "Le Nord", nu poate ascunde îndeajuns ciuda ce-i inspiră aceste acte de simplă curtenie în ele însele, dar cari sânt menite a accentua, într-un chip oarecum ostentativ, niște apropieri și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în înlănțuirea evenimentelor espuse mai sus stă și sosirea împăratului Germaniei la Ischl, unde a fost primit de împăratul Austriei și unde au venit și cei doi principi dunăreni. Fără îndoială că prezența acestor din urmă în locul de întrunire al suveranilor Austriei și Germaniei cată să aibă un fond politic oarecare. Ne-am întreba numai ce însemnează această prezență fără un singur ministru constituțional-responsabil! Pregătește-se poate o nouă ediție a vizitei d-lui Brătianu la Livadia, unde s-a pus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din natură chiar, înțelept, inteligent, instruit în toate cîte-i trebuie să le știe pentru a-și exercita suveranitatea sa? Amăgitu-s-a el vreodată de câte ori n-a ascultat decât propriile lui inspirațiuni? Oare nu e o lipsă de respect pentru suveran de-a se îndoi de infalibilitatea sa? Și în toți timpii adevărații amici ai poporului au răspuns: că modul cel mai bun de-a respecta poporul și mai cu seamă de-a-l iubi e de-a-i spune adevărul. Tot aceștia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu s-a făcut în toate spiritele. Miniștrii noștri au păcatul de-a-și prea aduce aminte de trecut. S-a comentat mult faptul că împăratul Rusiei n-a trimis, după obicei, pe un membru al familiei imperiale ca să complimenteze pe suveranul care se găsea în vecinătatea graniței rusești. Principele Albedinski, guvernatorul general al Varșoviei, e cel însărcinat cu salutarea lui Francisc Iosif. Prezența principelui Czartorisky la serbările din Cracovia, prevenințele al căror obiect a fost, graba cu care împăratul Austriei a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Carol I, Domnul constituționale al liberei ș-autonomei Romînii! În zilele de 29 și 30 iuniu, toți românii creștini, și chiar izrailiții pământeni, dacă au simțîminte românești, trebuie să puie veșmintele de doliu și să suspine! Contele Andrassy este Domn, suveran absolut al robitei Romînii! La 1 august deja " Romînul" începe publicarea unei serii de articole prin cari s-arată că prin acea convenție se restrânge suveranitatea noastră interioară. La 5 septemvre 1875 "Romînul" ne încredințează că unanimitatea a tot ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
României; iar corpul ei, palpitând încă, a fost îmbrîncit la picioarele contelui Andrassy"; un act, în fine, pentru care "toți românii creștini, și chiar izraeliții pământeni, au trebuit să-mbrace veșminte de doliu și să zică: Contele Andrassy este Domn, suveran absolut al robitei Romînii! ". [ 27 septembrie 1880] [""ROMÎNUL", DUPĂ CE PARAFRAZEAZĂ... "] "Romînul", după ce parafrazează pentru a suta oară cu vorbe de dacă rolul ce-l are opoziția în toate țările, ajunge a vorbi și de opoziția din țara noastră. Partida liberală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui monarh creștin, aparținând ritului ce domnește în aceste posesiuni și asupra calităților personale și a devotamentului căruia cele două Curți imperiale să se poată întemeia pe deplin. E bine de-a se stabili totodată că noul stat, al cărui suveran va fi ereditar, trebuie să rămâie cu totul neatârnat și că nu va putea fi nicicând anexat nici la Austria, nici la Rusia și asemenea că aceste două imperii nu vor permite nici când ca acest stat să fie cândva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de echitate, nici de adevăr, nici măcar de cumpănirea unor interese bineînțelese, ci de oarbă șicană și de zizanie întreținută în mod artificial. Dacă ar lipsi aceste protectorate, și poate că ele vor lipsi cândva, atunci desigur că întrevederile a doi suverani din țările Dunării ar fi mult mai bogate în bune rezultate decum promit a fi acuma. Cu toate acestea o sumă de interese economice și politice cari privesc pe amândouă țările în mod egal ar putea forma obiectul unor temeinice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce lupta cu înfocare contra reacției. Participarea la mișcare a unui simplu cetățean era permisă, mai ales în contra reacției. Fie ș-așa. Părerea noastră este că un simplu cetățean care ia parte la o răsturnare, fie chiar numai fictivă, a suveranului, nu mai poate fi sergent, necum adiutant domnesc. Dar nu de părerea noastră este vorba, căci noi vom invoca un judecător mult mai aspru al unei mișcări antidinastice și acest judecător va fi... iarăși d. Candiano însuși. La 1864 generalul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui Brătianu și al partidului său a creat atmosfera în care asemenea fapte sânt posibile, în care autorii lor găsesc o legitimare a scopurilor lor. Când un om ce, după propria sa mărturisire, soldat fiind, a luat parte la răsturnarea suveranului său și care, după știința tuturor, a proclamat răsturnarea Domnitorului la Ploiești, devine sub d. Brătianu adiutant domnesc, atașat ca om de încredere pe lângă suveranul pe care a voit să-l răstoarne, d. Brătianu va permite tuturor rebelilor libertatea de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Când un om ce, după propria sa mărturisire, soldat fiind, a luat parte la răsturnarea suveranului său și care, după știința tuturor, a proclamat răsturnarea Domnitorului la Ploiești, devine sub d. Brătianu adiutant domnesc, atașat ca om de încredere pe lângă suveranul pe care a voit să-l răstoarne, d. Brătianu va permite tuturor rebelilor libertatea de-a conchide că impunitatea unui atentat la siguranța statului și a formei de guvernământ e, sub domnia sa, un titlu de recomandație pentru a înainta pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
discutat cu amărăciune, nu tăgăduim, rolul de regulator pe care ar trebui să-l joace Coroana în luptele noastre politice. Dar în mijlocul acestei discuții sâmburele unei negre îndoieli încolțea în adâncul inimei noastre. Ce respect, ce iubire mai poate avea suveranul nostru pentru {EminescuOpXI 439} un popor unde impunitatea rebeliunii, a libertinajului penelor și gurilor sânt merite, sânt titluri de recomandație, sânt chiar substanța pe care se întemeiază un partid atât de numeros ca cel roșu? Un grup de oameni cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se întemeiază un partid atât de numeros ca cel roșu? Un grup de oameni cari abia proclamaseră la Ploiești răsturnarea formei de guvernământ și a dinastiei se recomandă - peste câțiva ani - Coroanei spre punere în funcțiuni, și condeiul răbdător al suveranului iscălește. Un ilustru academician descrie, sub pseudonimul Erdman de Hahn, persoana Domnitorului ca pe principala cauză a tuturor nenorocirilor noastre, ba o descrie ca fiind în conivență cu gheșeftarul Strusberg și cu prințișorii coțcari. La venirea ministerului liberal, Domnul își
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că în adevăr acele pasquiluri constituie un merit literar. Un altul zice că "un abis e între tron și țară". Abisul încetează de-ndată ce se umple c-un portofoliu ministerial. Dar i se mai prezintă și alte lucruri vederii suveranului. Un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunță. Acest om e mănținut în funcție; dirijează, însuși cercetările făcute în contra sa; partidul ține morțiș a-l reabilita, alegîndu-l în Senat. Aci el însuși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sa; partidul ține morțiș a-l reabilita, alegîndu-l în Senat. Aci el însuși denunță. că există această scabroasă afacere, dar majoritatea roșie a maturului corp trece la ordinea zilei, lăsând să recază colțul vălului ce se ridicase. Când vedem pe suveran înregistrînd, desigur nu cu nepăsare, toate lucrurile acestea, ne vine a întreba ce soluțiune să dăm problemului psicologic a acestei nesfârșite îngăduinți. Noi am discutat rolul de regulator al vieții politice pe care-l exercită Coroana pretutindenea și am ajuns
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nepăsare, toate lucrurile acestea, ne vine a întreba ce soluțiune să dăm problemului psicologic a acestei nesfârșite îngăduinți. Noi am discutat rolul de regulator al vieții politice pe care-l exercită Coroana pretutindenea și am ajuns la concluzia că "un suveran nu poate, fără paguba țării și fără viciarea spiritului public, să renunțe la prerogativele sale". În orice caz, dacă pentru tăria unui decret de numire, înaintare, decorare, se cere semnătură capului statului, acesta e în drept de-a o refuza
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]