3,688 matches
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > FIIND EMINESCU Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1262 din 15 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Fiind poet tăceri cureieram și mă opream ades lângă cuvânt și tâmpla mi-o apropiam la blânda batere de vânt Și mă opream ades lângă cuvânt ca să-l aud cum crește ca și iarba de-și risipea mireasma teiul sfânt părea că totuși nu trăiesc degeaba Ca să-l aud cum crește ca
FIIND EMINESCU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365440_a_366769]
-
la blânda batere de vânt Și mă opream ades lângă cuvânt ca să-l aud cum crește ca și iarba de-și risipea mireasma teiul sfânt părea că totuși nu trăiesc degeaba Ca să-l aud cum crește ca și iarba eu tâmpla mi-o apropiam lumina lunii o căram cu roaba fiind poet tăceri cutreieram Și mă opream ades lângă cuvânt iluminat de teiul vechi și sfânt Costel Zăgan , CEZEISME, 2008 Referință Bibliografică: FIIND EMINESCU / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FIIND EMINESCU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365440_a_366769]
-
vii Să nu mă cauți printre stele decît în nopțile albastre Sunt Luna prinsă între ele ce luminează zări sihastre Să nu mă cauți, dacă bate vîntul ai să găsești în locul meu numai tăcerea din cuvîntul ce-mi flutură pe tîmplă cînd sufletul mi-e greu... 07 06 2014 Referință Bibliografică: Să nu mă cauți / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1255, Anul IV, 08 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SĂ NU MĂ CAUŢI de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365447_a_366776]
-
ele cântece de rară plăcere care n-ar lăsa nici pietrei nefericirea, neiubirea, nebucuria, de n-ar fi totuși piatră...! Are un lirism vocal, se simte aceasta, spre mângâierea tuturor. Cântecele sale nu intră brusc în suflet, forțând intrarea prin tâmple ci bat la ușa inimii și pătrund lin ca o mierlă în frunziș, zburată de pe cumpăna unei fântânițe din câmp, săpată și lăsată însetaților de către strămoși. E minunată interpreta Geta Postolache, e văzduh de veselie în cântec și-n lumina
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
dat noi destule? Eu, tu, Druida-Mamă?... Fata asta îmi dă mari emoții... -Ei, e tânără. Amintește-ți cum erai și tu la vârsta ei. Diossippe se schimbă la față. Își privi ochii atent în oglindă, masându-și cu buricul degetelor tâmplele, și continuă: -Am o poftă nebunăde ceaiul cu mentă și de lipiile cu semințe făcute de Blosta. Mmmm! Aceasta se ridică și Burnesha îi așeză pe umeri juvelca cenușie, din lână de capră, cusută fin la margini cu dantelă de
LA DRUM de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365465_a_366794]
-
Și. . .pierduți în simfonia ce te scaldă în fiori, Fluturii, străbat câmpia, un imens covor de flori!. Precum soarele și luna, n-au pereche printre aștri, Tot așa la Dragomirna, trilul ciocârliei noastre! Absorbit de frumusețe, parcă-ntinerești oleacă, Mângâi tâmplele cărunte, timpu-ai vrea să nu mai treacă!. . . =19 MAI 2002= Detroit-Michigan-U S A Referință Bibliografică: Ciocârlia / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate
CIOCÂRLIA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365535_a_366864]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎMI ÎNFLOREȘTE UN DEGET LA TÂMPLĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Serafice muzici vibrează pe trup; În mine se-nchide o rană mai veche. Zbor către limanul din care-o să rup Eternul ce-mi țiuie
ÎMI ÎNFLOREŞTE UN DEGET LA TÂMPLĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365569_a_366898]
-
limanul din care-o să rup Eternul ce-mi țiuie azi în ureche. Din neguri, vise răzbat adormite; Culori se trezesc din apusuri de vară. Surâsuri pe buze, ieri, otrăvite, Sărută icoane ca sfântă povară. Îmi înflorește un deget la tâmplă; Aș vrea să dansez, să mă ridic și să strig. Mă mir, dar habar n-am ce se întâmplă, Nu-mi pasă că mâine va fi iarnă și frig. Căușul din palme îl fac tot mai larg; S-adun toată
ÎMI ÎNFLOREŞTE UN DEGET LA TÂMPLĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365569_a_366898]
-
și frig. Căușul din palme îl fac tot mai larg; S-adun toată ploaia sărată din mine. Pescăruș - să devin, pe-un vârf de catarg, Să-mi țipe ecoul ce vine din tine. Referință Bibliografică: Îmi înflorește un deget la tâmplă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎMI ÎNFLOREŞTE UN DEGET LA TÂMPLĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365569_a_366898]
-
răspunde frânturii de iubire din inima firii acolada neliniștii se întrerupe într-o buclă adaugă tu cealaltă buclă apoi ne vom hrăni cu poftă direct din fereastra deschisă veșnic de Iubirea Lui printre cuvinte călărești răsăritul uite o rază fixează tâmpla ta de timpanul metaforei Poezia te strigă neîncetat și printre nuanțele rogvaivului te regăsesc roșul centrului trandafirului purpuriu și albastrul mării poposit într-un zvâcnet de infinit pe "strada fără capete" să te iubesc e simplu să te păstrez tăcere
GÂND DE DIMINEAŢĂ 19 SEPTEMBRIE 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365068_a_366397]
-
gândim la ce va fi sau la la ce ne așteaptă”; Doina Theiss:„Finețea sufletească, puterea de a visa și a crea ceea ce îți dictează inima... nu are vârstă. Rămânem aceeași visători chiar și atunci când neaua s-a așternut pe tâmplele noastre. Multă sănătate și putere de muncă doamnă profesoară cât și ție, dragă Marian!”;Elena Mititelu: „Se zice că până la o vârstă trăim pentru copiii noștri ca mai târziu să trăim prin ei. Felicitări doamnei profesoare, viață lungă, plină de
ECOURI LA... COPIILOR MEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365055_a_366384]
-
Acasa > Stihuri > Momente > IUBITO, CADE FRUNZA!... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 997 din 23 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului iubito, cade frunza! dar nu știu ce se-ntâmplă, că mi-i uscată buza și îmi zvâcnește-o tâmplă. mai vino și m-alintă, să nu mă lași hai-hui, ca toamna să mă mintă, că sunt al nimănui. și să nu cadă bruma pe ochii mei verzi, încă; se cam îngroașă gluma, te-aștept să-i dai o brâncă
IUBITO, CADE FRUNZA!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365088_a_366417]
-
la o hologramă, aparține Luminiței Zaharia - ce-și vectorizează versuri-degete de câmp electromagnetic până-n vârsta «lui Cristian Țîrlea, la jumătate de secol»: poeții nu se-ating, ei sunt doar fulgi / de zăpădică, și dispar când focul / realității îi lovește-n tâmple... / și-o hologramă blândă le ia locul... Îngăduindu-ne a-i lăsa în pace drăgălașul diminutiv, zăpădică (pentru ilustrarea holografiei / hologramei dinspre „oglinda macrospartă“), mai mult ca sigur, diminutiv încă neviscolit, spre a-i fi amendat de Titu Maiorescu, făcându
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
fi vrut ca măcar să îngaime un “mulțumesc” dar nu reușea. Aerul, aerul atât de mult de care avea nevoie nu îl putea inspira decât în porții mici și asta numai după ce expira exploziv. Ritmul respirației îi ajunsese la maximum iar tâmplele îi zvâcneau puternic. Reușise! Avea să prindă ultima oră. * Unii oameni par imposibili. Ar vrea să trăiască într-o zi cât alții într-o viață. La ce-i mai trebuia și această ultimă oră? Dl. Constantin îi oferise cu generozitate
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
planează pe vânt... Destramă iar norii de lacrimi fără un strop de cuvânt... Și-nalță furtuni de trăire, răscolind al serii pământ. Gonește sălbatic în pustiul color Fornăie-n nările apusului dojenitor Împarte adâncul mistuitor Și cântă... acum tânguitor... Pe tâmple-mi se strânge sudoare de vise, în rânduri... Tălpile-mi ard, copleșite de ropot de gânduri... Dar știu că eliberez vortexul din adâncuri Trăind și despachetând noi prezenturi... (ascultând Hans Zimmer - Chevalier de Sangreal http://www.youtube.com/watch?v
ROPOT DE GÂNDURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365265_a_366594]
-
valorilor. pricipiile cad una câte una, de pe masa cinei de taină. se umplu paharele cu veninul firilor. Doamne! câte umbre mai înghițim, când visurile își trântesc geamantanele goale pe paturi nefăcute? câte frunze uită să redevină palme? câți pumni zgârie tâmplele cu bătăile lor inutile în porțile iubirii? când titirezul se va opri, poemul va fi gata de șters. altul se va înfige uimit în fila a noua a speranțelor unui trup, unui suflet, unui spirit, unui Tot, căutând... Referință Bibliografică
RADICAL DIN RADICAL, DIN RADICAL... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366335_a_367664]
-
în trecut Și caut ca prin ceață, Cărările ce le-am pierdut, Când am pășit în viață. Revăd căsuța cu cerdac Și geamurile goale, Ascult frunzișul...apoi tac, Pășind pe poartă-agale. În fața casei, mărul bun Se-apleacă să-mi mângâie Tâmpla căruntă, părul sur, Mii de-amintiri învie... Revăd cu ochii minții-acum, Copilăria-mi toată, Vă văd pe voi , bunicii mei, Cum m-așteptați la poartă. Cu dosul mâinii , lacrimi șterg, Și tristă îmi dau seama. C-oricât de mult aș
MĂ-NTORC ÎN TRECUT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366375_a_367704]
-
hotelul “Gellert”, din Budapesta. După câteva minute în care n-a făcut altceva decât să privească năuc, și pe o parte, și pe alta poza aceea, Marko și-a scos rapid revolverul din toc și și l-a pus la tâmplă... A urmat o pocnitură al cărei sunet a fost puternic amplificat de tavanul boltit și aflat la mare înălțime al încăperii în care se afla, camarazii lui nici nu au avut timp să reacționeze... Ca și Iuda, vânzătorul lui Iisus
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
lut ars, inca te aștept lângă barcă întunecată cu nasul vârât în nisip, măcar că noaptea a trecut ne-mpăcată. În valuri strălucește luceafărul de ziua pe nisipul plajei rotile căruței se aud și omul aruncând algele cu furca dimineții când peste tâmple mă lovește biciul unui gând. Dorul nu te aduce,plutește la orizont în hau, Îți poartă de ieri urma trupului tău. A rămas de o parte marea cu care te-am legănat și, fără glorie, barca noastră de nuntă adoarme
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366528_a_367857]
-
un soare obosit de-atâta ducă, se-neacă ca un zeu ucis în mare, în turme de văzduh ca o nălucă. mergând tăcut nu știu ce mi se-ntâmplă e o eroare-a nopții visul orb, mi-au cam căzut zăpezile pe tâmplă și-mi dă ocol neobositul corb. nopți peste nopți se-adună peste geană din amintiri fugare și tăceri, le cuibăresc adesea într-o rană și le îngrop în ziua cea de ieri. era frumos când născoceam candori și cerurile ne
GÂND FUGAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366549_a_367878]
-
de noapte se strecoară în orologiul verde-veronez din perete iar albastrul meu aleargă desculț pe umbre de lotus șchiopătând de atâtea veacuri neșterse. Se pripășește sub așternut de gânduri iar orizontu-l privește-nfricoșat. "De-atâtea ori te-ai povârnit sub tâmpla lui încât urmele tale au rămas un zbor difuz ca al unei păsări de borangic ce naște stoluri în bătaia timpului de-atunci, nesomnul nu te-a dezbrăcat și-ai găsit sensul pustiiri noastre în hârbul de scânteie lăsat pe
«DESERT VERONÉS [‘DESERT VERONÉS'] DE MARIA ROIBU, TRADUCERE DIN ROMÂNĂ IN CATALÀ DE PERE BESSÓ de MARIA ROIBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366560_a_367889]
-
al unei păsări de borangic ce naște stoluri în bătaia timpului de-atunci, nesomnul nu te-a dezbrăcat și-ai găsit sensul pustiiri noastre în hârbul de scânteie lăsat pe trotuarele străzilor pavate cu mine. Întunericul asta îți va ninge tâmplele, femeie, pe-un ritm împătimit de funda senina..." O, da! E ea, corabia deșertului nostru dintre ani, ce-i trăiam pe furiș și-i priveam înapoi, de atunci, mă nasc și mor, privindu-ma-n miraze cusute cu anii mei
«DESERT VERONÉS [‘DESERT VERONÉS'] DE MARIA ROIBU, TRADUCERE DIN ROMÂNĂ IN CATALÀ DE PERE BESSÓ de MARIA ROIBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366560_a_367889]
-
iunie 2017 Toate Articolele Autorului Suspină-n codru amintirea doinită-n versul său, Luceafăru-i scânteie somnul, plutind cu-al său ecou, Și Sufletul visează veșnic prin ochii săi cuminți, Cărări și taine ce-a iubit cu stelele-n dorinți. Pe tâmple-n vrajă-i curge cerul, prin stânci înnourate, Izvoarele îi cântă-n murmur, în susur lin de ape, Prin munți cutreiera la stâne, ciobanii-i cântă dorul, Din piepturi îi răsună Doina ce-a dezmierdat poporul. Pe câmpuri lin vuiește
LUI EMINESCU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366564_a_367893]
-
oglindă. chip sau nu, taci. cuvântul nerostit poteci îngroașă. cărbunele e tocit. și acum construiești umbre. printre zăbrele de gânduri, mă ameninți că pleci... pleacă! sub frunze ruginite, vei găsi cheia. ușa-i deschisă. pas... interiorul misterului... e ca o tâmplă. degete înghețate, îl desenează static. în aer, inima pulsează îmbrățișând nordul. Referință Bibliografică: stare 2 / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II, 21 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile
STARE2 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366591_a_367920]
-
el găsesc oricând frunze curate-ntr-un sertar mă schimb și gândurile mi le șterg, le strâng apoi în coc regal, îi cer și-mi dă fărâma de culoare ce-i trebuie obrazului, pe pleoape las creionul s-alerge către tâmple iar la final cu degetele înmuiate-n roșu pe buze m-odihnesc și Soarele-l aștept să plecăm iar în viață la casa lui din nou sunt Cleopatra. Referință Bibliografică: La casa lui / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LA CASA LUI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366608_a_367937]