2,191 matches
-
c) negustorii-bancheri. Din cadrul acestei caste făceau parte și „nobilii cu funcții de conducere în instituțiile statului”; d) sclaviI, oamenii de rând. Era numită și „casta oamenilor liberi”. Aici intrau și membrii unor grupuri sociale dezavuate, cum ar fi gunoierii, tăbăcarii, tâmplarii, zugraviI și alții. Erau stigmatizați ca impuri, în sensul că aveau o karmă grea, negativă, consecință directă a unor păcate săvârșite în existențele anterioare. Evident, mobilitatea socială în casta a patra, sudra, era cea mai limitată. căsătoriile aveau loc între
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
că autoritatea sa nu se manifestă în cadrele determinate metafizic, social și religios proprii unei caste anume. Autoritatea sa se manifestă la nivelul familiei extinse formate din „frății” - adică din „familiile care aparțin unui anumit grup de îndeletni ciri”: agricultori, tâmplari, pielari etc. XII.9. Căsătoria sikh - un singur spirit în două trupuri Există și astăzi în cadrul comunităților sikh un respect special pentru oamenii căsătoriți. „Sikhismul respinge noțiunile de celibat și lepădare de sine.” Opt dintre cei nouă guru au fost
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Dna Chatterton îl iubea pătimaș pe dragul și singurul ei fiu, Thomas; și, cînd a auzit că s-a distrus pe sine, imediat i-a scris unei rude de-a ei (unchiul poetului, care pe atunci locuia la Londra), un tîmplar, îndemnîndu-l să-i trimită acasă corpul într-un sicriu sau într-o cutie. Cutia a fost trimisă întocmai la Bristol; iar cînd am vizitat-o pe prietena mea, Dna Chatterton, pentru a-i transmite condoleanțele mele, ea, în foarte mare
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
probleme practice, pentru a face sport, pentru a realiza creații specifice artelor plastice sau vestimentare. Oamenii dotați cu acest tip de inteligență își pot controla foarte ușor mișcările trupului și sunt foarte îndemânatici. Cos sau țes bine, sunt bucătari pricepuți, tâmplari buni și buni creatori de modele. Le place să alerge, să meargă în excursii cu cortul, să înoate, să schieze, să danseze, etc. Sunt oameni activi, cu bună sensibilitate tactilă, simt nevoia să se afle mereu în mișcare și reacționează
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
m-o-ntrebat... Deci așteptați de mult să fiți eliberat? Eu așteptam să fiu eliberat și a venit târziu de tot, după câteva luni de zile. Apoi, În ultima perioadă, fiind pedeapsa expirată, am fost mutat Într-o brigadă de dulgheri, de tâmplari, care făceau barăci. Acolo am lucrat vreo două sau vreo trei luni de zile... băteam cuie, tencuiam stuful, adică se amenajau viitoarele case pentru deținuți. Și alea erau În zonă unde nu era gard sau nu era cordon militar. Ne
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eu apar iarăși fără „orientare” și fără tact. În vervă, Ernest Gavrilovici mi-i evocă (eram împreună la Podu Turcului) pe cîțiva dintre conducătorii culturali ai Bacăului postbelic: Labă (vestit prin arderea bibliotecii lui G. Enescu), Gulai, Mutică. Profesiunile lor: tîmplar, frizer, cizmar. Pe primul, un mic monstru (scund, cap mare, torace bombat, picioare inegale), îl cunosc și eu din vedere. Vegetează uneori, în zilele de vară, împreună cu servitoarea (o toantă de-a lui Nădrag din satul meu, care umblă mereu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
etc. E posibil, oare, să ți meargă bine altminteri?” „Nu prea cred”, i-am răspuns. „Consolează-te însă: multora dintre intelectualii pe care-i cunosc, în familii, li se reproșează că trăiesc mai prejos decît cutare șofer, cutare zugrav, cutare tîmplar sau instalator, care știu să se căpătuiască, să șterpelească etc.” *Sporici seamănă cu kera Marghioala din nuvela „Kir Ianulea” de Caragiale: „pînă seara, toți ai casei; pînă-n două zile, mahalaua-ntreagă; pînă într-o săptămînă, tot tîrgul... toată lumea a știut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
destin și obiectul care Îi furnizează, zilnic, șarje, porții, mesaje dinspre acest destin aflat Încă În lucru, În devenire. * Omul din fața mea n-ar fi Înțeles asemenea bazaconii. Îl Întrebasem, cândva, cum ajunsese „factor poștal”. Mi-a explicat. Fusese muncitor tâmplar, se Îmbolnăvise de plămâni. A stat mult prin spitale, a schimbat apoi profesia. Nu era ușor să cari zilnic, dimineața și după-amiaza, pe arșiță și ploaie, pe frig și străzi desfundate, geanta aceea grea, plină de ziare și plicuri. Altceva
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ce vor intra în compunerea acestui detașament sunt acei care au fost întrebuințați la cultivarea terenurilor virane. Nu vor fi încadrați în acest detașament evreii din următoarele categorii: (total circa [...]). - Titrații universitari. - Meseriașii necesari armatei (croitori, cizmari, lingerii, zugravi, vopsitori, tâmplari). f) Se poate conta în general pe circa 1100 de evrei. În cazul când acest disponibil normal nu va fi realizat din cauza neprezentării acestor evrei potrivit comunicatului apărut în presă, se vor lua următoarele măsuri: - Urmărirea evreilor prin organele poliției
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
între 30-40 de ani, întrucât este necesar să se păstreze o rezervă de elemente tinere pentru nevoile detașamentelor exterioare, interesând îndeosebi: - dintre specialiștii titrați și netitrați: medicii, dentiștii, arhitecții, inginerii constructori, conductorii de lucrări și - dintre meseriași: croitorii, cismarii, lemnarii (tâmplarii, dulgherii), fierarii, potcovarii și frizerii. 6. - Comandamentele, Direcțiile de arme și Cercurile teritoriale vor controla și urmări ca evreilor ce au fost repartizați pentru lucrări, să nu li se dea altă întrebuințare decât aceea pentru care au fost destinați. Este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Șefii de ordinar, vor fi dintre contabilii autorizați dar netitrați. c) Bucătarii, pe cât posibil vor fi dintre cei profesioniști. d) Meseriașii: Fiecare Companie va primi o echipă a 6 meseriași pentru nevoile proprii (1 croitor, 1 cismar, 2 frizeri, 1 tâmplar și 1 fierar). Aceștia vor fi obligați a-și lua sculele lor proprii (portative). Toți acești evrei se dau de către Corpurile Teritoriale potrivit tabelei Anexă Nr. 2. e) Personalul medical evreu, se arată nominal în anexa Nr. 3. Aceștia vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
, Mihai (31.XII.1946, Telega, j. Prahova - 11.II.2004, București), critic și istoric literar, editor, publicist. Este fiul Mariei (n. Ciută) și al lui Nicolae Dascălu, tâmplar. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura română a Universității din București (1972), lucrează ca redactor la Editura Minerva, unde între 1979 și 1989 a coordonat seria „Introducere în opera lui...”. Din mai 1990 încearcă și o experiență de editor
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]
-
, Serafim (6.VIII.1938, Tismana, j. Gorj - 19.X.1996, Târgu Mureș), istoric literar și folclorist. Este fiul Elenei (n. Răcoina) și al lui Serafim Duicu, tâmplar. A urmat clasele primare în satul natal. După studii pedagogice la Târgu Jiu și Craiova (absolvite în 1956), face studii universitare de filologie la Cluj (1956-1961). Funcționează ca profesor la Blaj (1961- 1964), asistent universitar la Târgu Mureș (1964-1974), redactor
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
DRAGOȘ, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Răcănel; 3.XI.1938, Cleșnești, j. Gorj), poet și jurnalist. Este fiul Anei (n. Serafim) și al lui Sever Răcănel, tâmplar. Urmează Liceul „Traian” din Turnu Severin (absolvindu-l în 1955) și Facultatea de Filologie a Universității din București (luându-și licența în 1960). Repartizat în învățământ, e profesor la Târgu Cărbunești, după care, în 1962, începe o lungă carieră în
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
, Paul (pseudonim al lui Sergiu Filip; 4.VIII.1954, Crișcior, j. Hunedoara), poet. Este fiul Martei Daian (n. Roman), contabilă, și al lui Vasile Filip, tâmplar. A fost căsătorit cu poeta Angela Marinescu. În 1962 familia viitorului poet se mută la București, unde D. își continuă studiile începute în regiunea natală, absolvind Liceul „Dimitrie Cantemir” în 1974 (repetase clasa a XI-a, din pricina unei tentative de
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
la Începutul războiului Împotriva Uniunii Sovietice XE "Uniunii Sovietice" , În sudul României, la Târgu-Ocna XE "Târgu-Ocna" . În garajul CFR-ului din Iași rămăseseră mașini În reparație, trei autobuze și un număr de șoferi, trei taxatori, un ajutor de casier, un tâmplar și un ajutor de mecanic, doi paznici și doi muncitori - În total 12 persoane. În ziua progromului, muncitorii au acordat un ajutor spontan și „patriotic” polițiștilor și jandarmilor care aduceau convoaie de evrei la Chestură. Majoritatea s-au Înarmat cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
între 30-40 de ani, întrucât este necesar să se păstreze o rezervă de elemente tinere pentru nevoile detașamentelor exterioare, interesând îndeosebi: dintre specialiștii titrați și netitrați: medicii, dentiștii, arhitecții, inginerii constructori, conductorii de lucrări și dintre meseriași: croitorii, cismarii, lemnarii (tâmplarii, dulgherii) fierarii, potcovarii și frizerii. 6. Comandamentele, Direcțiile de arme și Cercurile teritoriale vor controla și urmări ca evreilor ce au fost repartizați pentru lucrări, să nu li se dea altă întrebuințare decât aceea pentru care au fost destinați. Este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în fiecare zi de 14 septembrie. Toți au făcut Războiul, doi dintre ei de la Stalingrad în Cehia, și de la toți am învățat mai mult decât în orice școală. Bunicul a fost ceferist iar copiii săi au ajuns: unul mecanic, altul tâmplar și alții funcționari. Astăzi, când trec în autobuz, peste pasarelă, turla de la "Ziua Crucii" abia se ridică în dreptul ferestrei. De fiecare dată când o văd îmi fac o cruce mare. Sunt oare un habotnic? Articol din rubrica “Fotograme fără obiectiv
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
văd în aceasta un motiv atât de grav care să vă facă pe dumneavoastră să vă dați demisia. Practic, undeva în istoria politică a României, gestul sau demisia, sau demiterea dumneavoastră va pleca tocmai de la faptul că doi oameni, un tâmplar și nu știu ce era celălalt, care lucrau la o fabrică de îmbuteliere a apei, au făcut o fotografie sau au fotografiat într-o zonă interzisă, mi se pare ridicol, iertați-mă. Mihai-Răzvan Ungureanu: Eram tentat să vă răspund cu o bine-cunoscută
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și să am întotdeauna batistă în buzunar, pentru că s-a pus pe plâns când nu am vrut odată să merg cu ea la biserică și pentru că încă îmi mai trimite borcane cu miere „să am la București”, pentru că bunicul Toma, tâmplar fiind, și-a făcut singur sicriul și, din când în când, se urca în podul casei și se așeza în el să vadă dacă nu cumva s-a îngrășat (un timp l-a umplut cu boabe de fasole), dar mai
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
1848 nr. 48/27 țel. 166300 21237 SZALMA MARIA (n. 1951) Tg. Mureș, str. Banat nr. 5/12 țel. 149815 5278 SZANTO OLGA (n. 1964) Luduș, Str. Republicii nr. 73 țel. 094511902 5152 SZASZ PAUL (n. 1933) Tg. Mureș, str, Tâmplarilor nr. 2/24 țel. 219708 5279 SZEKELY TEREZIA (n. 1948) Tg. Mureș, Str. Busuiocului nr. 7, et. 4, sc. B, ap. 38 țel. 144024 16616 SZEP ELISABETA (n. 1939) Singiorgiu De Mureș, Str. Mureșului nr. 1255 țel. 122778 21292 SZEREDAI
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Național "I. L. Caragiale"; Pereanu Nicolae, actor la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Rovintescu Cezar, actor la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Rădulescu Gheoghe, șef recuzitor la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Sahighian Nițulescu Ecaterina, actrița la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Spineanu Ion, șef tâmplar la Teatrul Național "I. L. Caragiale"; Striet Tereza, casiera bilete la Teatrul Național "I. L. Caragiale". -----------------
DECRET nr. 43 din 23 ianuarie 1953 pentru acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populara Română, Artist Emerit al Republicii Populara Române, Maestru Emerit al Artei din Republica Populara Română, şi pentru conferirea Ordinului Muncii şi Medaliei Muncii, unor artişti şi tehnicieni, de la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152185_a_153514]
-
pe care o reprezintă și pot include și cheltuielile de aprovizionare cu materialele necesare pentru această activitate. Această subclasa elementară nu include: - bunuri din aceeași categorie realizate în întregime de către un subcontractant în folosul unei terțe părți. 2812 Structuri și tâmplarii metalice 2812.1 Uși, ferestre și cadrele lor; pervazuri și praguri din oțel sau aluminiu 2812.10 Uși, ferestre și cadrele lor; pervazuri și 7308.3, 7610.1 praguri din oțel sau aluminiu 2812.9 Instalarea (montarea) elementelor de dulgherie
ORDIN nr. 296 din 1 iulie 2003 privind actualizarea Clasificarii produselor şi serviciilor asociate activităţilor - CPSA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
tipărire, activități de legatorie și finisare, compoziții tipografice și fotogravura, alte activități anexe tipografiei; 2. reproducerea pe suporturi a înregistrărilor audio, a înregistrărilor video și a înregistrărilor cu caracter informativ; 3. execuția de construcții metalice și părți componente, structuri și tâmplarii metalice, fabricarea altor articole din metal; 4. activități pentru întreținerea, repararea și dezmembrarea navelor, inclusiv efectuarea de servicii pentru salvarea și ranfluarea navelor, reparații la nave, întreținerea și repararea ambarcațiunilor sportive și de agrement; 5. producția de mijloace de transport
STATUT din 18 aprilie 2003 Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149453_a_150782]
-
tipărire, activități de legatorie și finisare, compoziții tipografice și fotogravura, alte activități anexe tipografiei; 2. reproducerea pe suporturi a înregistrărilor audio, a înregistrărilor video și a înregistrărilor cu caracter informativ; 3. execuția de construcții metalice și părți componente, structuri și tâmplarii metalice, fabricarea altor articole din metal; 4. activități pentru întreținerea, repararea și dezmembrarea navelor, inclusiv efectuarea de servicii pentru salvarea și ranfluarea navelor, reparații la nave, întreținerea și repararea ambarcațiunilor sportive și de agrement; 5. producția de mijloace de transport
HOTĂRÂRE nr. 464 din 18 aprilie 2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 517/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime Constanta" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149452_a_150781]