79,874 matches
-
mai tîrziu, în 1897, la Școala de Belle Arte și va lucra în atelierul lui G.D.Mirea, pictor academist bine cunoscut și prețuit în consecință. Dar pînă să ajungă la Mirea, care se ocupa cu elevii mai mari de la pictură, tînărul Ressu, aflat acum doar în faza incipientă care presupunea studiul desenului, lucra efectiv cu fostul consul al României la Odessa - și, prin urmare, acreditat în pictura de marine -, Eugen Voinescu. După doar doi ani, plictisit dar și în dificultate financiară
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
și a absenței premiului Nobel care se îndepărtează de noi cu o viteză constantă. Așteptăm "victorii din afară", de la franțujii sau de la politicieni, nu ne citim între noi și suntem indignați că "alții" nu ne citesc și, în plus, unii tineri practică o literatură cu tot felul de denominații - textualism, post-modernism etc. - care nu îmbie, nu încurajează intelectualul român, posibil lector, să-l cumpere și să-l urmărească. Modele avangardiste au devenit un fel de molimă, mode ce ascund prost, adesea
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
lui Liviu Rebreanu, iar în 2002 un studiu critic despre Pădurea spânzuraților) și celelalte comentarii din volum, mi-au adus aminte de primele lecturi de critică literară care mi-au deschis apetitul pentru lectura profesionistă. Recomand Acele puncte lucii... tuturor tinerilor care nu au deprins încă această patimă nobilă.
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
-iștii? Nici vorbă. A accepta să intre la anticipate la câteva luni după ce scăderea spectaculoasă a impozitelor se va face simțită ar însemna pură sinucidere. Cu problemele interne ale partidului, cu incompatibilitatea tot mai greu de ascuns între bătrâni și tineri, cu ura vizibilă de la o poștă între Năstase și Iliescu, acești Karenin și Karenina ai scenei politice românești, cu spaima marilor corupți că vor înfunda pușcăriile (motiv pentru care-și caută deja apărători în rândurile noii puteri), nu prea văd
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
utilizare - ludică și de codificare - a literei se poate identifica în mesajele de pe forumuri, chat-uri, sms-uri. În aceste forme de comunicare se manifestă efecte ale condițiilor de transmitere (nevoia de abreviere, rapiditatea), dar și trăsături mai generale ale limbajelor tinerilor: intenția de originalitate, favorizarea conotațiilor moderne și internaționale, încifrarea mesajului, marcarea apartenenței la o comunitate de "inițiați". Se manifestă astfel o tendință (existentă și în alte limbi romanice) de a scrie cuvinte vechi românești cu k - sporadic (korekt, kefuri, kontsinuturi
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
întocmai). Ajuns la aproape 50 de ani, departe, pe jos, un fel de secretară, prozatorul ratat și jurnalistul de categorie sub-vadimică, am zice vasilebărană, prin gazete neluate în seamă de nimeni are motivele lui emotive să fie invidios. Mult mai tînărul Toader Paleologu (căruia "Cotidianul" din 15-16 ianuarie îi consacră pagina de Cultură sub titlul Succes pe cont propriu) a absolvit prestigioasa Ecole Normale Supérieure, are un dublu doctorat, la Paris și München și s-a lansat într-o carieră academică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
atîta. în "Le Nouvel Observateur" nr. 2092 am găsit, cu supratitlul Vocație și titlul Să găsești un job într-o editură, un interesant articol semnat de Anne Crignon. Jurnalista pleacă de la ideea că există o fascinație pentru mediul elitist editorial, tinerii închipuindu-și că vor avea de a face cu scriitori străluciți și vor purta febrile discuții intelectuale. Lecția nr. 1 - spune ea - e să te debarasezi de fantasme. Munca de editare nu se reduce la literatură, care reprezintă doar 20
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
pentru recrutarea de personal calificat se apelează de obicei, în Franța, la Asociația națională pentru formarea și perfecționarea profesională în meseriile editării. Există masterate unde se învață aceste "meserii", inclusiv cea de manager editorial, și ele sînt solicitate și de tineri cu altă formație decît cea "umanistică" - științifică, economică, juridică etc., ba chiar aceștia au șanse mai mari să-și găsească de lucru în edituri. După specializare, tinerii trebuie să îndeplinească stagii modest remunerate și doar dacă dovedesc aptitudini și zel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
aceste "meserii", inclusiv cea de manager editorial, și ele sînt solicitate și de tineri cu altă formație decît cea "umanistică" - științifică, economică, juridică etc., ba chiar aceștia au șanse mai mari să-și găsească de lucru în edituri. După specializare, tinerii trebuie să îndeplinească stagii modest remunerate și doar dacă dovedesc aptitudini și zel ajung să fie angajați, cînd se eliberează un post. Editurile franceze lucrează mult cu colaboratori externi, așa-numiții TAD, oameni "cu munca la domiciliu", pe care autoarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
se ocupă de publicitate, urmărește difuzarea, tratează cu tipografia și cîte și mai cîte. Ca să faci toate astea și încă bine, trebuie să fii un mare pasionat. Din fericire, nu ducem lipsă de astfel de editori de vocație. încă. Fiindcă tinerii, mai pragmatici, nu se mai simt atrași de o muncă atît de solicitantă, anonimă și prost plătită.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
p. 217), prin care trebuie să înțelegem "victoria fantasticului" și revelația blagiană a misterului (p. 217) sau construcția narativă "dincolo de orice experiență realistă" (p. 215), o literatură "fantastic-subiectivă" capabilă să realizeze conjuncția dintre Prometeu și Narcis (p. 218). În critică, tinerii scriitori vor o totală independență de opinie, desprinderea de conjuncturile politice și se revendică de la asprul și necruțătorul criticism maiorescian. Numai că, la cronica literară a revistei, Ion Șiugariu și Miron Suru nu s-au putut constitui ca autorități. Antologia
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
maiorescian. Numai că, la cronica literară a revistei, Ion Șiugariu și Miron Suru nu s-au putut constitui ca autorități. Antologia literară realizată de Al. Husar redescoperă o secvență multă vreme ocultată în istoria noastră literară, dezvăluind rolul catalizator al tânărului Vintilă Horia. Dacă ar fi avut răgazul să continue, revista "Meșterul Manole" ar fi putut construi și impune (cel puțin în proză) o direcție viabilă și fertilă în literatura română.
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
am gândit că ar fi interesant să adresez experimental personajelor lui Mihail Sadoveanu întrebarea din titlul cărții lui Mircea Cărtărescu. Înainte de a răspunde, trebuie să spun câteva cuvinte despre antologia publicată de Editura Polirom, Ochi de urs și alte povestiri. Tânărul critic Marius Chivu, din cea mai recentă serie de cronicari literari, a realizat o selecție de douăzeci de povestiri sadoveniene, amplificând o mai veche antologie a lui Nicolae Manolescu, Zece povestiri, apărută în 1974, la Editura Minerva. Așa se explică
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
iunie (inclusă inițial în volumul Ochi de urs, 1938) și Roxelana (din volumul Fantazii răsăritene, 1946), arătând în nota asupra ediției că numai din motive de spațiu a renunțat la Ochi de urs. Nu ar fi fost rău ca mai tânărul critic să fi dat aceste informații despre sumarul antologiei la care se raportează și să-și fi motivat mai clar sensul amplificării ei. Altfel, și în prefață, Marius Chivu preia în mod deschis interpretarea manolesciană despre deplasarea prozei sadoveniene înspre
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
manolesciană despre deplasarea prozei sadoveniene înspre livresc și "utopia cărții", exemplificată prin ultimele povestiri cuprinse într-o antologie bine alcătuită. E lăudabil exercițiul de apropiere a lui Marius Chivu de unul din marii noștri clasici, într-o vreme în care tinerii noștri critici aflați în arena actualității nu au nici o relație semnificativă cu istoria literaturii române. Într-o literatură dominată, în sectorul epic, de povestitori, Mihail Sadoveanu e campionul absolut: cel mai productiv și cel mai artist. Are rivali, de la Neculce
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
urmă? - Cum, pe urmă? zise boierul cu un zâmbet blajin; numaidecât să-ți spun ce-a fost pe urmă? Mai bine hai să bem și paharul acesta și pe cai, că întârziem!" (p. 34). Suspansul nu e probabil pe placul tinerilor de azi, fie cititori, fie scriitori. Claudia Golea, Ionuț Chiva sau Ioana Băețica ar fi început proza tocmai din locul din care Sadoveanu o încheie. Tânărul boier Niculiță din Păcat boieresc se plictisește la moșia sa din Bărăgan și-și
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
acesta și pe cai, că întârziem!" (p. 34). Suspansul nu e probabil pe placul tinerilor de azi, fie cititori, fie scriitori. Claudia Golea, Ionuț Chiva sau Ioana Băețica ar fi început proza tocmai din locul din care Sadoveanu o încheie. Tânărul boier Niculiță din Păcat boieresc se plictisește la moșia sa din Bărăgan și-și caută o alinare a singurătății în vânătoarea pe baltă, în locuri miraculoase prin vegetație, pește și păsăret, pe care le cunoaște foarte bine sihăstritul Marin, ghidul
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
de poeți debutabili pe care îi urmărea dacă le remarcase măcar cîte o poezie pe la cine știe ce șezătoare literară. Pe unde m-am dus cu el prin țară, de multe ori mai mult din simplă curiozitate geografică, îl vedeam înconjurat de tineri și mai puțin tineri. De cîte ori am împărțit camera de hotel sau pe la cei care ne găzduiau!... Dacă ajungeam seara, ne duceam în casa cuiva, om de încredere, unde discutam actualitatea literară și politică. Discuțiile astea nu se terminau
Povestirile lui Laurențiu Ulici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12146_a_13471]
-
textul, pentru a ajunge la judecata de valoare. Acum le-am recitit fără grabă, ca pe niște povestiri cu un singur personaj pe tema misterioasă a eternului început. Din întregul lor se croiește o lume, cu oameni care au rămas tineri, într-o miraculoasă insulă a timpului al cărei proprietar și-a găsit, sînt sigur, locul într-un rai al jucătorilor sentimentali de șah, pocher, belotă, după ce le-a lăsat scriitorilor dobînda marii lovituri a vieții sale: chiria cazinoului din Casa
Povestirile lui Laurențiu Ulici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12146_a_13471]
-
pasiunea demolării și jovialitatea parastasului, adică a monumentalizării postume, fac parte din firea românească și, e curios că uneori tocmai cei care vorbesc apăsat despre europenizare se comportă atît de parohial românește". l Din același număr din Ziua literară, recomandăm tinerilor autori "planul de lucru" pe care Lunetistul de la rubrica Diligența cu luneta îl oferă unei tinere care scrie. l Am primit la redacție VALAHIA, lunar "susținut de Consiliul Local al Municipiului Giurgiu", numărul din decembrie. Cu toate bunele intenții, Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
ar putea părea lungmetrajul cel mai simplu, în coerența sa, și cel mai convențional (cu sfârșit fericit), din filmografia sa. Ceea ce nu înseamnă că filmul nu e complex, accesibil multor tipuri de interpretări. Acțiunea se petrece în idilicul orășel Lumberton. Tânărul Jeffrey (Kyle MacLachlan) găsește urechea tăiată a unui om aruncată într-un câmp. Poliția nu reușește să descopere prea multe așa că Jeffrey și Sandy, fiica detectivului (Laura Dern) încearcă să rezolve misterul pe cont propriu. Descoperă un mafiot patologic, Frank
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
arborescent și alte personaje decât acel "eu" despre care se poate spune totul și nimic, și asta în ciuda faptului că temele lor sunt serioase și cu mult potențial. De pildă, sexul. Subiect de discuție absolut când e vorba de literatura tinerilor, este (doar) un ingredient ("ca sexul în literatură"), acuplare și nu problematizare, un insert și nu un excurs, ca să fiu prețios. Spre deosebire de multe dintre cărțile publicate în acest an, romanul Veronicăi A. Cara este destul de complex - inclusiv tema sexuală - pentru ca
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
mai mare libertate de interpretare. Subiectul însuși este generos, însă complexitatea lui nu se dovedește o pălărie prea mare pentru această prozatoare tânără, dar de o maturitate reconfortantă mai ales pentru criticii literari. Cezar, naratorul masculin al scriitoarei, este un tânăr cu "probleme". Crescut de o mamă deosebit de frumoasă, căci tatăl i-a părăsit devreme, Cezar a preluat în subconștient responsabilitatea protectoare, dar și erotică a bărbatului. Relațiile de mai târziu ale tânărului sunt marcate de legătura maternă, nu se va
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
literari. Cezar, naratorul masculin al scriitoarei, este un tânăr cu "probleme". Crescut de o mamă deosebit de frumoasă, căci tatăl i-a părăsit devreme, Cezar a preluat în subconștient responsabilitatea protectoare, dar și erotică a bărbatului. Relațiile de mai târziu ale tânărului sunt marcate de legătura maternă, nu se va atașa de nici o fată și se va împăca cu asceza atunci când nu va avea relații sexuale indiferente, pur fizice cu fete agățate de amicul său Sandu. "Viciul" lui Cezar e semnul că
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
o constituie, fără îndoială, interviul cu poetul Petre Stoica, unul dintre stîlpii boemei scriitoricești dinainte de decembrie 1989, retras după revoluție în micuța localitate Jimbolia, din județul Timiș. Cu nostalgie și farmec, Petre Stoica readuce în atenție o lume populată cu tineri aflați în căutarea gloriei literare, mulți dintre ei trecuți între timp în lumea de dincolo: Nichita Stănescu, în primul rînd, dar și Virgil Mazilescu, Grigore Hagiu, Modest Morariu, Cezar Baltag. O lume care încerca să ignore realitatea politică a zilei
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]