103,224 matches
-
la sfârșitul lunii) Decembrie 2000 2 363 000 Decembrie 2001 2 386 000 Decembrie 2002 2 547 000 Decembrie 2003 2 763 000 Decembrie 2004 2 746 000 Decembrie 2005 2 622 000 Sursa: INSEE Conjoncture, Informations rapides, diverse numere. Tabelul 16. Cererile de loc de muncă la sfârșit de lună (DEFM), în Franța Decembrie 2000 Decembrie 2001 Decembrie 2002 Decembrie 2003 Decembrie 2004 Decembrie 2005 Categoria 1 2 209 377 2 264 067 2 373 142 2 514 944 2
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pentru o repartiție inițială dată, ce proporție de persoane păstrează același statut (activ ocupat, șomer sau inactiv) și ce proporție își schimbă situația. În mod global, pentru Franța, analiza matricelor de tranziție pe o perioadă lungă sugerează câteva fapte stilizate (tabelul 17). Tabelul 17. Matrice de tranziție pe piața muncii An t An (t 1) Loc de muncă (E) Șomaj (U) Inactivitate (I) Loc de muncă (E) E → E E → U E → I Șomaj (U) U → E U → U U → I
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
repartiție inițială dată, ce proporție de persoane păstrează același statut (activ ocupat, șomer sau inactiv) și ce proporție își schimbă situația. În mod global, pentru Franța, analiza matricelor de tranziție pe o perioadă lungă sugerează câteva fapte stilizate (tabelul 17). Tabelul 17. Matrice de tranziție pe piața muncii An t An (t 1) Loc de muncă (E) Șomaj (U) Inactivitate (I) Loc de muncă (E) E → E E → U E → I Șomaj (U) U → E U → U U → I Inactivitate(I
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
55 și 59 de ani este de 54% în Franța, comparativ cu 56% în medie în Europa celor 15, dar de două ori mai slab (13%) în Franța pentru cei între 60 și 64 de ani decât în Uniune (26%). Tabelul 18 prezintă procentul de activitate al seniorilor, în 2004, pentru un număr oarecare de membri ai Uniunii. Dacă Franța nu e singura țară din Europa cu un procent de activitate mai mic de 40% pentru tranșa de vârstă ce precede
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
din activitate a celor mai în vârstă slăbește rentabilitatea firmelor în detrimentul serviciului. Va fi din ce în ce mai mult o problemă pentru viitor să fie găsite resursele necesare pentru a combate impactul amputării procentului de participare a tinerilor pe piața muncii (Cahuc, 2006). Tabelul 18. Rata de activitate a seniorilor în câteva țări europene reprezentative (anul 2004) Țări 55 până la 64 de ani Germania 44,2% Austria 28,7% Belgia 31,3% Danemarca 65,5% Spania 44,4% Finlanda 55,0% Franța 39,6
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cunoștințe apreciate și valorificate pe piețele muncii. Aceste mecanisme de asociere între studii și muncă au scopul de a evita căutarea sistematică a diplomelor, care ar reprezenta un soi de refugiu, permițând evitarea confruntării cu eventualele deziluzii de pe piețele muncii. Tabelul 19, care urmează, exprimă pentru un anumit număr de țări, rata de ocupare, în 2004, a celor cu vârstă cuprinsă între 15-24 ani. Se mai observă aici practic o distanță de la 1 la 3, între Luxemburg și Țările de Jos
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
19, care urmează, exprimă pentru un anumit număr de țări, rata de ocupare, în 2004, a celor cu vârstă cuprinsă între 15-24 ani. Se mai observă aici practic o distanță de la 1 la 3, între Luxemburg și Țările de Jos. Tabelul 19. Rata de ocupare a tinerilor în câteva țări europene reprezentative (anul 2004) 15 24 de ani Germania 47,5% Austria 56,1% Belgia 34,0% Danemarca 66,4% Spania 49,2% Finlanda 48,1% Franța 37,5% Grecia 37
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
că există o legătură între formarea inițială și activitatea profesională și că progresul educației este factor de activitate, oricare-ar fi situația materială, numărul și vârsta copiilor. Aceste tendințe persistă, inclusiv în anii cei mai recenți (Attal-Toubert și Lavergne, 2006). Tabelul 20 de mai jos precizează aceste evoluții. Tabelul 20. Repartizarea gospodăriilor în funcție de mărimea lor (1982, 1992, 2002) 1982 1992 2002 Persoane singure 24,3% 27,2% 31,4% Familii monoparentale cu un copil sau mai mult 4,6% 5,3
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
activitatea profesională și că progresul educației este factor de activitate, oricare-ar fi situația materială, numărul și vârsta copiilor. Aceste tendințe persistă, inclusiv în anii cei mai recenți (Attal-Toubert și Lavergne, 2006). Tabelul 20 de mai jos precizează aceste evoluții. Tabelul 20. Repartizarea gospodăriilor în funcție de mărimea lor (1982, 1992, 2002) 1982 1992 2002 Persoane singure 24,3% 27,2% 31,4% Familii monoparentale cu un copil sau mai mult 4,6% 5,3% 5,8% Cupluri fără copii 26,8% 29
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
constă în estimarea cheltuielor fiscale proprii politicii familiale. Aceste cheltuieli, estimate raportat la anul 2000, se ridică la 7 miliarde de euro la o producție totală de 53 de miliarde. Detalierea cheltuielilor fiscale raportate la familie este reprodusă mai jos (tabelul 21). Tabelul 21. Cheltuieli fiscale și politica familială Tipul de măsură Cheltuieli fiscale în mii de euro (anul 2000) Exonerarea prestațiilor familiale 1 520 000 Exonerarea ajutoarelor pentru locuință 450 000 Exonerarea majorărilor de pensii pentru întreținerea familiei 339 000
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
estimarea cheltuielor fiscale proprii politicii familiale. Aceste cheltuieli, estimate raportat la anul 2000, se ridică la 7 miliarde de euro la o producție totală de 53 de miliarde. Detalierea cheltuielilor fiscale raportate la familie este reprodusă mai jos (tabelul 21). Tabelul 21. Cheltuieli fiscale și politica familială Tipul de măsură Cheltuieli fiscale în mii de euro (anul 2000) Exonerarea prestațiilor familiale 1 520 000 Exonerarea ajutoarelor pentru locuință 450 000 Exonerarea majorărilor de pensii pentru întreținerea familiei 339 000 Exonerare parțială
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
familiile monoparentale. Constatând acest lucru, sistemele fiscale și sociale proprii familiilor au ca scop să reducă diferențele favorizând familiile țintă, fie că sunt numeroase sau monoparentale. Dacă ne referim la studiul lui Albouy și Roth (2003), avem configurația reprezentată în tabelul 22 ce urmează. Tabelul 22. Redistribuirea și modificarea scării nivelului de trai Structura familială Nivelul de trai înaintea redistribuirii Nivelul de trai după redistribuire Gospodării fără copii 112 106 Gospodării cu copii 89 95 Cupluri cu 1 copil 108 104
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lucru, sistemele fiscale și sociale proprii familiilor au ca scop să reducă diferențele favorizând familiile țintă, fie că sunt numeroase sau monoparentale. Dacă ne referim la studiul lui Albouy și Roth (2003), avem configurația reprezentată în tabelul 22 ce urmează. Tabelul 22. Redistribuirea și modificarea scării nivelului de trai Structura familială Nivelul de trai înaintea redistribuirii Nivelul de trai după redistribuire Gospodării fără copii 112 106 Gospodării cu copii 89 95 Cupluri cu 1 copil 108 104 Cupluri cu 2 copii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cu 3 copii 75 88 Cupluri cu 4 copii sau mai mult 54 73 Familii monoparentale cu 1 copil 70 80 Familii monoparentale cu 2 copii sau mai mulți 50 73 Sursa: Albouy și Roth (Ibid., p. 71) În acest tabel, valoarea 100 reprezintă nivelul mediu de viață înaintea redistribuirii În mod global, familiile beneficiază mai mult de redistribuire decât gospodăriile fără copii, dar aceste ajutoare nu compensează niciodată întreținerea copiilor. Gospodăriile cu copii, oricare ar fi numărul lor, au totdeauna
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2002, prestațiile familiale reprezentau în ansamblu 0,5% din PIB și se ridicau la 3,9% din PIB în Danemarca. În mod global, țările Europei de Nord consacră mai multe resurse politicii lor familiale decât țările din Europa de Sud. Tabelul 23. Evoluția cheltuielilor publice consacrate familiei Țări Cheltuieli publice alocate familiei în % din PIB (anul 1990) Contribuții publice alocate familiei în % din PIB (anul 2002) Germania 1,8 3,1 Austria 2,6 3,0 Belgia 2,3 2,2
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cuvinte, cheltuielile medicale determină riscul de deces și nu invers. Pe lângă aceasta, nu e sigur că progresele speranței de viață se traduc în realitate printr-o diminuare a numărului deceselor. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie amintit ce este un "tabel al mortalității". Tabelul de moment (al anului 1950, de exemplu) dă șanse de supraviețuire unui număr de 100 000 de persoane care, la fiecare vârstă a vieții lor, ar cunoaște condițiile demografice prevalând în 1950. Acest tabel, care exprimă caracteristicile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
determină riscul de deces și nu invers. Pe lângă aceasta, nu e sigur că progresele speranței de viață se traduc în realitate printr-o diminuare a numărului deceselor. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie amintit ce este un "tabel al mortalității". Tabelul de moment (al anului 1950, de exemplu) dă șanse de supraviețuire unui număr de 100 000 de persoane care, la fiecare vârstă a vieții lor, ar cunoaște condițiile demografice prevalând în 1950. Acest tabel, care exprimă caracteristicile mortalității la un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ce este un "tabel al mortalității". Tabelul de moment (al anului 1950, de exemplu) dă șanse de supraviețuire unui număr de 100 000 de persoane care, la fiecare vârstă a vieții lor, ar cunoaște condițiile demografice prevalând în 1950. Acest tabel, care exprimă caracteristicile mortalității la un moment dat, permite calcularea speranței de viață. Aceasta este astfel durata de viață medie a unei "generații fictive" care ar avea de-a lungul existenței sale condițiile de mortalitate pe vârstă a anului luat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
calcularea speranței de viață. Aceasta este astfel durata de viață medie a unei "generații fictive" care ar avea de-a lungul existenței sale condițiile de mortalitate pe vârstă a anului luat în considerare (1950). Se impune o remarcă: decesele din tabelele de mortalitate ale momentului nu exprimă realitatea deceselor anului. Dacă observăm tabelul de mortalitate în Franța anului 1950, putem citi de exemplu că la 30 de ani există 91 285 supraviețuitori din 100 000 de nașteri (supraviețuitori la vârsta 0
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
unei "generații fictive" care ar avea de-a lungul existenței sale condițiile de mortalitate pe vârstă a anului luat în considerare (1950). Se impune o remarcă: decesele din tabelele de mortalitate ale momentului nu exprimă realitatea deceselor anului. Dacă observăm tabelul de mortalitate în Franța anului 1950, putem citi de exemplu că la 30 de ani există 91 285 supraviețuitori din 100 000 de nașteri (supraviețuitori la vârsta 0) și 196 de decese. Rata de supraviețuire la 30 de ani este
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
77 468) ca și numărul de decese (169). Rata de supraviețuire la 30 de ani pentru cohorta 1920 a fost deci de 77,468% iar riscul de a deceda de 21,82%. Diferența dintre aceste rezultate și cele scoase de pe tabelul momentului 1950 provin din faptul că generația 1920 nu a fost plasată în condițiile demografice ale anului 1950 decât atunci când a atins vârsta de 30 de ani. Mai înainte, condițiile sale demografice erau mult mai puțin favorabile, ceea ce explică de ce
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ale anului 1950 decât atunci când a atins vârsta de 30 de ani. Mai înainte, condițiile sale demografice erau mult mai puțin favorabile, ceea ce explică de ce rata sa efectivă de supraviețuire la 30 de ani era inferioară celei calculate plecând de la tabelul 1950. Generația 1920, născută după Primul Război Mondial, a cunoscut o mortalitate infantilă ridicată, o criză economică severă și un al Doilea Război Mondial. Acest exemplu arată că la un moment dat, numărul de decese reale este mereu inferior celui
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
1920, născută după Primul Război Mondial, a cunoscut o mortalitate infantilă ridicată, o criză economică severă și un al Doilea Război Mondial. Acest exemplu arată că la un moment dat, numărul de decese reale este mereu inferior celui dat de tabelul de mortalitate de moment, îndată ce riscurile de deces, la o anumită vârstă, scad pe măsură ce trece timpul. Astfel există o distanță între numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe generație și cel ce decurge din tabelele momentului
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dat, numărul de decese reale este mereu inferior celui dat de tabelul de mortalitate de moment, îndată ce riscurile de deces, la o anumită vârstă, scad pe măsură ce trece timpul. Astfel există o distanță între numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe generație și cel ce decurge din tabelele momentului. Or, cifra pertinentă este cea care este expresia istoricului generațiilor. Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a generațiilor. Pentru a avea o
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de tabelul de mortalitate de moment, îndată ce riscurile de deces, la o anumită vârstă, scad pe măsură ce trece timpul. Astfel există o distanță între numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe generație și cel ce decurge din tabelele momentului. Or, cifra pertinentă este cea care este expresia istoricului generațiilor. Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a generațiilor. Pentru a avea o idee precisă asupra evoluției numărului de decese, trebuie deci reconstituit
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]