1,612 matches
-
rolul talamusului În proiectarea, medierea și modularea subcorticală a durerii există Încă destule incertitudini. Tractul neo - spino talamic ce proiectează În VPL este predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic fibrele algoconductoare ajung În principal În lobul parietal, zona somestezică I și II (aria parietală postcentrală a lui Rolando și respectiv În plafonul șanțului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
acest mod poarta se deschide, excitația celulelor T depășește pragul critic, influxurile din ce În ce mai numeroase fiind trimise spre centrii superiori ce integrează mesaje nociceptive, le modulează și le recunoaște ca fiind dureroase . Pe scurt, conform acestei scheme, o stimulare cutanată ușoară, tactilă (mângâiere, masaj sau grataj superficial) nu pune În joc decât fibre de diametru mare, Închizând, poarta spinală; dacă acest gen de stimulare precede un influx dureros, el este capabil de a Împiedica transmisia nociceptivă, atunci când o excitație intensă, activând fibre
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
tremurături ale degetelor, ale buzelor și limbii. Deși avea un mers șovăitor (ușoară ataxie), Eminescu nu ședea de loc ci umbla toată ziua adunând tot felul de lucruri de pe jos (colecționism), fără cea mai mică oboseală. Tulburări de sensibilitate. Sensibilitatea tactilă și termică diminuate. Frigul nu îl impresiona căci ieșea afară dezbrăcat chiar atunci când temperatura era foarte scăzută. Sensibilitatea mucoaselor diminuată. Vedere normală. Reflexul pupilelor la lumină și acomodație diminuat. Reflexele rotuliene de asemenea diminuate. Prezenta tulburări ale funcțiunilor organice, mânca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acces acolo. Acest depozit, s-a format pe parcursul dezvoltării filogenetice și ontogenetice a omului. În cursul dezvoltării filogenetice, adică pe parcursul evoluției omului, miile de generații anterioare au adăugat imagini provenind de la diferite experiențe trăite. Imaginile înregistrate (sub formă vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, etc.) au coborât din conștient în inconștient și au format acolo o zestre comună. Acumularea repetată de imagini cu un anumit conținut au determinat la nivelul inconștientului formarea de reflexe, instincte, pulsiuni, precum și constituirea de sentimente (frică, plăcere, iubire
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este foarte cuprinzătoare, specifică pentru fiecare domeniu al creației. Aptitudinile speciale pentru știință sunt: aptitudinea matematică; aptitudinea verbală; aptitudinea spațială. Aptitudinile speciale pentru tehnică sunt: abilități senzo-motrice; abilități perceptiv-spațiale; vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aptitudinile pentru artă sunt de o varietate largă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
între fizicieni și economiști sau între biologi și sociologi. Creativitatea științifică necesită aptitudinile: matematică, verbală și spațială, iar cea tehnică cere aptitudini speciale de tipul: aptitudini perceptiv-spațiale, senzo-motrice și vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aceste aptitudini cerute în tehnică nu sunt la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
observație va favoriza intuiția, iar intuiția - la rândul ei va scoate la lumină soluția creativă. Spiritul de observație este corelat cu un complex de aptitudini și atitudini creative: * senzitivitate perceptivă (acuitatea simțurilor, bogăția senzațiilor); * receptivitate la stimuli diverși (vizuali, auditivi, tactili, etc.); * fluiditate asociativă (rapiditatea și bogația asociațiilor gândirii); * flexibilitate spontană (utilizarea de asociații inedite, neașteptate, ascunse, capacitatea de a schimba rapid direcția gândirii); * sensibilitatea la probleme (sesizarea de dependențe, implicații neobișnuite, lacune în realizările existente, probleme acolo unde ceilalți nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sunt foarte îndemânatici. Cos sau țes bine, sunt bucătari pricepuți, tâmplari buni și buni creatori de modele. Le place să alerge, să meargă în excursii cu cortul, să înoate, să schieze, să danseze, etc. Sunt oameni activi, cu bună sensibilitate tactilă, simt nevoia să se afle mereu în mișcare și reacționează fizic la tot ce-i înconjoară. Inteligența corporală-kinestezică este specifică sportivilor care ajung să facă performanță sau profesioniștilor care dobândesc abilități fizice uimitoare într-o anumită meserie. Astfel de oameni
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
care învață pot, singuri ori în microgrupe, să identifice bucățile care se potrivesc, refăcând astfel cartonașele inițiale (se poate face și un concurs în genul „cine termină mai repede”). Figura 5. Model de task card simplu În completarea acestei experiențe tactile, cel care învață trebuie să verbalizeze explicând fiecare legătură între întrebări și răspunsuri pe cartonașele în cauză. O variantă mai complexă a metodei o reprezintă puzzle-ul din cartonașe cu sarcini. În principiu, topica este descrisă în centru, iar subtopicul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
manieristă. Există o lascivitate inerentă gestului fecioarei, așa cum este ea înfățișată în foarte multe reprezentări începând cu Renașterea, care cuprinde cu mâna sa gingașă cornul animalului. Una dintre celebrele tapiserii de la Cluny, cea care ar înfățișa, conform unor interpretări, simțul tactil, nu face excepție. Frescele cu inorogi cuprinși tandru de tinere în ispititoare ipostază nudă, care decorează dormitoarele Papei Paul al III-lea din Castelul Sant'Angello din Roma, pictate între 1543 și 1548, atrag atenția mai curând prin lascivitatea lor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
semnificația ei care înspăimântă, generată de reflectarea trăirilor fizice la nivel psihic. Există desigur și durerile psihogene, care apar printr-o fixație obsesională asupra unor funcții sau organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice negative pe care le generează; somatică, deoarece o simțim precis, în corpul nostru; psihică, deoarece o reflectăm psihic, în trăirile, mintea și emoțiile noastre; utilitară, căci semnalează disfuncții și impune luarea unor măsuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acceptă. Așadar, apar toate motivele pentru ca al doilea copil să nu fie un copil dorit. Literatura de specialitate consemnează caracteristicile copilului nedorit astfel (Brekhman, Fedor-Freybergh, 2005, p. 181): mai puțin vesel, bine dispus; o creștere a importanței atingerii, a simțului tactil; o excitabilitate crescută; lipsa sentimentului valorii de sine (posibilitatea retardării procesului de dezvoltare); fără încredere în sine, neîncrezător în capacitățile și abilitățile proprii; puternic dependent, făcând față cu dificultate sarcinilor școlare, curriculei; ca elev, nici onest, nici harnic; fie nesociabil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asupra uneia care este cu adevărat capitală. în preambul, reamintim că, în consonanță cu descoperirile tot mai numeroase, mai robuste și mai consolidate metodologic, existența unui psihism prenatal constituie un adevăr indubitabil. în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993). Fructificând abilitatea tactilă timpurie a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
existența unui psihism prenatal constituie un adevăr indubitabil. în contextul echipamentului senzorial al copilului nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993). Fructificând abilitatea tactilă timpurie a fetusului, F. Veldman (1989) a fondat haptonomia (de la latinescul hapsis a atinge), prin care oferă viitorilor părinți o modalitate concretă de a relaționa cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nenăscut, simțul tactil și cel auditiv joacă un rol privilegiat întrucât, prin intermediul lor, se instituie o importantă comunicare cu propria lui mamă. De asemenea, o relație tactilă explicită a gravidei față de fetus evocă schițarea atașamentului prenatal (Condon, 1993). Fructificând abilitatea tactilă timpurie a fetusului, F. Veldman (1989) a fondat haptonomia (de la latinescul hapsis a atinge), prin care oferă viitorilor părinți o modalitate concretă de a relaționa cu viitorul copil, oferindu-i acestuia dovezi de afecțiune și grijă, ceea ce constituie implicit o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestuia dovezi de afecțiune și grijă, ceea ce constituie implicit o excelentă zală de protecție împotriva multiplelor agresiuni posibile. Iar titlul unui subcapitol al cărții sale „In principio vitae hapsis est”, ține loc de orice comentariu cu privire la rolul ziditor al senzorialității tactile în existența umană. Cert este că, dintre cele două tipuri de atingere (cea destinată îngrijirii sau cea ca mesaj afectiv), haptonomia se bazează pe această din urmă. Specificul ei este dat de respectarea disponibilității fetale, ceea ce anulează orice manevră intruzivă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
două tipuri de atingere (cea destinată îngrijirii sau cea ca mesaj afectiv), haptonomia se bazează pe această din urmă. Specificul ei este dat de respectarea disponibilității fetale, ceea ce anulează orice manevră intruzivă, atingerea părinților fiind blândă, cu semnificație nu doar tactilă, ci prevalent psihologică (Peric, 2005). Cât privește aportul auzului prenatal la cristalizarea atașamentului față de propria mamă, R. Parcutt (2006) îi acordă o importanță majoră, dat fiind receptivitatea particulară a fetusului nu doar față de sunete pur și simplu, ci cu predilecție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acțiuni, al unor schimbări și în cele din urmă al unei "puteri" politice, numai în măsura în care se instituie nu intelectual, ci sensibil. Adică nu prin apartenența sa raționalizată la un grup sau la un cadru supraindividual, ci prin simpla sa solidaritate tactilă. Poporul e definit de modalitățile prin care oamenii se asociază coborând în stradă, ocupând împreună spațiile publice, ținându-se aproape unii de ceilalți. Analiza lui Judith Butler arată spectrul larg al acestor forme ale solidarității sensibile, de la ritmările împreună ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
411 *Trad. rom. cit., p. 65 (nota trad.). 412 *Trad. rom. cit., p. 70 (nota trad.). 413 *Trad. rom. cit., p. 90 (nota trad.). 414 D. Anzieu (op. cit. p. 104) crede că eul-piele îndeplinește o funcție de înscriere a urmelor senzoriale, tactile [...] Eul-piele este pergamentul originar care păstrează precum un palimpsest, ciornele tăiate, răzuite, supraîncârcate cu un scris "originar" preverbal facut de urmele cutanate. (Anzieu evocă mașina infernală din Colonia penitenciară de Kafka, care gravează legea pe pielea condamnatului). 415 "E un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
duală a mesajului (semn/macrosemn) supus comunicării. Acest tip de mesaj presupune o latură perceptivă/semnificantul și una inteligibilă/semnificatul. Putem consemna câteva deosebiri semiotice între rit și mit, în raport cu această structură: natura diferită a semnificantului, de tip kinetic, vizual, tactil, acustico melodic în cazul ritualului, de tip fonic, acusticoarticulatoriu, în cazul mitului; gradul superior de motivare semantică a discursului ritualic în comparație cu cel mitic. Trecerea de la rit la mit echivalează, cu o deplasare a atenției de la semnificantul/text la semnificatul /discurs
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
influențează învățarea. R. Dunn și Griggs (1995) au conceput un model al stilurilor de învățare observând că elevii sunt influențați în procesul de învățare de cinci factori principali: 1. caracteristicile individuale de natură fiziologică (acuități variate ale componentelor vizuală, auditivă, tactilă, kinestezică etc. și ale trăsăturilor care derivă din acestea) 2. tipul de gândire, la nivel individual (sintetică/analitică, impulsivă/reflexivă, lateralizare cerebrală drepta/stânga) 3. propriile reacții și procese emoționale (motivația, tenacitatea, simțul responsabilității, posibilitatea de a proceda după propria
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Să li se facă rău și celorlalți (am să explic mai jos la ce mă refer). Ioana este un artist vizual obsedat de conceptualism, în același timp, însă e atrasă mai presus de puterile ei de zona sculpturală și chiar tactilă a artei. Tot ce vrea este, astfel, să transpună timpul în obiecte palpabile care să traducă „senzația fiecărei zile“ în culoare, textură plus o frază esențială. Până acum, Ioana vopsea pereții galeriilor pentru a face vizibile zile din acest proiect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
palpabile care să traducă „senzația fiecărei zile“ în culoare, textură plus o frază esențială. Până acum, Ioana vopsea pereții galeriilor pentru a face vizibile zile din acest proiect. E prima dată când își permite să facă ce-și dorește: sculpturi tactile (pe care, da, se poate pune mâna) din plastic. De ce din plastic? Din pricina căldurii și durității lui (care totuși există!) altfel, artificiale, va explica Ioana. Acest procedeu e foarte scump, tehnologia nici nu există în România. Întâlnirea cu Jiri Svestka
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
spectacolul întîilor aluviuni, al marilor turbulențe, al surpărilor irepresibile și pe acela al materiei în combustie. O permanentă luptă între lumină și întuneric transpare din construcțiile sale grele, monumentale prin curgerea tușei, adînci prin suprapunerea tonurilor și prin pregnanța lor tactilă, profunde prin ecoul vibrațiilor sufletești. Trei dominante se confruntă aici, coexistînd, succedîndu-se ori numai invocîndu-se reciproc, dominante care descriu coordonatele majore ale oricărui sistem (al privirii) bine articulat: dominanta caldă, a pămîntului și a visceralității, de la umbre și siene pînă
Teodor Moraru între pământ și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12568_a_13893]
-
incoruptibile, înfrînge temporalitatea și respiră vizibil aburul transcendenței. Dacă prin această sculptură, ingenuă sau pură - adică lăsată aproape de starea genuină a materiei sau, dimpotrivă, distilată formal pînă la obținerea unor geometrii infailibile și a unor ritmuri literalmente matematice -, Jacobi modelează tactil spațiul și construiește nemijlocit arhitecturi, prin fotografie el modelează timpul, trezește personajele din lumea lor stopată, adormită asemenea celei din povești, dilată realitatea ei intrinsecă pînă la limita comunicării cu propria noastră realitate și convertește episodicul și istoria mică în
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]