3,451 matches
-
nesupunere sau trădare, când au fost prinși că trimi- teau semne armatei noastre despre planurile inamice, atunci când le aflau. Era bine că lucra atâta și avea responsabilități din ce în ce mai mari, nu mai avea timp să se gândească așa de tare la taică-su și mai ales la imaginile din Huși, care pe mulți i-ar fi traumatizat, oameni mari, în toată firea, d-apoi pe un țânc de nici zece ani. Multe văzuse Cristi pe timpul războ- iului, atât de mic încă, lucruri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ușureze calea. A văzut și femei luate cu forța, bătute și umilite și violate în colțuri întunecate de bărbați nespălați și beți, fie români, fie rusnaci, care la Huși o duceau bine mersi, scutiți de front prin minunea pilelor, în timp ce taică-su era în mijlocul războiu- lui, să-i salveze. A simțit cum dintr-un om liber poți deveni sclav și că ceea ce construiești o viață ți se poate lua într-o clipă. A văzut animalele trăind după legea junglei, singura care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pierzi, iubitul meu, printre atâtea, asta e problema, se apropie ea calmă și-l mângâie. Că arunci cu banii ca un disperat și nu păstrezi nimic, crezi că nu știu ? Câștigi într-o lună cât n-am câștigat eu și taică-tu o viață, dragul meu Cristi. Și știi cum vremurile se pot schimba, când te aștepți mai puțin. Tu știi cel mai bine, dintre toți, prin câte am trecut. Lasă vitejiile tinereții, Cristiane ! — Dar, mamă, asta e viața mea, plină
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
placă cânți tot mai bine, te maturizezi, se vede că nu te lași dus doar pe mâna talentu- lui tău și mai pui și de la tine, și asta, Doamne, iubitul meu, e minunat. Așa te-am crescut și eu, și taică-tu... Ce mândru ar fi fost de tine dac-ar fi fost aici, cred că nu s-ar mai fi oprit să te sărute. Cum ai venit tu cu o traistă în lumea asta străină și ai așezat-o, iată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
acestea se mulau perfect vocea și temperamentul său. Emana din cele mai simple gesturi fragilitate și emoție, i-a și spus Fernic atunci că n-ar trebui să mai încerce vreodată cântece vitejești, de patrie, chiar dacă erau pentru amintirea lui taică-su și avea un braț întreg de astfel de doine, și nici pe cele umoristice sau satirice, pentru că nu i se potrivesc deloc. Era de parcă s-ar amesteca „o prăjitură nemaipomenit de dulce cu oțet și muștar“, accentuase prietenul său
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
plină de dragoste și bunătate, eu o cunosc mai bine ca nimeni altul, dar în același timp e plină de spaimă. — Ce spaimă ? — Toată fuga asta a ta de singurătate, de stabilitate, dorința asta de aventură continuă, toate pornesc de la taică-tău. — Ei, mamă, cum poți să spui asta ? — Ei, uite, pot s-o spun prea bine. Pentru că am văzut, Cristiane, eram acolo. Pițu era mic, abia învăța ce-i aia viață când tu o luai de coarne. Moartea lui taică
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
taică-tău. — Ei, mamă, cum poți să spui asta ? — Ei, uite, pot s-o spun prea bine. Pentru că am văzut, Cristiane, eram acolo. Pițu era mic, abia învăța ce-i aia viață când tu o luai de coarne. Moartea lui taică-tău, Dumnezeu să-l ierte, te-a schimbat. Am văzut bucățică cu bucățică cum te-ai transformat prea devreme într-un bărbat, când erai la vârsta la care alții încă își trăiau copilăria, dar nici nu putea fi altfel. Așa
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
crești, să devii ceea ce ești astăzi, ca spirit, un om bun și puternic, dincolo de toate a rămas un gol acolo în inima ta, pe care ți-e frică să-l umpli. Ți-e frică că va fugi, la fel ca taică-tău. Că va dispărea... O, nu, nu da ochii peste cap, Cristiane, eu am văzut, dragul meu, am fost acolo. De când luai și îngri- jeai toate animalele străzii și le aduceai acasă, pisici, câini, păsări, Dumnezeu mai știe ce a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
în fiecare seară, ca niște amante cuminți, lângă perna lui și-l mângâiau cu gheare de fier. Avea din ce în ce mai des coșmaruri. Se întorcea de pe o parte pe alta în somn și se trezea brusc, transpirat, după ce tocmai îl văzuse pe taică-su împușcat sau pe Fernic făcându-se praf, odată cu prăbușirea avionului. El, care ieșea seară de seară cu o gașcă de prieteni, de actori, de muzicanți sau de studenți, se plimba acum tot mai des singur, rătăcea buimac pe străzi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
rările, jonglând pe marginea nebuniei în timpul care părea să nu se mai sfârșească niciodată. Peste câteva zile, Cristi este trimis sub escortă la Centrul de Recrutare din Brăila. Între timp, Virgiliu și maică-sa, împreună cu câțiva prieteni de-ai lui taică-su, care supravie- țuiseră războiului și acum aveau funcții înalte în cadrul armatei, au făcut toate demersurile și au reușit să -l declare inapt, pe motiv de boală, evitând astfel trimiterea în fața Tribunalului Militar. Scapă și din arest, scapă de teribilul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
veți mai avea pentru cine și unde cânta. Și Cristi a zâmbit, cu ultimele puteri, înainte să adoarmă. Și a fost printre puținele nopți, după atât timp în spatele frontului, când a și visat liniștit. A visat că era copil și taică-su îl ducea la prima lui zi de școală. Micuțul Cristian era cople- șit de eveniment și tremura de emoție, iar Gheorghe Vasile, cu vocea lui gravă și impunătoare, s-a aplecat în genunchi, ca să stea față în față, și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
că înăuntru toți sunt la fel. Ca mine și ca tine. Și să te bucuri de ei, căci oamenii pe care îi vei întâlni începând de-acum sunt colegii tăi. Colegii acestei minunate călătorii care se numește viață, și atunci taică-su l-a sărutat pe frunte. Dar tot ți-e puțin frică, nu-i așa ? — Da, mi-e. — Această frică, dragul meu, se numește emoție. Ai s-o înveți în timp ; ea apare când nu știi ce se va întâmpla
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
el poate protesta oricât de tare, dar în sinea lui va recunoaște cu tristețe acest lucru. „Dacă mama spune așa ceva, sigur știe ea despre ce vorbește!! Ce nu trebuie să facem Nu faceți comparații, acestea demoralizează copilul. Exemplu: „Ești ca taică-tău” sau „De nu poți fi și tu cuminte și deștept ca sora ta mai mare?” Nu discutați niciodată cu alte persoane despre copilul dumneavoastră atunci când acesta este prin apropiere și vă poate auzi, decât dacă doriți să îl lăudați
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
când am văzut-o era o gâgâlice cu zulufi de aur. — Nu mai e o gâgâlice cu zulufi de aur. Știi că luna trecută s-a tuns chilug, și-a ras capul? Abia de-a început să-i crească părul. Taică-s\u i-a dat o motocicletă. Și când spun o motocicletă nu mă gândesc la una din alea pât-pât-pât, pe care te așezi ca pe un scaun, ci la monstrul ăla mare și brutal pe care-l încaleci ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Am să-ți spun gluma favorită a lui Freud, dac-am să pot să mi-o mai reamintesc. Un rege își întâlnește într-o zi dublura și-l întreabă: „Mama dumitale a lucrat la Palat?“, iar dublura răspunde: „Nu, dar taică-meu a lucrat“. Ha ha ha, asta-i o glumă cu haz! — Trebuie să plec. — Charles, n-ai înțeles gluma. Ascultă, un rege întâlnește un individ care-i semăna leit și regele îl întreabă... Am înțeles gluma. — Charles, pentru numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
haz! — Trebuie să plec. — Charles, n-ai înțeles gluma. Ascultă, un rege întâlnește un individ care-i semăna leit și regele îl întreabă... Am înțeles gluma. — Charles, pentru numele lui Dumnezeu, nu pleca, uite mai e o sticlă. „Nu, dar taică-meu a lucrat!“ — Zău, trebuie să plec. — E-n regulă, o ștergi taman când conștiința începe să devină mai suportabilă, iar lumina înțelegerii dă să mijească. Mai am atâtea să-ți spun! Foarte bine, atunci șterge-o! Cred c-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că portretele și tablourile care reprezintă femei îmi provoacă o satisfacție pur erotică. Evident, pictorii respectivi le-au avut, așa că de ce nu și eu? După oarecare șovăială, am hotărât să vizitez Colecția Wallance, unde nu mai fusesem de multă vreme. Taică-meu, care se pricepea la pictură chiar și mai puțin decât mine, mă dusese o dată acolo, într-una din rarele noastre vizite la Londra, ca să văd Cavalerul râzând al lui Frans Hals, așa încât asociam muzeul cu tata. Cred că tatei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și îndărăt. Se cațără, se legănă pe creasta stâncii și se așeză gâfâind. — Titus, dragul meu băiat, îmbracă-te repede, uite prosopul. Se supuse, măsurându-mă din priviri. Ce s-a întâmplat? Plecăm undeva? — Nu. Dar mi-e teamă că taică-t\u ar putea să se ivească dintr-un moment în altul. — Ca s-o caute pe mama. Da, cred că s-ar putea. Și ce-o să faceți? Nu știu. Ce-o să facă el? Ascultă, Titus, și te rog să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Gherla și am făcut în limba franceză tot dreptul penal și dreptul civil... atât cât își mai amintea el că a predat... Și tatăl lui a fost tot profesor de drept... Și io am studiat dreptul penal după cursurile lu’ taică-său... Acolo la Gherla am primit dragostea de drept și i-am zis: Dom’ne, dacă mă duc afară din pușcărie, fac Facultatea de Drept, și intru în magistratură și-i condamn pe comuniștii ăștia de nu se văd! Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
înțeleg că dumneavoastră ați fost mai ferit, dacă nu aveați legături? Eu, să fiu cinstit, în comparație cu ceilalți, am fost unul dintre cei favorizați pentru că n-am avut ce să spun... Eu fiind frontierist, singura legătură care o aveam era cu taică-miu... Și noi ce-am declarat am declarat cam la fel. Noi n-am putut să-i păcălim pe anchetatori, pentru că nu aveam cu ce. Ai fost în Iugoslavia? Am fost. Cum ai trecut frontiera? Toate detaliile ăstea au coincis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
declarat am declarat cam la fel. Noi n-am putut să-i păcălim pe anchetatori, pentru că nu aveam cu ce. Ai fost în Iugoslavia? Am fost. Cum ai trecut frontiera? Toate detaliile ăstea au coincis cu ce a declarat și taică-miu. Pe unde ai fost în Iugoslavia? Pe cine ai mai cunoscut acolo? Pe cutare... Am dat nume cu care am fost acolo la vreo câteva închisori, la Zdrenianin, la Kovacița, la Sopot, la muncă la o mină de marmură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
plecăm. Și era unu’ Angelescu, exact de vârsta mea, student la Conservator la București, unu’ Marin și nu mai știu cum, un băiat înalt tot așa, fost boxeur. Hai, mă Brezene, hai și tu! Nu pot să-l las pe taică-miu, dar uite vă ajut pe voi să mergeți... Și i-am ajutat, au sărit gardul, și la marginea orașului i-a’ împușcat. Și chestia asta am văzut-o și la televizor, că o declarație despre asta dădea și altul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sfârșit unii, mi-au dat niște bani... Și în sfârșit, încet, încet am luat serviciul... După eliberare ați mai fost contactat de autoritățile de atuncea? V-au mai verificat? După un an de zile, în ’55, s-a eliberat și taică-miu. A venit și el tot acolo la mătușa asta a mea. Stăteam într-o sală, într-un antreu și o cameră, trei inși. Într-o mizerie! Eu am plecat pe șantier, în sfârșit... am lucrat pe șantier... Între timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mătușa asta a mea. Stăteam într-o sală, într-un antreu și o cameră, trei inși. Într-o mizerie! Eu am plecat pe șantier, în sfârșit... am lucrat pe șantier... Între timp mătușa a murit și am rămas eu cu taică-miu. Și în ’56 proprietarii care au stat acolo, să se răzbune, probabil că erau și în legătură cu Securitatea, au adus un pistol de pe vremuri, cu butoi așa, dar lipsea butoiul, și l-a pus într-o magazie și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
lipsea butoiul, și l-a pus într-o magazie și s-a’ dus și: Uite, dom’le, ce are colonelul Brezeanu și cu fiul său! Uite ce au! Și a venit imediat Securitatea și l-a arestat din nou pe taică-miu și l-a condamnat 8 ani de zile. Atuncea m-a’ anchetat și pe mine. Am fost chemat la Securitate, am fost arestat, da’ m-a’ ținut foarte puțin, o zi sau două... ăștia, proprietarii, au vrut să scape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]