1,790 matches
-
curaj nesăbuit, un cuib de mitraliere ale Roșilor. Astfel a fost domolită setea care l-a măcinat toată viața de a se comporta vitejește În bătălie, setea de acel ultim galop curajos cu pistolul pregătit sau cu sabia scoasă din teacă. Dacă aș fi fost În stare să-i scriu epitaful, aș fi rezumat poate totul spunând - În cuvinte mai frumoase decât cele pe care le-am improvizat aici - că toate sentimentele, toate gândurile lui Iuri erau dominate de un unic
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
toată Țara Moldovei!! Cine nu este cu mine este împotriva Moldovei!!" și Ștefan izbucnește în hohote mari de râs. Să fii văzut atunci ochi boldiți și guri căscate... Câțiva au pus mâna pe săbii, dar le-au băgat repede în teacă; cetatea era înconjurată de vitejii mei. Când a fost vorba să înapoieze pământurile hrăpite cu japca... Dumnezeule! Turbaseră! Au încercat vechile lor figuri: cu pumnalul, cu otrava, cu borșul... Prea târziu! Toată Moldova se adunase în jurul meu. Au strigat după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
chiar, încep Scaunele de judecată pentru înturnarea ocinilor hrăpite samavolnic!! Cine nu-i cu mine, e împotriva Moldovei!! Alegeți!!"... Ne-am trezit din uluială și-am pus mâna pe spadă, dar... dar spadele scoase pe jumătate au intrat repede în teacă. Cetatea era înconjurată de "Oastea Măriei sale"... Ne-am răzvrătit noi... Unii ce se simțeau cu musca pe căciulă -, s-au desțărat, au luat calea pribegiei cu marele boier Mihu în frunte. Alții s-au întors cu ajutoare de la lehi, unguri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întocmai și să-i fiți cu credință cum mi-ați fost și mie! Jurați!! poruncește, trage sabia și le întinde garda în cruce. Jurați!! Cu dreapta pe sabie, într-un glas, gâtuiți de emoție, jură: -Jurăm!! Ștefan bagă sabia în teacă. Vă mulțumesc. Mi-ați luat o piatră de pe inimă... Ștefan se duce la fereastră. Respiră adânc aerul proaspăt al nopții... Broaștele orăcăie în șanțul de apărare... Un câine, părăsit, lăsat să păzească casa, urlă a pustiu...O lună mare iese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gest potolit: Nu-i nevoie! Vorbesc eu cu ei! Să vorbești?! întreabă Ștefan stupefiat. Cu lupii?! Daniil zâmbește enigmatic: Ne cunoaștem... Și eu în felul meu -, și eu sunt un lup singuratic, adaugă Sihastrul și iese. Ștefan bagă sabia în teacă și mormăie: "Vorbesc cu lupii"... Îi solomonește... Aiasta-i curată vrăjitorie! Ștefan dă ocol chiliei. A rămas singur... Singur cu Iisus... Se oprește, se proțăpește înaintea Lui, încrucișează brațele la piept și, ironic, impertinent chiar, îi vorbește: Plecăciune Mântuitorule! Plecăciune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Acelaș Dobru nu voia să recunoască ordinul de transfer emis de Inspectoratul școlar (nu mai era revizorat) și numirea mea, prin voia Rezidenței Regale a Dunării de Jos în funcția de director. Era îmbrăcat ofițer și se comporta ca Moș Teacă. La propunerea de a transfera incertitudinea sa, prin telefonul primăriei, la județ, i-au căzut epoleții. școala, mobilierul, curtea școlii erau în cea mai nenorocită stare. Pereții erau râmați de porcii pe care îi crescuse în libertate Dobru. L-am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
din conștiința limitelor științifice proprii, din decență sau, pur și simplu, atât de ocupați încât consideră că participarea la acest tip de establishment bazat pe dreptul primului ocupant sau la bătălii contra morilor de vânt purtate cu șișul scos din teacă sunt contraproductive. Prima categorie este de regulă alcătuită din nou-veniții de la studii. Ei, firește, doresc un loc, eventual proeminent, și aduc de regulă drept argument faptul că singurul criteriu onorabil de ascensiune academică sunt publicațiile internaționale peer-review (în care se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și vorbărie de la S.N. nu mai corespundea cu situația reală, iar Italia trebuia să-și afirme drepturile sale prin forță, cu sabia în mînă (mai cu seamă dacă prin ghișeele Băncii Italiei, sabia adversarului fusese deja tocită și băgată în teacă... Prin toate aceste manevre de culise și lupte subterane dintre niște ambiții care se înfruntau în intrigi, Italia refuză să-și asigure poziția dominantă pe care ar fi putut să o dețină la Geneva, angajîndu-se în aventura abisiniană spre nefericirea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mă jeli Decât apele de Jii. ANTON C. BACALBAȘA, PAUL BUJOR Socialistul Anton C. Balcalbașa (1865-1899) s-a risipit în "mofturi" ubu-ești, într-un spirit de enormitate, cu care înțelegea să mistifice pe burghezi. Popularitatea i-a făcut-o Moș Teacă, imitație după Le colonel Ramollot de Charles Leroy, bufonadă antimilitaristă plăcută dreyfusarzilor, dar pe care umoristul român o menține în limitele unei simple satire moderatoare. Dealtfel, în altă parte (Din viața militară), a zugrăvit cazarma cu brutalitățile dar și cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de exercițiu zilnic. Cealaltă literatură cu motive profane e vulgară și regretabilă. GH. BRĂESCU Continuând pe Tony Bacalbașa, Gh. Brăescu evoacă, cu un talent superior, viața cazonă, bizuindu-se pe observarea și pe cât cu putință îngroșarea mecanizărilor sufletești. Noul Moș Teacă este și el de o ignoranță crasă, facil infatuat, lăudăros, biurocratic, arțăgos, crunt. În comportarea eroilor se disting clar trei momente: împietrirea de tagmă, simplitatea omului mediocru și micul gest individual. Colonelul din A căzut Turtucaia!... simbolizează un fel posibil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bonomie ștrengăriile copilăriei sale. I. I. MIRONESCU Sforțîndu-se a copia fonetic limbajul eroilor, I. I. Mironescu (1883-1939) surprinde prin relativa vulgaritate a prozei lui, fenomen rar la moldoveni. Scriitorul umflă după maniera Pătrășcanu peripețiile, transformîndu-le în bufonerii. Astfel Tulie Radu Teacă, baci din Brețcu, călătorind la Viena ca să-și vadă feciorii, comite enorme boroboațe și se-ntoarce fără a-și fi atins scopul. Teatralizarea Amintirilor lui Creangă (Catiheții de la Humulești) e concurată de geniul, el însuși dramatic, al humuleșteanului. VICTOR ION
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
terminațiile libere ale dendritelor primului neuron senzitiv al căilor sensibilității somatice generale, situat În ganglionul spinal. Pentru facilitarea captării și transmiterii informației, aceste dendrite au o structură specială: În axoplasma lor conțin numeroase neurofibrile, iar Învelișurile sunt similare axonului, având teacă de mielină, a cărei grosime variază În raport cu tipul senzației transmise și viteza de transmitere. Astfel, se pot deosebi: Nociceptori monomodali (specifici) activați de stimuli mecanici Aδ mecanoreceptori-constituiți din fibre slab mielinizate, răspund la stimuli mecanici intenși și nu răspund la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
trebuie să evolueze de cel puțin 6 săptămâni. Artritele cronice au În general caracter invalidam. În artroze, durerea articulară are caracter cronic, dar fenomenele inflamatorii sunt rare, modeste și cu totul episodice. Durerea abarticulară, a țesutului moale din jurul articulației (tendon, teaca sinovială, bursa) este percepută de bolnav pe zone restrânse și poate fi declanșată sau accentuată de palparea electivă sau prin manevre speciale, de punere În tensiune a formațiunilor menționate. Durerea musculară, mialgia, este o acuză frecvent Întâlnită În tabloul clinic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
calificată intervenție terapeutică sau evoluează cronic, situație care limitează capacitatea de muncă a individului, creându-i un disconfort fizic și psihic permanent [126,127]. 2.2.3.2 Sindroame dureroase de origine periarticulară Sistemul abarticular reprezentat de capsulă, ligamente, burse, teci sinoviale, tendoane, mușchi, fascii, enteze (inserțiile pe os ale aparatului tendinos și capsuloligamentar) este frecvent sediul unor procese reumatismale de tip inflamator și degenerativ. Deși nu au aceeași evoluție progresiv invalidantă ca aceea a reumatismului articular, formele abarticulare trebuie corect
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
avea o evoluție prelungită În timp ce creează disconfort fizic și reducerea capacității de muncă. Caracterul lor recidivam poate fi ameliorat printr-o prevenție corespunzătoare. Noțiunea de reumatism abarticular este rezervată În prezent proceselor inflamatorii sau degenerative ce cuprind capsula, ligamentele, bursele, tecile sinoviale, tendoanele, aponevrozele și entezele. Aceste structuri anatomice sunt mult solicitate În statica și dinamica articulară, ceea ce favorizează apariția unor procese de uzură. Factorii mecanici repetitivi din activitatea cotidiană, profesională sau sportivă, traumatismele majore și minore și depozitele de cristale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Societății «Tinerimea română»” (1882-1890), „Literatorul “ (1883), „Analele literare” (1885-1886), secretar de redacție la „Petrolistul” (1916), redactor la „Binele public” (1882), „Națiunea” (1883), „România literară” (1883-1884), „Universul” (1886-1889), „Moftul român” (1902), „Voința națională” (1908) și, probabil, la „Constituționalul”, „Biciul” (1901), „Moș Teacă”. Alături de Emil Andrieș conduce „Revista ilustrațiunilor române” (1910). Admirator al lui Al. Macedonski și prețuit de acesta, a frecventat cenaclul poetului. Deși a scris numeroase versuri lirice, s-a afirmat mai întâi ca umorist, fiind nelipsit de la rubricile sau revistele
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
Scânteia și să vorbim ceva noi... Pur și simplu să recunoaștem că am greșit... A venit un bătrân, așa-zis din ilegalitate, săracu’ nici nu știa bine citi... Nu mai țin minte cum Îl chema, dar noi Îi ziceam moș Teacă. Mă rog, făceam o bășcălie, așa, râdeam de el... Dar aici erau niște băieți deosebiți, unul și unu’, și pur și simplu n-am ajuns cum au ajuns studenții de la Pitești... Norocul nostru a fost că, dintre noi..., cei mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
145 Mircioiu Gheorghe 71-72 Mirică (deținut) 326 Mirică Ștefan 223 Mironescu 301 Mitea (deținut) 278 Mitrofan Traian 137 Mocanu (profesor) 32, 360, 368 Molea (procuror militar) 333 Morar Dumitru 347 Moromete Nicolae 66 Moscovici Lazăr 355 Moș Ion 315 Moș Teacă 150 Moșneanu (deținut) 146 Müller (rabin) 154 Munteanu Ion 32 Munteanu Alexandru 233 Munteanu Sandu 139-140, 143 Munteanu Nicolae 360, 363 Munteanu Vasile 358 Mureșan (brigadier) 216 Mureșanu Florea 30 Mureșan Ovidiu Mircea 129, 142 Muscă (profesor) 337 Musceleanu (profesor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Șampania bună, ce mai șampanică! Unu cu chifle: Trei chifle zece bani! Trei chifle zece bani! Un telal: Haine vechi! Cumpărăm! Un vânzător de ziare: Universul! Adevărul!, Dreptatea! Epoca!, Timpul!, Constituționalul și Drapelul de mâine!... Voința națională, Liberalul și Moș Teacă!“39 Și mai plăpândă, cu versuri boante și rare sclipiri de vervă umoristică, se dovedește a fi „marele succes al zilei“, revista Cum se scrie o revistă, reprezentată în timpul neutralității, în aprilie 1916 și semnată, din justificată prudență, cu mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carpatul la Dunăre măreață Ca doi giganți năpraznici stau astăzi față-n față Ș aprinși de dor de luptă, cu ochii se măsoară, Cu glasul s-amenință, cu gândul se doboară Zicând: „Nu pot să-ncapă doi paloși într-o teacă. E scris din noi doi unul în pulbere să treacă!“ Balcanul cel fanatic, muncit de aspră ură, Nu știe să-ngrădească sălbateca lui gură Și zice în trufie: „Carpatule, vecine, De nu vei pleca fruntea, amar va fi de tine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cer abilitate. *Cum s-a hotărît Valentin Ciucă să vină la nunta fetei lui Sergiu? Mi-a spus-o chiar el cu destulă (auto)ironie: „Cînd am primit invitația - care, cum știi, e tipărită pe înalt și introdusă într-o teacă de hîrtie - și-am început s-o citesc, după primul rînd (acela în care e menționată familia mirelui), am zis că trimit o telegramă, după al doilea (în care e trecut numele socrului mic), am zis că va trebui să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
este vindicativ În sens aristocratic: Clovis Își răzbună, prin uciderea lui Syagrius, strămoșii, iar regele Romei Îi blestemă progeniturile În vecii vecilor. Pascal Quignard este un European cu arma Americanului la gît. Ultimul are laserul În mînă, El contra-scoate din teacă literatura: ce potlatch! În primul rînd, cronologia. Cu grijă, excelentul romanist care este Pascal Quignard decupează un cronotop misterios, În umbră, arheologic, al primelor secole creștine (În alte cărți el nu făcea altfel, de-a lungul excursiilor care Încep puțin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
deopotrivă liberali și conservatori, boieri, ciocoi și burghezime, precum și pe prințul străin. În numerele 25 și 28 din 1870, sub două scrisori din Pitești în care se relatau brutalitățile comise de armată cu prilejul unor manifestații politice, apare semnătura Maior Teacă, și nu este exclusă posibilitatea ca viitorul personaj al lui Anton Bacalbașa să fi fost modelat, cel puțin parțial, după acest vajnic militar piteștean. R.Z.
DARACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286687_a_288016]
-
conductor tehnic, inspector de vânătoare, funcționar în domeniul pescăriilor, apoi într-un minister, membru în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune ș.a. Începe să scrie în 1895, în timpul stagiului militar, când debutează cu o schiță umoristică în „Moș Teacă”, revista lui Anton Bacalbașa. La Iași, va edita revista umoristică „Bolta rece” (1899), scrisă numai de el, sub o puzderie de pseudonime. Mai bine de jumătate de veac va fi prezent în presă cu schițe, povestiri, foiletoane, anecdote. Publică în
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
în unt, felii de limbă prăjită în unt, apoi rondele de creier prăjite în unt. Decorăm pe marginea farfuriei cu salată de ridichi. FILE DE VITA CU UNT Câte două fileuri de porție, o roșie umplută cu ciuperci, evantai din teci de mazăre sau păstăi verzi fierte în apă cu sare, cerculeț din cartofi copți, sos din stafide, mentă pentru decor. Carnea se bate cu ciocanul, se condimentează și se prăjește pe ambele părți în tigaie cu unt, apoi se pune
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]