27,041 matches
-
o va face: după ani de la consumarea idilei, Oki, bărbatul, călătorește chiar în ajunul noului an în orașul unde știe că își va găsi iubita de odinioară, spre a trăi alături de ea sărbătoarea. Nostalgie, sentimente încă vii dar reprimate, superstiție, teama de îmbătrînire, vagi regrete pentru ce a fost, culpă, curiozitate - toate acestea ar putea fi motivul care îl determină pe scriitor să-și caute amanta din tinerețe. Dar întîlnirea dintre ei nu se consumă, clasic, sub semnul vreunuia dintre motivele
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
povestirii să pară secundară. Dar povestea în sine are, citită cu atenție și dezvrăjire, dacă așa ceva e posibil, o coerență dătătoare de adînci și importante semnificații. Dragostea nu este, de fapt, demonul, în acest roman, chiar dacă pe parcursul său stăruie credința/teama că ar fi, așa cum fetița nu e de fapt bolnavă de turbare, deși cei din jurul ei cred/se tem că ar fi. Demonii sînt mulți și fără chip, iar ei sălășluiesc în fiecare dintre personaje. La unul se cheamă singurătate
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
10 la sută "des" și 2 la sută "foarte des". Evident, pentru a împrumuta bani trebuie să-i și ai, însă întrebarea nu făcea o limitare a sumelor! Prin urmare, "stângismul" românilor cred că trebuie amendat serios. Tare mi-e teamă că el este unidirecțional: prin "stânga" se înțelege că trebuie să primești mereu, fără să-ți treacă prin minte să și dai (fie și cu împrumut!) Lucru dovedit și de procentul sensibil mai mare referitor al românilor care iau bani
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
dacă avem în vedere tendințele sale fundamentaliste și modelele anti-democratice propuse cu fervoare. Cum pe locul al doilea în preferințele populare se află armata (cu 73 la sută), iar pe locul trei poliția (cu 42 la sută), putem deduce fără teamă de a greși că românii tind să se încreadă în instituțiile militarizate sau cvasi-militarizate, în care identitatea e substituită de... uniformă! Șocant e, însă, felul în care se răspunde la întrebarea privind participarea la slujbele religioase. Doar 26 la sută
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
Biserică . Cum numai 13 la sută țin postul Paștelui, ca în multe alte cazuri se mizează pe o formă fără fond, prin valorizarea pozitivă a unei situații față de care comportamentul cetățeanului pare a fi mai degrabă neutru. Tare mi-e teamă, însă, că lucrurile stau cu totul altfel atunci când se răspunde la întrebarea legată de potențialii vecini. Xenofobia românească și disprețul față de cei percepuți ca diferiți se decupează în întreaga lor splendoare bolnăvicioasă. Dacă e firesc să nu-ți dorești un
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
abrutizați de comunism, încît ar fi fost insensibili la o mișcare de eliberare de sub jugul totalitar. De ce să nu le presupunem și o aspirație similară cu cea a manifestanților din București? De ce să-i împovărăm cu o "nesiguranță", cu o "teamă" de troglodiți? De ce să nu socotim - ceea ce ni se pare logic - că fiecare din localitățile țării ar fi putut livra o cotă de aderenți ai Pieței? "Apocalipsa" ne temem că nu e decît o emanație a libertinilor politici, înspăimîntați, ei
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
Universității sub raportul disocierii sale de Revoluție: Acolo au fost precumpănitor, eu sugerez o proporție de 95%, oameni care nu și-au strigat frica la revoluție. În Piață s-au dus ultimele cohorte de oameni care își strigau, în sfîrșit, teama de libertate". De unde știe, mă rog dl. Theodorescu că manifestanții nu erau adesea, așa cum e firesc, unele și aceleași persoane cu participanții la evenimentele din decembrie? Pe ce statistici ori sondaje se bazează? Cum își permite a-i înjosi pe
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
evenimentele din decembrie? Pe ce statistici ori sondaje se bazează? Cum își permite a-i înjosi pe cei veniți în Piață, socotindu-i niște lași, care nu s-au îndurat să ia parte la Revoluție și care-și strigau, tardiv, "teama" (?) în "libertate"? Lăsăm la o parte circumstanța că "libertatea" iliesciană nu era decît un surogat compatibil nu doar cu risipirea brutală a manifestanților din Piața Universității, ci și cu vandalicele și sîngeroasele mineriade ce se profilau la orizont... Și acum
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
parvin. Dar cum? Neavînd toată forța, mergînd doar pînă la jumătate. Mă aflu în preajma unei hotărîri și ca totdeauna mă cuprinde agitația, febra dilemei. Mă apropii de nodul problemei, însă numai atît. Învălui totul în probabil și posibil. Mi-e teamă să pun punctul pe i. Azi am simțit mai mult psihastenia asta generală vecină cu (șters apăsat n.n.). Îmi dau perfect seama. Lipsă de energie, lipsă de hotărîre și infantilismul... Sînt departe de a crede că aș putea fi într-
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
este aproape o rugăciune laică, sublim scrisă, pe măsură tradusă de Mircea Aurel Buiciuc. Despărțirea de Matiora e construită din materia grea a descriptivului, epicul e într-o permanentă surdină, dialogul parcă murmurat, căci personajele trăiesc plutind în starea de teamă și deopotrivă duioșie pe care le-o provoacă această treptată și inexorabilă apropiere de clipa finală a despărțirii. Matiora este de fapt personajul central, iar la agonia ei sînt spectatori disperați și neputincioși toți locuitorii satului. Fiecare trăiește tensionata așteptare
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
vechiului partener oscarizat John Hodge aveau premise pentru continuarea frisonantei satire a degringoladei "generației pierdute" a sfârșitului de secol, sufocată de asaltul tehnologiei de înalt nivel, care-l determină pe erou să vâneze senzații tari, provocate de trăirea nemijlocită. Reactivarea temei vagabondajului și a mitului flower power antrenează - din păcate - și un lest de filosofie discutabilă fără nici o urmă de umorul negru exploziv ce a făcut faima regizorului. Ceea ce-l obligă pe critic să încerce "o salvare" catalogând actuala aventură în
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
spuneam, pentru reconstituirea tabloului înfruntărilor ideologice din anii treizeci, cu deosebire al segmentului ideologiei politice a extremei drepte. De aceea, tocmai, e binevenită învățata carte a d-nei Marta Petreu, care va rămîne, de acum încolo, un moment important în bibliografia temei. Marta Petreu, Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", Ed.Ianus, Biblioteca Apostrof
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
lecturi" ale operei sale, după tot ceea ce ați cunoscut despre el în România?... Trebuie să spun mai întâi că marelui public sculptura îi apare, în general, ca o artă severă. Publicul preferă imaginile, culoarea. Sculptura îi produce întotdeauna o oarecare teamă. Cu atât mai mult atunci când este vorba despre un artist sever, care nu glumește. Umorul lui Brâncuși - căci există mult umor la Brâncuși - este un umor foarte fin, foarte complicat. Nu sunt lucruri cusute cu sfori groase. Exista deci acest
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
minusculă parte din uriașa tâlhărie "Bancorex". De la cei vreo șase milioane de dolari despre care se știe acum că au luat drumul neantului, până la miliardele evaporate în aerul tare al iliescianismului e drum lung. Atât de lung încât, mi-e teamă, pe parcurs vor sucomba nu doar Iliescu, Meleșcanu și Constantinescu, ci țara însăși. Nu avem nici curajul, nici interesul și nici onoarea de a risca să mergem până-n pânzele albe. în cazul lui Iliescu și Meleșcanu e limpede de ce. La fel de
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
am întîlnit la nimeni, ca la Van Gogh, plăcerea de a descrie ce a pictat, ce pictează, ce va picta. Rămîi consternat de obstinația meticuloasă cu care își detaliază tablourile, de fantazarea subiectului pictat, de literarizarea lui. Văd în asta teama diletantului că nu va găsi audiența deplină, că nu va fi înțeles doar prin tablourile sale. - Ai spus diletant? Van Gogh, diletant? - Da, dar unul genial. Și numai lui îi este îngăduit orice, chiar și...teama că nu va fi
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
lui. Văd în asta teama diletantului că nu va găsi audiența deplină, că nu va fi înțeles doar prin tablourile sale. - Ai spus diletant? Van Gogh, diletant? - Da, dar unul genial. Și numai lui îi este îngăduit orice, chiar și...teama că nu va fi înțeles. Pahopol nu rîde, și, prin asta, prin abaterea de la obișnuitul joc, știu că vede în observația mea o enormitate aproape tristă". E pusă în ramă o opulență a materiei. Protocolul unei "lumi apuse" include delicii
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
punctului acestuia a stăruit: că după 60 de ani individul scapă de specie." Sunt scriitori care au mai mult talent literar decât N. Steinhardt, dar care sunt mai puțin scriitori. Chiar și în scrisori redactate în grabă și cu inevitabila teamă că ar putea fi interceptate de Securitate, el conferă cuvintelor acea tensiune existențială care face ca literatura să fie literatură. N. Steinhardt, Dumnezeu în care spui că nu crezi..., scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), ediție îngrijită de Monica Manu, București
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
probabil nevoia unui nou derivat adjectival, cu sufixul suplimentar -ic: "această afacere e un act mafiotic" (RL 2459, 1998, 3). Cuvîntul mi se pare în curs de răspîndire: din arhivele pe Internet ale unor publicații, am cules exemple precum "de teama capitalismului mafiotic în curs de instalare" (Rlit 1995), "oamenii s-au resemnat cu regimul mafiotic" ("22", 1999). Mai mult, adjectivul produce chiar un adverb corespunzător: "o țară săracă, exploatată mafiotic, coruptă administrativ și parțial necivilizată" (Rlit 1999).
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
numai de atît. Sînt zile, mai triste sau mai proaste cînd simt nevoia să revăd poza de la Santa Barbara, căutînd-o febril după ani și ani ca pe un document de identitate aproape șters de timp și de care ți-e teamă să nu-l pierzi... * * * Cu bărbatul Hanei, ginecolog vestit și totodată un umanist de forță, fac politică ori de cîte ori se întîmplă să rămînem împreună. Una din obsesiile lui este amenințarea totalitarismului, aflîndu-ne în plin război rece. Orice ar
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
asuprăși cazuri grele și complicate. Desigur, o recunoaște, a făcut și greșeli, adăugînd nu pentru a se scuza, "nu cred că există chirurg fără insuccese". Toată strălucita sa carieră de chirurg a fost stăpînită de ceea ce numește "frica de bolnav". Teama înainte de operație și perioada postoperatorie. "De fapt, limita dintre grijă, teamă și viață sub tensiune nu este prea clară în meseria noastră. Cel puțin așa a fost pentru mine și cunosc foarte mulți chirurgi care au avut aceeași viață. În
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
greșeli, adăugînd nu pentru a se scuza, "nu cred că există chirurg fără insuccese". Toată strălucita sa carieră de chirurg a fost stăpînită de ceea ce numește "frica de bolnav". Teama înainte de operație și perioada postoperatorie. "De fapt, limita dintre grijă, teamă și viață sub tensiune nu este prea clară în meseria noastră. Cel puțin așa a fost pentru mine și cunosc foarte mulți chirurgi care au avut aceeași viață. În realitate, asta nu este adevărat numai pentru chirurgie, ci și pentru
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
pînă ajungi la spital, să știi ce s-a întîmplat cu bolnavii, este un timp de chin. Și doamne! Cît era de lung drumul pînă la Fundeni!". Acum, cînd meditează la cele ce au fost își spune că, totuși, și teama exagerată, controlată, este benefică... Te face să fii mult mai atent, mult mai grijuliu, să reflectezi mai mult la ceea ce faci. Teama de a nu oferi bolnavului soluția necesară chiar dacă este cu risc, este stimulantă, trebuie să înfrunți teama și
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
lung drumul pînă la Fundeni!". Acum, cînd meditează la cele ce au fost își spune că, totuși, și teama exagerată, controlată, este benefică... Te face să fii mult mai atent, mult mai grijuliu, să reflectezi mai mult la ceea ce faci. Teama de a nu oferi bolnavului soluția necesară chiar dacă este cu risc, este stimulantă, trebuie să înfrunți teama și să-ți asumi responsabilitatea". A biruit fiind o fire optimistă. Dar "dacă atîtea situații nerezolvate mă urmăresc și astăzi, este clar că
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
și teama exagerată, controlată, este benefică... Te face să fii mult mai atent, mult mai grijuliu, să reflectezi mai mult la ceea ce faci. Teama de a nu oferi bolnavului soluția necesară chiar dacă este cu risc, este stimulantă, trebuie să înfrunți teama și să-ți asumi responsabilitatea". A biruit fiind o fire optimistă. Dar "dacă atîtea situații nerezolvate mă urmăresc și astăzi, este clar că nu am învins total". Cred că un scrupul de modestie excesivă îl determină pe dl prof. Dan
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
1947-1987, considerată a fi fost la nivel european, dotată cu mari personalități (precum dr. Burlui, prof. Al. Trestioreanu, oncologul, și alți mulți încă). Reputația de care s-a bucurat și se mai bucură i-a adus autorului nostru nu numai teama continuă ci și mari satisfacții, venite de pe urma gravelor cazuri pe care le-a rezolvat. Opinii demne de atenție dezvoltă despre escrocheria pseudovindecătorilor, stăruind asupra pericolelor la care sînt supuși bolnavii cuceriți de acești farse Dan Setlacec, Amintiri, mărturii, opinii. Interviu
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]