61,456 matches
-
accentul de culoare întîmplător la forma spontană, de la construcțiile simbolice de o mare complexitate și pînă la amplele simfonii cromatice pe care istoria artei le oferă cu generozitate, Florin Mitroi și-a restrîns interesul, în propria-i creație, la cîteva teme mari și la cîțiva moduli ușor de recunoscut și de identificat. In pofida discreției sale absolute și a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat și
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
creionarea profilului scriitoricesc al lui Emil Brumaru. Delicate și parșive, sublime chiar și în nerușinare, erudite și pline de miez, scrisorile lui Emil Brumaru către Lucian Raicu demonstrează, dacă mai era nevoie, că în literatură nu există cuvinte tabu și teme prohibite, că trivialitatea este dată de context, nu de un cuvînt sau altul și că un mare artist poate da proba inefabilei sale delicateți chiar și atunci cînd utilizează direct, fără complexe, termeni pe care alții îi sugerează prin puncte
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
în ciuda structurii sale narative foarte proteice, dar nu este despre nimic, dimpotrivă, pe cât de scurt, textul este pe atât de dens, uneori chiar greu de urmărit datorită intertextualității sale compacte și nu întotdeauna la vedere. În Gesturi avem câteva dintre temele "grele" ale literaturii abordate frontal într-un monolog la persoana a III-a, când limpede reflexiv, când abscons, încifrat prin întrepătrunderea de simboluri din sfere culturale variate. Androginia, dublul, corporalitatea, identitatea, fragilitatea și inconsistența eului, existența, religia (trădarea, supliciul, Înălțarea
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
celor bune. În linii mari anume asta va face vorbitorul nostru: va modifica standardele prăfuite ale teoriei părților bune și a celor rele, inovând cu formula părților bune ale părților rele - și vice versa. Altfel vor arăta, atunci, variațiile pe tema regimului de dinainte de decembrie '89, vom înțelege mai bine, mai adânc scăderi pe care invitatul nu-și mai pierde vremea să le pomenească și reușite pe care le numește și deoarece i se datorează în exclusivitate, anume în zone ce
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
purtat exclusiv de instinct și, evident, de un gust artistic în același timp natural și cultivat. Stăpînindu-și deplin sentimentele și deprins din practica poetică să-și coaguleze sensibilitatea în expresie, Sabin Opreanu a refuzat încă de la început orice tentație a temelor picturii, a acelei exteriorități care fascinează firile slabe și compromite grav cele mai bune intenții. Nici portretul, nici peisagistica, nici natura statică și nici măcar fabulația lirico-onirică, acel suprarealism de buzunar, în capacana căruia scriitorul - atît ca privitor, cît și ca
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez. Un curs e o carte vorbită, deci munca e aceeași. Așa, cum scrii tu o carte cu tema strict delimitată. - Mă primești ca student întârziat la cursurile tale? - Mai bine vino la doctorat! Aș avea și eu, în sfîrșit, un doctorand care știe că realitatea culturii române este un fapt de evidență! - Cum arată Clujul fără bănci tricolore
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
-i las. În același timp, atacurile de tot felul a căror țintă am fost m-au făcut să cred că în cultura română dezbaterile pe o problemă, dialogul (ca schimb contradictoriu de păreri, dar dialog, nu păruială), analiza pe o temă etc. sînt, vai, cu neputință. La fel ca-n vremea interbelică. La noi nu există dezbatere pe o chestiune dată, la noi nu este enunțat în mod argumentat dezacordul cu o altă opinie, la noi apar direct insulta, păruiala, tentativa
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
ocazia oferită vecinilor noștri din Orientul Apropiat și Mijlociu de a se înfățișa în altă lumină decît cea în care-i plasează reflectoarele actualității politice și graba de a generaliza un extrem de complex și complicat conglomerat de probleme și de teme conflictuale este tardivă față de grozăvia celor deja cele întîmplate? Ziua de 15 mai 1971 era o zi obișnuită la New York. în exilul său parizian, Ali Ahmad Esber, cel mai cunoscut poet arab contemporan acreditat literar sub pseudonimul Adonis, își încheia
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
roman, să spunem, a legăturilor cu mitul Faust sau Narcis, a ieșirii din aură și chiar a răsturnării unor perspective. Deși tentația este mare. Așa cum a fost ea și în cazul creatorilor spectacolului Portretul lui Dorian Gray de la Teatrul Odeon. Tema, romanul, vîlva din jur, seducția însăși a autorului și ca personaj sînt greu de strunit împreună. Dacă regizorul ar fi fost un inocent, un tip mai puțin instruit și mai puțin profund spiritual, probabil că nici nu-și punea problema
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
îmi scapă, care supraviețuiește fiindcă a devenit o curiozitate absolută a Franței - are anticariate și saloane de lectură aproape în fiecare casă și atrage amatori din toate departamentele învecinate), saloane ale poeziei sau ale bibliofiliei, cafenele literare sau filosofice pe teme dinainte alese, întîlniri literare de tradiție (la Rodez, la St. Malô etc.), comasări de edituri sau apariții timide de noi case de editură, ce nume s-a mai vînturat prin suplimentele literare ale cotidianelor sau în cele cîteva emisiuni literare
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
postmodernismul a ajuns un fel de șperaclu sau cale de acces spre societatea ,branșată", în timp ce inexistența unei societăți de consum postmoderne e bătătoare la ochi. Niciodată în Franța, una din patriile conceptului, unde conntiuă să fie publicate cărți pe această temă, postmodernismul nu a avut un impact larg și nici nu a fost extrapolat. Limitele și caracterul prea vag ale postmodernismului au fost repede depistate de gînditorii serioși precum René Girard sau Cornelius Castoriadis. Gilles Lipovetsky afirmă că am fi trecut
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
I Salmi di Tudor Arghezi (1990), și al Angelei Tarantino, Istoria lui Fileret și cu a Anthusei (1995). Pregătindu-și în momentul de față teza de doctorat la Departamentul de Studii Romanice al Universității "La Sapienza" din Romă, pe o temă privind semantica gustului în literatura medievală, tânăra cercetătoare propune în acest volum o revizitare modernă a liricii și ideologiei trubadurilor, prin analiza și istoria semantica a termenului provensal cossirar, care nu își află în limbile neolatine echivalente corespunzătoare. Un filon
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
realizată cu acribie și competența, este dublată de un consistent studiu care analizează participarea episcopatului român la Conciliu și relațiile Bisericii Unite cu Sfanțul Scaun în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În absența unor cercetări pe aceste teme în istoriografia românească, autorii au lărgit conținutul studiului la o prezentare generală a primei adunări conciliare a lumii moderne precum și a participării Bisericilor orientale la lucrările acesteia. Volumul editează așadar jurnalul văncean, completat cu alte documente din arhivele ecleziastice (din
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
editează așadar jurnalul văncean, completat cu alte documente din arhivele ecleziastice (din presă sau din colecția Mansi), la care se adaugă memorialul călătoriei din 1886 a episcopilor români la Romă, reprezentând în ansamblul său o importanță contribuție științifică la o temă insuficient explorata, inclusiv datorită întreruperii tradiției de cercetare în timpul regimului totalitar. 5. Veneția a ocupat dintotdeauna un rol privilegiat în relațiile româno-italiene, așa cum au demonstrat comunicările susținute cu ocazia congresului internațional Dall'Adriatico al Măr Nero: Veneziani e Romeni, tracciati
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
șantaj? cine sunt cei care-l amenință pe Stolojan? în ce măsură ex-candidatul Alianței D.A. este vulnerabil prin fostele sale activități administrative, inclusiv pe vremea comunismului? Poate n-ar fi rău ca spectaculoasa retragere a lui Stolojan să readucă în memoria românilor teme îngropate, precum conturile lui Ceaușescu, rolul serviciilor secrete în viața politică românească, și așa mai departe. Și ŕ propos de serviciile secrete: în ce constă marea lor eficiență pentru țară? Câți spioni zac în pușcării datorită vigilenței marilor profesioniști de la
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
metafore: se spune "proastă ca o găină" - dar "e o gîscă"; cineva "e un bou", nu și: "prost ca un bou". "Oralitatea scrisă" a Internetului ne furnizează și în acest caz destule exemple de clișee și inovații, de variații pe tema dată a prostiei omenești. Limbajul familiar recurge cu ușurință la superlative ale insultei sau pur și simplu ale caracterizărilor depreciative. Sînt numeroase atestările formulelor prost (sau mai prost) ca noaptea: "ești prost ca noaptea și nu știi în ce te
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
și nici n-a transmis Festivalului vreun mesaj. Unii participanți au fost dezamăgiți: pariaseră pe ideea că premierul nu va pierde ocazia să exploateze electoral împrejurarea, lucru care nu s-a întâmplat. în centrul Festivalului s-a aflat colocviul cu tema "", aproape toate expunerile întâlnindu-se în constatarea că, paradoxal, cu cât se înmulțesc, datorită noilor tehnologii, posibilitățile de cunoaștere interumană, cu atât crește, sub felurite forme, singurătatea individului. Eugen Uricaru spunea în cuvântul său de deschidere: "Suntem informați asupra marilor
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
o zvârlitură de băț. însă toate acestea nu ne îndeamnă să ieșim pe ulițele satului, fie el și mondial, ci ne îndeamnă să verificăm dacă ușa camerei noastre este bine închisă". Reluând o idee formulată la colocviul de anul trecut (tema: "Eu, celălalt"), António Lobo Antunes (Portugalia) a vorbit despre capacitatea abstracțiilor (umanitate, libertate etc.) de a mobiliza conștiințele și chiar de a trimite oamenii să moară pentru ele în războaie. Este firesc acest lucru? Este bine ce se întâmplă? Nu
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
într-un volum editat de Uniunea Scriitorilor. Să mai spunem că, în cadrul colocviului, Mircea Martin a lansat noul număr din "Euresis", revista trimestrială pe care o conduce și care continuă "Cahiers roumains d'études littéraires" (editor actual: Institutul Cultural Român). Tema numărului: "Globalizarea și provocările culturale". Momentul de vârf al întâlnirii internaționale de la Neptun l-a constituit, desigur, decernarea celor două mari premii. Așa cum se știe, Premiul Ovidius, conferit pentru "valoarea operei literare și contribuția la afirmarea libertății de expresie și
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
va interesa cu siguranță pe cititorii de azi este pregătit pentru tipar de Maria Graciov. Ceea ce n-am aflat însă din Viața Românească este la ce editură va apărea. l La pagina 18, un interviu dat de Mihai Șora pe tema anilor săi de studiu, a profesorilor de filozofie. Se redeschide aici dosarul lui Nae Ionescu, cu care Mihai Șora a dat examen. l În fine, n-ar trebui ratat în nici un caz dosarul de securitate al lui Augustin Buzura, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
România sînt mai mulți X, Y sau Z. Altminteri elaborarea mesajelor electorale de către partidele politice ar deveni floare la ureche. Robert Turcescu este un om norocos. La nici treizeci de ani este realizatorul celui mai popular talk-show de televiziune, pe teme politice, din România. Succesul său este cu atît mai surprinzător cu cît el contrazice integral chiar percepția celui în cauză despre realitatea românească. Scrie Robert Turcescu: ,Vrem, nu vrem, trebuie să acceptăm că aceasta este lumea românească în care trăim
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
cum atâta lume recunoaște și din aprecierile căreia spicuim: N. Manolescu, Al. Cistelecan, Gh. Grigurcu, G. Dimisianu, E. Negrici, Nicolae Breban sunt doar câteva din numele ce mărturisesc în acest caz. Și lucrul nu ne surprinde, urmărind semnăturile importante și temele splendide ce se rulează număr de număr, aspectul ei de gust îngrijit și ilustrația vie, această revistă ce, iată, se pregătește de centenar, (în 2005), este una din puținele de însemnătate națională. O revistă de patrimoniu, rară în contextual cultural
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
Balonul cu heliu, dar poate că este altul, pentru alt cititor. Dinu Flămând semnează editorialul De ce scriem? De ce mai scriem? Trecând în revistă meticulos și vast în vederi, toate răspunsurile ce se puteau da și s-au dat pe această temă de când lumea, la prima dintre întrebări mai ales, singura serioasă, normală și fără dramatismul ușor fals al celei de a doua. "La ce bun poeții în vremuri de restriște?", sau "cum va mai fi posibilă poezia după Auschwitz?" Lumea se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
un moment în care ideologia se transformă încă o dată în teologie. Imginea feminină, deși nu este cu totul absentă, are o frecvență mult mai mică și se regăsește fie în atitudini pasive, arhetipale, în reprezentări care glosează, de la distanță, pe tema străveche a fecundiutății, fie în compoziții complexe, cu personaje multiple, al căror sens imediat este întotdeanuna obscur. De altminteri, cam pe la jumătatea deceniului cinci, pictorul trece de la compozițiile cu personaje hieratice, eroice și solitare, la acelea mult mai complicate, cu
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
reluând studii din Eseu despre vârstele poeziei), majoritatea cuprind lecturi în linia fenomenologiei bachelardiene. Interpretările sunt sobre și temeinice, dar nu strălucite. Rând pe rând, sunt parcurse "chipurile" focului, aerului, pământului, apei, luminii și întunericului, ca și o serie de teme blagiene consacrate: somnul, timpul, creația, orfismul. Noutatea punctului de vedere e concentrată însă în primele două capitole. În Avatarurile tăcerii, V. Fanache pornește de la neîncrederea poetului în cuvânt și vede în Blaga un exponent al "poeticii/esteticii tăcerii", încercând să
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]