142,601 matches
-
sau norma rațiunii ca lege a esenței sale propriu-zise. Demnitatea sa umană este Întemeiată tocmai pe faptul că el nu urmează instinctele, ca o simplă ființă naturală (ca animalele), ci, fiind un element al lumii inteligibile, o ființă rațională liberă, temeiul acțiunii sale este legea. Astfel, filosofia morală a lui Kant „se varsă În cea religioasă: ca ființă rațională, omul aparține domeniului realității absolute, În care Dumnezeu este și legislator și căpetenie” (Fr. Paulsen). Legea morală, pe care omul o recunoaște
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
societatea, că el determină acțiunea vitală În sensul conservării societății și a individului și, În final, prin aceea că individul nu posedă cunoștințe despre importanța obiceiului pentru conservarea vieții, ci Îl resimte ca pe o cerință absolută sau lipsită de temei, un „imperativ categoric”. Domeniul real În care dreptul și cutuma Își au locul este, de fapt, viața socială cu Întreg sistemul său de relații dintre indivizi și viața individuală. Funcția propriu-zisă a moralei obiective este, În fond, reglarea relațiilor intersubiective
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
definită de Thomasius) este un criteriu special care, Întrucât se traduce În percepte, Îmbracă În mod necesar forma uneia din cele două categorii mai sus arătate. La fel, religia este un complex de credințe și dogme care poate servi drept temei unui sistem de determinări ale conduitei, dar acest sistem, chiar de s-ar construi În felul acesta, totuși va cuprinde determinări morale sau juridice. Aprecierile juridice implică, așadar, În mod constant, un raport transsubiectiv. Ceea ce un subiect poate juridicește, poate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
toate termenele procesuale). Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisă minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră. Toate acestea, deși cu unele inconveniente, constituie o necesitate. Norma juridică trebuind să servească drept temei pentru reglementarea raporturilor viitoare, nu poate fi stabilită decât sub formă generică. Norma trebuie să preceadă cazul, iar dacă trebuie să-l preceadă, atunci, În mod necesar, trebuie să facă abstracție de elementele accidentale, de care Însuși cazul va apărea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de prescripție” sau „toate termenele procesuale” etc. Giorgio del Vecchio sintetizează: „Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisa minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră”. Așadar, norma juridică trebuie să servească drept temei pentru reglementarea raporturilor viitoare. Adică, norma trebuie să preceadă cazul și, În mod necesar, să facă abstracție de elementele accidentale ce Însoțesc, uneori, cazul. În concluzie: Se poate spune că siguranța ordinei juridice e condiționată de „rigiditatea abstractă a normei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
lipsește constrângerea, lipsește și Dreptul”. 2. Dreptul pozitiv Adept al Teoriei dreptului Natural, filosoful Giorgio del Vecchio a simțit nevoia de a limpezi, de a clarifica noțiunea de Drept pozitiv și, totodată, care Îi sunt „izvoarele” (am spune, mai bine, „temeiurile”). Ideea de Început afirma că: „nu tot Dreptul este În mod necesar pozitiv”. De ex., un proiect de lege nu constituie Încă un drept pozitiv deși are, cu toate acestea, forma dreptului sau forma juridicității; sau, de asemenea, o lege
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sale cele mai mari. Ea este În același timp gîndire și voință, deoarece cuprinde o determinare logică și un act de comandă”. Prin lege se exprimă voința unui popor, Întrucât el este constituit politicește, adică organizat Într-o unitate proprie. Temeiul este Întotdeauna consimțământul public, fie că se manifestă direct prin aprobarea acelei legi, fie În mod indirect, prin susținerea autorității care o dă. Giorgio del Vecchio face distincția dintre legi formale și legi materiale. Oriunde există condițiile extrinseci, avem o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
om este la fel de sacru ca și acela al unui milion de oameni”. b) Statul trebuie să acționeze pe baza Dreptului și În forma Dreptului El trebuie să fie „Stat de drept”, sau mai exact, „Stat de justiție”, spune cu depline temeiuri, Del Vecchio. „Funcția Statului nu este numai de a Împiedica de a se aduce atingere drepturilor particulare, ca un simplu «Stat jandarm» sau ca «paznic de noapte», ci trebuie, pe lângă aceasta, să asigure și să promoveze dezvoltarea acestor drepturi, În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
putere, care reprezintă voința socială cea mai tare. Dar această putere poate fi - și de regulă este! - combătută de alte puteri, adică de alte voințe, care pot să fie chiar mai puțin forte decât grupul preponderent”. Filosoful neokantian observă - cu temeiuri depline - că: „Istoria În general nu este făcută din bulversări solemne, ci mai ales, din gestații lente, din fermentații obscure și latente, din eroziuni graduale și imperceptibile prin care, adesea, instituțiile În vigoare variază foarte mult În reala lor eficiență
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
celui dintâi, limba. „Identitatea vorbirii - scrie filosoful italian - e proba unei seculare vieți comune trecute, și arată o potrivire și o apropiere dintre individ și individ; ea ușurează raporturile sociale și permite comunicarea ușoară de tradiții, care se perpetuează ca temei al culturii”. Odată stabilit acest lucru, Statul poate fi definit ca „organizarea juridică a națiunii” (propusă de Mancini). Del Vecchio socotește că această definiție, deși apreciată pozitiv la vremea ei, a fost, și pe drept, criticată, pentru că, scrie și optează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a mărit autonomia. Astăzi, vorbim de „Stat de Drept” și afirmăm că Statul trebuie să fie un Stat de Drept; dar, astăzi, Înțelegem acest concept mult mai diversificat decât Îl Înțelegea Kant. Noi Înțelegem că Statul trebuie să lucreze pe temeiul Dreptului și În forma Dreptului, iar nu În sensul că el trebuie să-și propună ca unic scop Dreptul. Statul poate, și trebuie să cuprindă, În sfera sa, orice activitate, și trebuie să Încurajeze Binele peste tot, dar Întotdeauna În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
caii sălbăticiți din stepele asiatice. Purta încă în întreaga ființă sacrilegiul pe care îl înfăptuise. Acum parcă îi părea chiar rău, avea remușcări, dar era prea târziu, nimeni și nimic nu mai putea aduce vreo reparație. Se spune, nu fără temei, că în fiecare om există doi lupi: unul rău și unul bun, și totul depinde de cel pe care îl alimentezi. Se vede că Olga, îl hrănise mult timp numai pe lupul cel rău. În drum spre holul principal, răsturnă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mare grabă. Nu putea totuși să-și ierte neglijența. Se bucură că Alex nu dăduse peste însemnările ei de suflet, dar mai era încă îndoită de nenumărate temeri. Aștepta să citească pe chipul lui Alex dacă presupunerile ei au vreun temei. Ținea să primească confirmarea, măcar printr-un semn oarecare, dacă el a ajuns sau nu să răsfoiască paginile acelea. Suspiciunea ei începea cu dacă... Dacă totuși găsise jurnalul, îl cercetase cu minuție și, abil cum i se arătase în diverse
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
omul de teatru, exegetul, fiind atent dublate de... poet, de un om care scrie cu dragoste, dăruindu-se subiectului, și nu conturează teza din agasantă obligație didactică. De altfel, și subiectul Îi permite actriței doctorande să gliseze cu afecțiune În jurul temei : ce (mai) e, În fond, la-nceput de mileniu trei, bovarismul? Răspunsurile vin avalanșant, precizările sunt peremptorii, zona definițiilor devine interdisciplinară „ Raportul identitate alteritate, cu toate derivatele deformării - dubla identitate, ambiguitatea persoanei, identitățile multiple - sunt des invocate În științele psihologice
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Desigur, trecerea anilor duce după sine schimbarea anotimpurilor interioare, neliniștite regeneratoare, dar mai ales sentimentul adevăratei ființări în colțul nostru de univers: căutarea, iubirea, casa, pasiunea unei munci alese, rosturile cetăților, uneori himere și modele inautentice, alteori valori sigure și temeiuri pentru o viață morală și care lasă urme în posteritate. {i atunci trăim o pendulare calmă și fecundă între vis și realitate, între stele și pământ, între viața privată și cea din spațiu publică având în final un singur }EL
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Simplu. Costache trece la catastif tot ce ne pune pe masă și eu iscălesc în fiecare seară, iar vinerea plătim și gata. Toate bune, dar Costache știe de hotărârea voastră? - a sărit Pâcu cu întrebarea. Dacă nu făceam treaba cu temei, nici nu deschideam vorba. Vezi, Dumitre? Le umblă mitea flăcăilor, nu șagă! Ați făcut o treabă bună, numai să țineți bine socoteala, ca să știți câți crăițari aveți de luat vinerea de la Aizic. Altfel... câtă bucurie, atâta scârbă. Sau cum se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și de mai târziu) și a condus, în felul ei, la destrămarea Cortinei de Fier și la prăbușirea Zidului de la Berlin. Cartea capătă, în schimb, accente dramatice, atunci când vine vorba de prezent și trebuie să concedem că autorul are toate temeiurile să fie sceptic. Evenimentele din 1989 poartă pecetea unui păcat originar, fiindcă ceea ce s-a petrecut atunci a fost, de fapt, doar "o sângeroasă rotire a cadrelor" (p. 333), după care societatea românească a luat-o razna, producând o clasă
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
este exclusă. Iar facultatea de-a ființa sau nu, sub regimul unificat, fiind admisă de Ministerul de Finanțe, cum dovedește anteproiectul de lege din anul trecut, această facultate nu poate fi interzisă pensionarilor militari. Vom vedea mai departe și alte temeiuri cari pledează în favoarea acestei mult așteptate măsuri. Necesitatea legii speciale pentru pensiile militare de general Alexe Anastasiu Cu ocazia prezintării unui memoriu cerut de Ministerul de Finanțe, cu întâmpinări asupra anteproectului legii generale de pensiuni întocmit de acel minister (Casa
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
punere în abis: fotograma. Spun "destul de", iar nu "cu totul și cu totul" pentru că practica există, explicit sau mai pe sub gene, la mulți prozatori. Ceea ce trecea drept introspecție și analiză subtilă în - spre exemplu - romanele Gabrielei Adameșteanu (de care cu temei o apropie pe coperta a patra Irina Petraș) are, la Tatiana Dragomir un referent neîndoielnic și deopotrivă rafinat. Scenele și personajele sunt filmate parcă prin iriși, apoi secvențe imobile se detașează și sunt stocate cvasi-informatic într-o memorie emoțională nelimitată
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
că uneori contribuia la cheltuielile de protocol. Se atașase de un bărbat infirm, singurul reprezentant al sexului tare la aceste reuniuni și cel mai consecvent membru al Cercului, căruia Îi dăruia pe furiș mici sume de bani, sperînd fără nici un temei că În acest fel l-ar ajuta să meargă. Însă, dincolo de toate neajunsurile sale, Cercul Ascultătorilor Fideli dezvoltase, În timp, o formă de solidaritate și compasiune reciprocă printre membrii săi, ceva foarte asemănător afecțiunii, cu diferența că, În afara cadrului organizat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
s au confruntat cu probleme deosebit de dificile. De asemenea, părinții și rudele lor au făcut parte din categoriile sociale oprimate generații la rînd de clasele exploatatoare. Aici ar mai trebui să fac o mențiune. Se afirmă, nu fără un anumit temei, că poporul român ar fi cam leneș. Dar s-a Întrebat oare cineva de ce sunt leneși românii? Explicația acestei situații, În consens cu Învățătura materialismului istoric, este următoarea: de-a lungul secolelor, românii au fost permanent sub stăpînirea unora și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
arestată. — Conform convenției secrete Încheiate Între România și SUA În 1969, autoritățile insulei Roland nu au dreptul de a ancheta sau aresta cetățeni americani, decît cu acordul reprezentantului american, care deocamdată sunt eu. Chiar pentru asta v-am sunat. Există temeiuri suficiente pentru a afirma că persoana În cauză are legături cu anumiți extratereștri. Se spune că a fost văzută zburînd ea Însăși. Păi, asta e bine, nu? Țin minte că, În urmă cu cîteva săptămîni, erați de acord cu extratereștrii
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a stins, nici păsări nu zbor, nici vîntul nu bate; abia se zăresc printre nori, la mari depărtări, orașe și sate; nu vezi oameni nervoși, nici femei cu sacoșe de plastic În mînă; pe care, spre un scop lipsit de temei, un demon grăbit și sarcastic Îi mînă; nu mai sunt nici pofte trupești, nici ambiții mărunte sau patimi meschine; căci, despărțit de cele lumești, sufletul se ascunde În cerul adînc și e tot mai singur cu sine; din tot ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
una după alta cele cinci cărți care îi aterizează în față, gîndindu-se la suma pentru deschidere. — Nici nu v-ați uitat ce cărți v-au venit, spune Bulgarul, în schimb v-apucați să faceți tot felul de acuzații fără nici un temei. — Vorbești prostii, zice Roja, la cîte am văzut eu în ultima vreme crezi că mai am nevoie de vreun temei? Am dreptul să spun orice, iar dacă nici vouă nu vă convine puteți încerca să-mi demonstrați că n-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
uitat ce cărți v-au venit, spune Bulgarul, în schimb v-apucați să faceți tot felul de acuzații fără nici un temei. — Vorbești prostii, zice Roja, la cîte am văzut eu în ultima vreme crezi că mai am nevoie de vreun temei? Am dreptul să spun orice, iar dacă nici vouă nu vă convine puteți încerca să-mi demonstrați că n-am dreptate. — Ca de obicei iar începi să bați cîmpii, zice Curistul puțin mai înfierbîntat. Să demonstrăm ce? Că Nepoțică nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]