1,575 matches
-
a făcut câteva glume clișeu (foarte probabil), vorbind despre cineva care, la răceală gravă, întrebuințează ca medicament: 1) o zemă bună de prune, 2) un ceaiu de struguri; iar ca depurativ urodonal de Deal. După ce se vindecă, același personagiu devine temperat și mai cere la bodegă decât o țuică mică la țap, pe care o bea cu grijă ca să nu piardă nimic. D-l Atanasescu (actorul) a venit la masaj fără să mă vadă și să mă recunoască și a angajat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mirodenii. Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-au pustiit; se fac încercări de replantare. Aici, la țărmul mării pontice, unde a fost adus de puhoaie pământul vegetal, pădurea e încă în ființă și parcurile de specii diverse, aduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tine, / Am înviat cu Tine”. Bunul creștin repetă calvarul și resurecția lui Iisus, prin identificare totală cu soarta Fiului Omului. Nu sînt, nici pe departe, un bun creștin. E drept, săptămâna aceasta, a Patimilor, mi-am îmblînzit gîndurile și miam temperat, pe cît am putut, gesturile. Dar m-am surprins, nu o dată, ca și-n săptămînile precedente ale postului, tentat de lucruri frivole, m-am amuzat sau m-am iritat din motive banale, pe scurt, n-am avut o constantă atitudinală
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
SICU V. MACOVEI Papionul bine temperat Însemnări diplomatice în roșu galben și mai ales albastru Coperta: Florentina Vrăbiuță (c) SICU V. MACOVEI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA SICU V. MACOVEI Papionul bine temperat Însemnări diplomatice în roșu galben și mai ales albastru EDITURA JUNIMEA IAȘI, 2008
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
SICU V. MACOVEI Papionul bine temperat Însemnări diplomatice în roșu galben și mai ales albastru Coperta: Florentina Vrăbiuță (c) SICU V. MACOVEI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA SICU V. MACOVEI Papionul bine temperat Însemnări diplomatice în roșu galben și mai ales albastru EDITURA JUNIMEA IAȘI, 2008 Lui Toni și minunaților mei părinți 2 iunie 2007. Mam întors de la Universitate, unde am sărbătorit 45 de ani de la terminarea facultății. Căldură mare, emoții, bucuria revederii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în urmă doua discuri minunate, Johannes Passion și Matthaus Passion, acum mi-am permis bucuria de a cumpăra la Weimar pe CD și cele doua magnifice lucrări, dar și integrala Concertelor Brandemburgice ale maestrului Bach, mulțumindu-i părintelui "Clavecinului bine temperat" pentru sugestia ce mi-a dat-o la botezul prezentului volum de însemnări diplomatice cu titlul "Papionul bine temperat". Gândesc la faptul ca și diplomația ca și muzica este o arta a punctului și contrapunctului, care se îmbina fericit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Weimar pe CD și cele doua magnifice lucrări, dar și integrala Concertelor Brandemburgice ale maestrului Bach, mulțumindu-i părintelui "Clavecinului bine temperat" pentru sugestia ce mi-a dat-o la botezul prezentului volum de însemnări diplomatice cu titlul "Papionul bine temperat". Gândesc la faptul ca și diplomația ca și muzica este o arta a punctului și contrapunctului, care se îmbina fericit în geneza armoniei finale! Dresda! Florența nordului! Nu știu de ce americanii și britanicii n-au fost și ei condamnați pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pătrați, din care teritoriul continental 756.252 km pătrați (cam de trei ori cât România) și teritoriu Antarctic 1.250.000 km pătrați. Lungimea teritoriului continental 4270 km, lățimea maxima 369, arhipelagul Țării de Foc format din 5900 insule, clima temperat mediteraneană cu 19,5 grade în medie vara și 7,5 grade în medie iarna, munți cu piscuri de peste 6000 de metri (cel mai înalt, Aconcagua, de 6959 de metri înălțime, nume însemnând în limba indienilor quechua "santinela de piatră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de a treia avea să mă poarte cale de 800 de kilometri într-un fascinant stat sudic, Parana. Sudul Braziliei se distinge net de nord, ca relief, vegetație, climă, populație. Este zonă de munți, dealuri și podișuri, de climă mai temperată, de populație majoritară albă. Statele din sud sunt cele mai bogate, mai industrializate, mai dezvoltate. De la federalizarea Braziliei datorită discrepanței nete de dezvoltare dintre nordul sărac și sudul bogat, cam în fiecare deceniu "sudiștii" au declanșat câte o mișcare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de noapte cu carnavalurile și sambele. Adevărul e și aici, ca pretutindeni, pe undeva pe la mijloc bogăția de azi a albilor se datorează muncii de aproape patru secole a sclavilor negri, albii și-au pus pielea "la adăpost" în zonele temperate, lăsându-le negrilor teritoriile din nord-est cu climă tropicală... Așa că la fiecare mișcare de "ieșire din front" a celor din sud, autoritățile federale reacționau prompt și energic pe baza lozincii "împreună și la bine și la rău!". În capitala statului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de ani în urmă debutasem ca secretar III "atașat cultural" și în care mă întorceam ambasador! Se "închisese cercul" după ani de strădanii, necazuri și bucurii. Nu "priveam înapoi cu mânie", ci cu satisfacția datoriei împlinite și a "Papionului bine temperat" (mulțumesc încă odată maestrului Bach, cu al său "Clavecinul bine temperat" pentru sugestia titlului). 2005 Leul în toamnă... Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate! Cam așa gândeam când, sosit la București, pășeam pe ușa Ministerului Afacerilor Externe. Aveam de rezolvat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în care mă întorceam ambasador! Se "închisese cercul" după ani de strădanii, necazuri și bucurii. Nu "priveam înapoi cu mânie", ci cu satisfacția datoriei împlinite și a "Papionului bine temperat" (mulțumesc încă odată maestrului Bach, cu al său "Clavecinul bine temperat" pentru sugestia titlului). 2005 Leul în toamnă... Lasciate ogni speranza, voi ch'entrate! Cam așa gândeam când, sosit la București, pășeam pe ușa Ministerului Afacerilor Externe. Aveam de rezolvat câteva probleme mărunte, în mare parte administrativ-contabile, de ambasador ieșit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
importanței muncii (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, capitolul „Moștenirea socialistă”, și Miroiu M., 2003 b). La capătul comunismului (despre care nimeni nu știa cu certitudine că va fi și când va fi), decalajele de venit existau, dar într-o proporție temperată. În general, veniturile proprii nu erau suficiente pentru supraviețuire, și relația economică în cuplu era mai degrabă de interdependență. 3.2.3. Educația egalătc "3.2.3. Educația egală" Articolul 22 din Constituția comunistă din 1948 prevede dreptul egal la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
patru hărți pedologice. Activitatea de cercetare depusă dea lungul anilor s-a derulat în special în domeniile geografiei fizice, științei solului, geomorfologiei, ecologiei etc. Împreună cu profesorul doctor Ioan Hârjoabă a editat cinci volume denumite Factori și procese pedogenetice din zona temperată (1994, 1995, 1996, 1998, 1999). În anul 1998 a fost premiat de Academia Română cu premiul Gheorghe Munteanu Murgoci pentru lucrarea Depresiunea Cracău - Bistrița. Studiu pedogeografic. Din 1997 a fost expert în probleme de pedologie, membru al Societății Internaționale pentru Știința
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și președinte al Consiliului de administrație al Fundației Academice pentru Studiul și protecția Solului Nicolae Bucur. În 2002 a inaugurat Stațiunea de Cercetări Geografice din Tulnici, județul Vrancea. A fost redactor responsabil la volumul Factori și procese pedogenetice din zona temperată, editată de Filiala Iași a Academiei Române și membru în redacția științifică a revistei „Soil Science. Journal of the Romanian National Society of Soil Science”, editată de Societatea Națională Română pentru Știința Solului. Recunoscut ca o personalitate cu o pregătire enciclopedică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit domnul Petre Alexandru, de la Minister. Se vede că, nod cu nod, cam totul era gata de întoarcere. Înapoi, în Basarabia nu se mai putea, poate și din cauza climei deloc temperate a Siberiei care abia ne aștepta iar aici, în Banat, unii spuneau că Tito ar fi fost dispus să pună pe tortul jugoslav bomboana bănățeană. C-o fi că n-o fi, cum o parte din viața noastră se risipise
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
medii cu alte caracteristici redox sau să piară. Mai precis, odată cu scăderea temperaturii, plantele au nevoie de medii mai oxidante. Atunci când au apărut plantele pluricelulare, Terra poseda un singur, dar vast continent, Pangaea, repartizat oarecum egal În zona ecuatorială și temperată; el s’a fragmentat, Începând de vreo 200 milioane de ani, concomitent cu Împrăștierea, pe latitudine și longitudine, a fragmentelor. Fără această Împrăștiere, desigur că plantele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare de mediu, ar fi avut probleme de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cele ierboase, vom vedea că În zona ecuatorială, În savane, ponderea este deținută de graminee, adică de monocotiledonate, evoluate, recente, care au nevoie de medii oxidante. Ele sunt Însoțite de arbori tot monocotiledonați, precum palmierii sau curmalii. Stepele, specifice zonelor temperate, sunt alcătuite preponderent din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone sunt de asemenea preponderent dicotiledonați. Dicotiledonatele cedează treptat locul, mai spre poli, unor plante mai vechi; astfel, În taiga, arborii sunt reprezentați În special de gimnosperme
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
frunzele cad la un moment dat e posibilă refacerea solului. Desigur, adevărul e la mijloc și putem spune că e vorba de o adaptare dobândită iterativ, prin alternarea În rolul principal a ambelor extreme. Dar acest lucru, valabil În zonele temperate ale Pământului, necesită nuanțări sau comentarii suplimentare pentru alte zone ale Terrei, fără a fi infirmate nici acțiunea plantelor și nici necesitatea refacerii calităților solului. Anume, se poate reproșa, pe bună dreptate, că există plante, și nu puține, cărora nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceea ce nu pune probleme deosebite microorganismelor. Prin urmare, solul este menținut În starea sa normală, permițând o vegetație continuă a plantelor. Urmare a modului particular de refacere a solului, permanent cu viteză scăzută În nord, sezonier, adică iarna În zona temperată, respectiv permanent cu viteză mare În zona ecuatorială, asociațiile stabilite Între rădăcinile plantelor și microorganisme, adică micorizele, capătă aspecte specifice. Astfel, În nord, la plante relativ primitive, lipsite de perișori absorbanți la nivelul rădăcinilor, aceste micorize sunt atașate extrem de strâns
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am putea face un pas mai departe, dar pe care-l lăsăm În seama unui capitol următor, anume lichenii. Aceste relații, extrem de strânse, sunt necesare, rezultând logic dintr’o activitate comună și permanentă În condiții grele de viață. În zona temperată, la plante medii evolutiv, micorizele sunt obișnuite la arborii din păduri și livezi, nu Însă obligatorii, deși plantele care posedă o micoriză sunt mai avantajate decât celelalte; nici asocierea unor specii anume nu este obligatorie. E vorba de o situație
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
căci dacă n’o găsește, organismul și-o poate produce, dar consumând energie. Și atunci, pentru om, ca pentru orice heterotrof - ce utilizează deci doar energie chimică - accesul la negentropie este supus aceleiași ciclicități ce guvernează, cel puțin În zonele temperate, fixarea de către plante a energiei solare sub formă chimică. Concluzia e la Îndemână: toată zbaterea estivală după negentropie, căreia Îi dedicăm vacanța, nu ne Încarcă bateriile, ci doar compensează consumul ei din vremea iernii. Iar pentru iarna ce urmează, abia
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai neașteptate atitudini, reacții, de viitor. Asta și În natură, dar și În ceea ce ne privește. Nimic nu se schimbă de la o zi la alta, lucru ce oferă un alt argument aparenței. Ferice de noi, că trăim Într’o zonă temperată, iar nu la ecuator unde, Într’adevăr nimic nu se schimbă (oare?) și unde n’am avea răgazul unor concluzii, fie și parțiale. Și, cu acest preambul, vom sta la taifas, toată iarna. Dacă, bineînțeles, ceva neprevăzut, dar specific anotimpului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
moral în care se mișcă. D. Pillat este un horațian, depănând intuiția timpului ireparabil cu regretul insistent după copilărie și adolescență, mai apoi cu presimțământul morții, fatală finalitate a curgerii vremii, cu ireversibila ei lege, provocând totuși o senină, o temperată melancolie. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Povestea celui din urmă sfânt, cu schițe de Petru Georgescu-Rachtivanu, Paris, 1912; Visări păgâne, București, 1912; Eternități de-o clipă, București, 1914; Iubita de zăpadă, București, 1915; Amăgiri, București, 1916; Poezia lui P. Cerna, București, 1916
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
concretului vădește "o mare îmbelșugare de viață", dar și puținătate, ariditate de idei generale. "Nici tipuri abstracte, deci, nici intrigă ideală în nuvelele lui Creangă: pretutindene carne vie și lucruri pipăite", remarcă Iorga, mulțumit că a desprins o concluzie totuși temperată, în ton cu modalitatea critică, fără ca ea să sune strident în urechile contemporanilor. Senzaționalul este însă o trăsătură cu "două fețe": una trimite la senzația pură, percepută simțual, direct la sursă; cealaltă, se referă la efectul șocant, contrariant al scriiturii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]