2,257 matches
-
masa castanie;/ în vază - margarete/ cu șorțuri albe, amidonate,/ de infirmiere/ și inimă de aur/ ca inima ta, soră Ruth” (Vaza albă). După 1980 elementul discursiv se accentuează, unele texte apropiindu-se de proza poematică, de un pseudobiografism epic cu tentă suprarealistă. În Ecran (1985) se păstrează formula poemului mai lung, epico-biografic cu inflexiuni livrești (Gauguin la Ermitaj) sau se revine, alternativ, la o expresie mai concentrată, în versuri care trădează filiera unui expresionism minor (Drum prin recoltă), recognoscibil, de asemenea
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
sceptic: „Ce să facem, domnișoară? Zarurile au fost aruncate, / nu e Gérard Philipe, nu e Al Capone, ci eu sunt” ( Nu mai plânge...). Refuzul civilizației robotizate, teama de alienare, de ordinea dezumanizată are ca revers un idilism bucolic, uneori cu tente argheziene: „Fă-mă, Doamne, un urcior/ Să țin apă de izvor/ Să-ntind lumii peste moarte/ Din țărână două toarte”. Dispunerea antinomică a atitudinilor se păstrează și ulterior. S. scrie și două romane polițiste. În Asasinul coboară cântând (1971) acțiunea
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
s-a transformat, însă, rapid, în navetă pe ruta Călărași - București, via Ciulnița, și a sfîrșit ca o formă de captivitate asumată. Au trecut de atunci peste douăzeci de ani. Părul i-a încărunțit, barba are și ea o nobilă tentă gri-argintie, iar încruntarea din privirile de altădată a căpătat astăzi o ușoară notă de melancolie. Atunci era un tînăr bizar și un străin cu accente tari, al cărui portret oscila ambiguu între Marx și Brâncuși, acum el este un bărbat
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
consacrate lui Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Calistrat Hogaș, D. D. Patrașcanu, Jean Bart, A. Philippide, Gala Galaction. Totuși, frecvent primează anecdoticul, secvențele cât de cât spectaculoase, selecția și tratarea scenelor făcând evidentă și intenția lui S. de a da o tentă umoristică relatărilor, dar și de a se situa el însuși la înălțimea celor evocați, dovedind un spirit viu, o inteligență subțire. Sunt în carte și alte informații de istorie literară, despre debuturi, pseudonime, despre munca neștiută la stilizarea și corectarea
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
data aceasta fără a le implica neapărat în cadrul conflictelor sociale sau al relațiilor familiale. Mult mai puține la număr și urmărind în special amuzamentul sunt cele din ultima categorie, vizând unele deficiențe fizice. S. cu un conținut social au o tentă satirică mai pronunțată decât toate celelalte și înregistrează o evoluție deosebită de la o perioadă istorică la alta. După criteriul compoziției, au fost distinse patru tipuri. Din primul tip fac parte piesele scurte, construite dintr-un singur episod și având un
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Mulțumit de așa înzestrări ale naturii / le luă sub braț / pentru câteva schițe viitoare”. Între real și livresc, viață și visare, mereu în răspăr cu sentimentalismul și pornirile nostalgice, S. reușește îndeosebi în câteva miniaturi lirice, unde detaliul își impune tenta insolită. SCRIERI: Poeme, Iași, 1995; Seninătatea lemnului, pref. Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1997; Serile la Mircești, 1997; Marele albastru, pref. Emil Iordache, Iași, 1999. Repere bibliogafice: Ioan Holban, Vise de egretă, CRC, 1995, 15-16; Edith Horváth, „Poeme”, ST, 1996, 1-2
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
absurde (acuzații de spionaj) dar nu mai puțin periculoase, totul împodobit metaforic (Lucian Blaga este adesea citat aici), fără agresivitate, fără conflicte corozive, fără psihologii demonice, excrescențe malefice, adică la antipodul unor practici occidentale în literatura genului. În publicistică, aceeași tentă sentimental-moralizantă: volumul Martor incomod (1999) reunește o sută de articole publicate de Ș. în revista „Pentru patrie”. SCRIERI: Cadența generației, București, 1974; Scrisori de acreditare, București, 1976; Declarație de dragoste, București, 1978; Jarul din palmă, București, 1979; Dragul nostru Alex.
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
susține teoretic această orientare prin studiile Despre stil și Literatura viitorului, afirmând că simbolismul și decadentismul sunt expresia unei „bolnăvicioase hipertrofii a senzației”, iar naturalismul, ca falsificator al adevărului, e „mărginit, vulgar ori nevropat”. Const. Graur dă câteva articole cu tentă sociologică, precum Bacșișul presei și Învățământul rural. În numărul 2 Gala Galaction îl omagiază, la moartea acestuia, pe A. Steuerman-Rodion, autor al volumului de versuri Spini, din care e reprodusă poezia Mai sus de cer!. Se publică versuri de Nichifor
SPICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289828_a_291157]
-
sau la o suită de suferințe imaginare, dar care au autenticitate pentru individul respectiv; cea mai tipică formă este cea Întâlnită În cursul stărilor ipohondrice, fiind Însoțită de o stare de regresiune psihică a personalității sau, uneori, și de o tentă depresiv-anxioasă. Dincolo de aspectele de mai sus, durerea are și dimensiuni valorice morale și culturale, rezultat al unei acțiuni proiective de factură colectivă, În care nucleul central este reprezentat prin suferința umană. În sensul acesta, durerea este resimțită În mod diferit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dominat de pulsiunile și nevoile imediate ale inconștientului; că tipul nostalgic este specific modelului de persoană și psihobiografiei acesteia caracterizate prin tendința de „Întoarcere către trecut”. Este tipul nostalgic care cultivă valorile tradiționale, dar și regretul. Acest tip, cu o tentă de „reverie melancolică”, are tendința de a se refugia și de a trăi În trecut, refuzând realitatea de care adesea se simte străin sau din care sentimentul izolării sau al excluderii, considerându-se, Învins sau victimizat; dă tipul revoltat este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mizează și pe o idilă între protagoniști, Ștefan Vardia și Mariana Pleșoianu, fiica directorului. Acțiunea are loc în 1944-1945, într-un liceu de provincie, înaintea instalării guvernului Petru Groza, adică într-o perioadă de puternice schimbări ideologice. Altă piesă, cu tentă de melodramă, pornind de la un fapt senzațional (o fiică își regăsește mama adevărată după ani de „mister”) este Inimă fierbinte (1980), orientată tematic, de asemenea, spre viața din școală. Dincolo de nori (1981) e, de asemenea, o comedie lirică, totul petrecându
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
un decor de „aducere-aminte”, ton ce se păstrează și în Nopțile din underground (1972), unde meditația horațiană asupra trecerii timpului ia forme dramatice, iar nostalgia după dragostea apusă se transformă în suferință. Un roman, Viața la-ntâmplare (1938), cu evidentă tentă autobiografică, aducând notații pitorești din lumea „haimanalelor”, narează tribulațiile - o iubire ratată, o prietenie pierdută - la care e supus protagonistul, în încercarea disperată de a se integra vieții trepidante a capitalei. În colaborare cu Mihail Straje, S. a mai publicat
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
formă populară, altele - sub înrâurirea lui Mihai Codreanu - cu o structură de sonet. Nu i se poate nega îndemânarea de stihuitor, care arborează o mină gânditoare. Expansiunile sufletești ale vârstei le proiectează mai ales în proză, nu în schițele cu tentă umoristică, firește, ci în formula clorotică a poemului în proză, cu despletite înfiorări de melancolie și de extaz. „Trubadur visător și solitar”, suspinătorul își mărturisește, îndurerat, amorul sublim pentru o copilă cu înfățișare diafană, de palidă madonă. Tonul plângător, cu
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
care urmează să îl joace. Și ajunge la concluzia că e mai complicată „viața plăsmuită cu inspirația și fantezia”. Farsa radiofonică Săraca Rica! nu e decât o glumă ieftioară, cu oarecari nostime efecte de limbaj. Raky propune un dialog cu tentă umoristică între tineri însurăței. De fapt, nu este un dialog, ci o ciorovăială cu derapaje, cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
versiunea ei culturală numită protocronism. Sunt intervievați acum Eugen Barbu, Mihai Bandac, Sabin Bălașa, Ion Lăncrănjan, Doru Popovici, Dinu Săraru, Tudor Octavian, Valeriu Râpeanu, Dan Zamfirescu, Mihai Ungheanu, Ion Coja. Cresc sensibil preocupările de ideologie culturală, este cultivată eseistica de tentă istoriografico-politică, sunt publicate ample texte de epocă (din perioada interbelică), izvoare narative, documente, fragmente inedite din memoriile unor oameni politici din epoca precomunistă etc. Atenția față de creația literară de ultimă oră și de valențele ei novatoare diminuează, iar poziția față de
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
oarecare vâlvă în epocă prin caracterul scandalos al practicilor pe care le dezvăluia, fiind considerată un demers îndrăzneț, deși se poate opina că, în parte, era și un demers apreciat de oficialități, deoarece limita „dezvăluirile” la perioada dejistă. Cu vremea, tenta puternic protocronistă a publicației se estompează, obsesia temelor istorice, național-patriotice, cedează locul unei „linii” ceva mai echilibrate și mai adecvate unui periodic literar-artistic pentru tineret. Cu toate acestea, în ultimii ani înainte de decembrie 1989, suplimentul „Scânteii tineretului” se înfățișa ca
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
începutul anilor ’30 ai secolului trecut în jurul poetului și compozitorului Ionel Fernic. Singurătatea, sărăcia, visul compensator, disperarea sunt temele unor scurte poeme retorice și convenționale, în care efuziunea discursivă nu compensează deficitul de lirism. Accentul autobiografic, expresia aspră, sincopată, cu tentă de satiră, dar și de lamentație, produc rareori o atmosferă poetică originală. Înclinația satirică și tendința către formele concentrate se concretizează în câteva cicluri de epigrame. Stimulul cercului de epigramiști ploieșteni, precum și influența tutelară a lui Al. O. Teodoreanu sunt
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
întorsătură de grai popular și arhaic, colorată de un umor parșiv și răutăcios. Paradoxul acestei neobișnuite arhondologii ar fi că, în loc să aureoleze o clasă și o orânduire pe care paharnicul le venerează, nu a făcut decât să le zugrăvească, în tente adeseori grotești, crepusculul și destrămarea. SCRIERI: Arhondologia Moldovei, pref. Gh. Ghibănescu, Iași, 1892; ed. îngr. Rodica Rotaru, pref. Mircea Anghelescu, postfață Ștefan S. Gorovei, București, 1973. Repere bibliografice: I. Tanoviceanu, Studiu asupra „Arhondologiei” paharnicului Costache Sion, „Arhiva”, 1893, 1-2; Chendi
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
1929-1931), Orașul cu salcâmi este un roman poetic, cu modelul îndepărtat în Paul et Virginie de Bernardin de Saint-Pierre, și cucerește prin farmec liric. Cu toate că omogenitatea construcției și, implicit, a tonalității interioare e prejudiciată prin introducerea unor episoade realiste cu tentă critică, nu lipsite de expresivitate, dar proprii altui tip de literatură, emoția procurată de situațiile, mult mai numeroase, ce dau scrierii caracterul individualizant, liric, rămâne covârșitoare. Raportabil - și raportat de comentatori - la Alain-Fournier (Le Grand Meaulnes), romanul creează starea de
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
care prelucrează poezii ca Visul sau Cătră moarte). O altă trăsătură, în afară de didacticism, este decepționismul, de sorginte livrescă, dar ținând probabil și de o predispoziție temperamentală. Cuvinte mari, ca „soarta”, „fericirea”, „viața și moartea”, „dreptatea”, revin în versurile sale, de tentă meditativă, poetul mărturisindu-și tristețea în fața curgerii de neoprit a timpului, jalea pentru tinerețea apusă, teama de moarte, dar și resemnarea dinaintea providenței. S., care își dedică volumul „patrioților” vremii, aduce un prinos de dragoste pământului Moldovei (Moldova). Totul e
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
comportamentului de moment al elevului”, ceea ce este perfect adevărat. Nu de puține ori ne-am lovit la ore de duritatea acestor factori. Cadrul didactic se simte motivat să intervină în revizuirea critică a comportamentului elevului. Dacă vorba cadrului didactic are tentă dură, intenția lui se transformă ( din punctul de vedere al elevului ) într-o adevărată inchiziție. Și totuși, conduita elevului în mediul școlar, trebuie condiționată. Un pas decisiv în ameliorarea comportamentului elevului, este făcut de cadrul didactic prin pregătirea elevului pentru
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
îndreptățesc să se considere atotștiutor, să aibă un aer de superioritate în fața celorlalți membrii ai colectivului. Această trăsătură de caracter poate aduce mari prejudicii elevului, deoarece acesta poate considera că a studiat suficient ( dacă nu prea mult ), îi atribuie o tentă de aroganță care, cu siguranță, nu va face plăcere colegilor care, la rândul lor, îl vor ignora sau, mai rău, îl vor elimina din grupul de joacă și de prieteni. Una dintre trăsăturile mai rar întâlnite, dar deosebit de nocivă este
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
sunt invidioși pe rezultatele obținute de colegii lor la activitățile școlare și extrașcolare, combinând o astfel de minciună cu ironia și zeflemeaua la adresa colegilor performanți. În ceea ce privește minciuna de apărare, putem spune că ea are uneori o nuanță nevinovată, alteori o tentă ceva mai conștientă. Iată,de exemplu, elevii procedează foarte bine folosind „minciuna nevinovată”în relația cu un necunoscut care este foarte nerăbdător să afle cu cine este copilul acasă, la ce oră sosesc părinții acestui de la serviciu, etc. copilul se
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
omis faptul că orice metodă prezintă avantaje și dezavantaje, și că, uneori, metodele tradiționale pot fi la fel de productive. Tehnicile și metodele moderne, adesea în pas cu progresul tehnic, permit profesorului să-și organizeze informațiile într-un mod inedit, iar prin tenta ludică atrag atenția elevului și stimulează participarea activă în procesul educativ. Printre metodele moderne, activ-participative, putem aminti: dezbaterea, jocul de rol, brainstorming-ul, metoda cubului, metoda ciorchinelui, metoda mozaicului, explozia stelară, metoda piramidelor, tehnica pălăriilor gânditoare, discuția panel, Philips 6
Metoda mozaicului. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bojoga Ramona-Petronela; Zaharia Oana-Simona () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1137]
-
pentru că este sufocată de toate pornirile antimorale venite din occident și întreținute de posturile de televiziune și internet. Poate vreodată se va gândi cineva și la copiii acestei țări care sunt derutați de mici cu tot felul de programe cu tentă erotică și de violență. Este normal, să ne putem crește copiii într‐un mediu sănătos, în credință și iubire față de Dumnezeu. Rugăciunea în viața creștinului Nimic nu se poate fără rugăciune. Rugăciunea cuprinde în ea toată relația nostră cu Dumnezeu
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]