4,773 matches
-
acesta nu a debutat odată cu primele articole ale lui Wendt, ci câțiva ani mai devreme. Popularitatea lui în creștere se datorează unor elemente contemporane precum sfârșitul „războiului rece”, problemele de identitate formulate pregnant în relațiile internaționale după 1989, dezamăgirea multor teoreticieni, confruntați cu noile realități, față de ideea importanței primordiale a factorilor materiali, a realității dure și a chestiunilor de tip hard security pe plan internațional. Valul de contestare post-pozitivistă (Tickner, 2005) a constituit proiecția elaborată a unei atare stări de spirit
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o chestiune privată. Ele sunt realități sociale, manipulate de-a lungul timpului pentru a servi, prin înțelegerea și organizarea acestor relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
linii de cercetare feministă în relațiile internaționale, axată pe evidențierea, analiza și critica asumpțiilor de gen implicite domeniului, așa cum a fost el definit și teoretizat până în acest moment. Feminismul perspectival consideră că identitatea istorică, socială, de gen a autorului, a teoreticianului influențează modul de teoretizare. Identitatea masculină a tuturor autorilor de relații internaționale constituie una din explicațiile faptului că atât disciplina, cât și realitatea internațională sunt înțelese și proiectate confom unei viziuni masculine asupra lumii. O observație este crucială aici: feminismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
O altă contribuție a feminismului perspectival este chestionarea profundă a metaforei stării de natură din teoria politică clasică și contestarea implicațiilor profunde și numeroase pe care aceasta le-a avut asupra teoriilor internaționale. În acea etapă anistorică, originară, imaginată de teoreticieni politici clasici precum Hobbes, Locke, Rousseau, oamenii își erau reciproc dușmani în lupta pentru resurse și supraviețuire, fiindu-și simultan propriii stăpâni, gata de luptă și autonomi în deciziile pentru supraviețuire. Este parabola de întemeiere a societăților democratice și liberale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
neagă orice posibilitate a unui plan progresist al lumii acesteia, al istoriei sau al dezvoltării umanității, în ansamblul ei sau în anumite grupuri. Ceea ce desemnăm prin „realitate” (inclusiv realitate internațională) reprezintă o colecție de fapte și actori disparați, în care teoreticienii și practicienii (im)pun un sens, o ordine, pe baza căreia concep proiecte de progres. Ignorând aceste acte de impunere, alte curente feministe riscă să devină parte a lumii și cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin rolul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
supraviețuirea este asigurată (Waltz, 1979, p. 126). O asemenea formulare cuprinde practic întreaga gândire tradițională asupra securității. Securitatea este definită în primul rând drept asigurarea perpetuării existenței statului, cea mai înaltă datorie a acestuia, scopul ultim al existenței sale. Pentru teoreticienii atașați tradiției intelectuale realiste, ca și pentru alte curente centrate pe stat, entitățile politice suverane moderne, prin simpla lor existență, împart spațiul în două regiuni distincte. Înăutrul frontierelor, statul reglementează o parte a sferei relațiilor sociale, păstrarea monopolului asupra violenței
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
timp foarte scurt din sfera posibilului în cea a faptelor. Consecințele unor eventuale percepții greșite pot fi extrem de dramatice (vezi, de exemplu, Jervis, 1988). Discutarea securității în grila de tip realist implică luarea în considerare și a presupunerii făcute de teoreticienii acestei perspective potrivit căreia starea fiecărui actor din sistemul internațional depinde de caracteristicile sistemului în care evoluează. Mediul internațional fiind unul competitiv, securitatea fiecărui stat este relaționată și dependentă de securitatea celorlalți participanți. Într-un mediu anarhic, securitatea nu va
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a problemei securității. Se presupune că cetățenii statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca nivel preferat al discutării securității, iar dimensiunea acțională a acestei paradigme îi face pe unii dintre teoreticienii săi să mute accentul pe problema emancipării indivizilor și grupurilor de orice constrângeri care îi împiedică să-și urmeze alegerile, proclamând astfel că progresul social este totodată posibil și necesar. Chiar dacă foarte diverse, teoriile feministe împărtășesc convingerea conform căreia nivelul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este mai degrabă interesat să prezinte evoluția conceptului de balanță de putere, pentru Haas, înțelesul propriu-zis al conceptului prezintă un interes superior. În ceea ce privește o definiție clară și unanim acceptată a conceptului de balanță de putere, nici Haas, și nici alți teoreticieni ai relațiilor internaționale care i-au călcat pe urme, precum Martin Wright, nu au reușit să o formuleze. În realitate, susțin cei doi autori, balanța de putere este un concept cu sensuri multiple - ca rezultat al multiplelor transformări istorice succesive
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
avea însă să revină pe agenda științelor sociale odată cu răspândirea treptată a democrației liberale după al doilea război mondial, și mai ales odată cu încetarea „războiului rece”, când corelația dintre existența regimurilor democratice și formarea unei păci separate a atras atenția teoreticienilor relațiilor internaționale. Teorii contemporane Doi dintre cei mai reprezentativi susținători contemporani ai păcii democratice vor face obiectul unei treceri în revistă mai detaliate, subliniind însă diversitatea discursurilor analitice având ca obiect elaborarea și sofisticarea argumentului kantian. Rudolf Rummel și Michael
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
iar apoi Marea Britanie și în prezent Statele Unite). În acest sens, susțin avocații pacifismului democratic, răspândirea democrației ar depinde de existența unui hegemon mondial care ar încuraja și promova practicile democratice la nivelul politic, cultural și economic (Rasler și Thompson, 2005). Teoreticienii păcii democratice au stârnit o dezbatere fructuoasă în primul rând cu reprezentanți ai (neo)realismului, atacându-i acestuia din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și Thompson, 2005). Teoreticienii păcii democratice au stârnit o dezbatere fructuoasă în primul rând cu reprezentanți ai (neo)realismului, atacându-i acestuia din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic subminează fundamentul viziunii tragice a realismului în relațiile internaționale, și anume iminența războiului interstatal ca urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în explicarea relațiilor internaționale și aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, teoreticienii (neo-)realiști susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
macroteorii cu privire la conflictul internațional, în timp ce alții propun o structură cvadruplă sprijinită pe nivelurile individual, domestic, interstatal și global (Goldstein, 1999, pp. 194-198). Însă abordarea de bază pe niveluri de analiză nu este singura soluție pentru sistematizarea literaturii dedicate cauzelor conflictelor, teoreticienii relațiilor internaționale având o tradiție bogată în mari dezbateri sau așa-numitele „războaie paradigmatice” între realism și liberalism (Levy, 1998, p. 144), fiecare cu propria lui viziune asupra variabilelor cauzale ale războiului. Aici vom adopta ca punct de pornire pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o serie de reguli politice și economice în sistem - și, de asemenea, veghează asupra respectării acestora. În acest fel, furnizând „bunurile publice”, ei asigură stabilitatea sistemului, dar în același timp își promovează propriile interese de securitate (Levy, 2003, p. 8). Teoreticienii Școlii decliniste consideră că costurile legate de asigurarea stablității, dar și rate inegale de creștere economică duc la apariția contestatarilor ordinii, care, ulterior, încearcă detronarea hegemonului. În aceste condiții, fie hegemonul lansează un „război preventiv” împotriva contestatarului ordinii, fie ultimul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în considerare compatibilitatea dintre indealism și realism notând că „idealismul este realism [...] [întrucât] cooperarea este avantajoasă și servește interesului național” (apud Kegley, 1993, p. 142). Este interesant de observat că în sânul paradigmei realiste, Kenneth Waltz este unul dintre primii teoreticieni care avertizează asupra complexității naturii umane și respinge explicațiile reducționiste ale „primei imagini”, pentru a promova explicațiile stucturale ale cauzelor războiului. În acest sens, dacă folosim limbajul teoriei relațiilor internaționale de la sfârșitul secolului XX, internaționalismul liberal al perioadei interbelice înclină
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lui Sylvest conform căruia Carr și alți autori critici la adresa filosofiei istoriei etalate de internaționaliștii liberali interbelici atacă simultan două aspecte diferite, notând că „optimismul afișat cu privire la viitor este în acest caz, în mod substanțial, optimismul ideologului și nu al teoreticianului - și, ca atare, nu trebuie asimilat unei filosofii a istoriei” (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă acceptăm această distincție, de pe poziția de ideologi ai valorilor liberale, era de datoria lor să anunțe posibilitatea unei alternative la conceptul de realpolitik asupra inevitabilității
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asimilat unei filosofii a istoriei” (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă acceptăm această distincție, de pe poziția de ideologi ai valorilor liberale, era de datoria lor să anunțe posibilitatea unei alternative la conceptul de realpolitik asupra inevitabilității războiului, în timp ce de pe poziția de teoreticieni ai acestor valori, este de datoria lor să analizeze condițiile în care această alternativă poate fi realizată. Două comentarii sunt necesare. A privi principiul securității colective așa cum a fost el expus de susținătorii liberali, ca un efort de instituționalizare a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau procese sociale. Acesta lucru este evident, de exemplu, în complexa literatură asupra „transformării războiului”. Este adevărat că din perspectivă realistă, posibilitatea războiului nu poate fi niciodată ignorată într-o stuctură anarhică a sistemului internațional, dar asta nu înseamnă că teoreticienii realismului sunt avocați ai războiului. Cel mai bun exemplu îl constituie opoziția masivă a principalilor realiști atât împotriva războiului din Vietnam, cât și împotriva invadării Irakului în 2003. * Mulțumesc editorilor și îndrumătorului meu de doctorat, dl Mihail E. Ionescu, precum și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
demonstra că publicitatea poate modifica un comportament decizional. Criticii acestei paradigme susțin că aceasta eșuează în a explica de ce un număr atât de mare de persoane din societate poate fi expus mesajului publicitar fără a prelua acel stil de viață. Teoreticienii învățării sociale sunt de părere că abuzul de alcool este determinat de raportul dintre recompensele pozitive și neutre ale consumului de alcool, pe de o parte, și cele negative, pe de altă parte. De asemenea, progresia consumului de alcool poate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
care a încercat să capteze caracteristicile distinctive ale unui model specific de organizare socială - birocrația. Teoria lui Weber, și în special analiza structurii birocratice, a constituit mult timp și încă mai constituie un punct central de referință pentru mai toți teoreticienii și analiștii organizațiilor. Mulți dintre comentatorii operei lui Weber s-au raportat la el fie critic, fie încercând o reinterpretare din perspectivă modernă, a teoriei sale. Dincolo de variatele critici, interpretări sau controverse legate de opera lui Max Weber, există un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și a teoriei privind comportamentul de luare a deciziei, raportabil în principal la structura formală a organizației - reguli, ierarhii funcționale, ierarhii de obiective - Simon poate fi inclus, fără dubiu, în această primă etapă a dezvoltărilor teoretice în analiza organizațională. Concluzii: Teoreticienii începutului de secol XX văd organizațiile ca având obiective clare și determinabile ce devin realizabile prin proiectarea în mod rațional a unor structuri interne. Această abordare implică: accent pe raționalitatea sistemului cu ignorarea aspectelor umane ale organizării; comportament organizațional rațional
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Elton Mayo și Fritz Roethlisberger, Douglas Mc Gregor cu a sa Teorie X și teorie Y); Teoria privind comportamentul cooperator în organizațiile formale promovată de Chester Barnard și Teoria instituțională a lui Philip Selznick. 10. 2. 1. Școala relațiilor umane Teoreticienii sistemelor naturale sunt interesați în special de studierea acelor caracteristici ce le definesc ca organisme sau colectivități sociale. Accentul este deplasat spre considerarea vieții contemporane a acestor colectivități sociale, respectiv spre studierea și explicarea acelor aspecte responsabile de apariția, cristalizarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizații. Preocupările centrale ale promotorilor acestui model sunt legate de: analiza structurilor informale și a modului în care acestea influențează organizarea formală; mecanismele de integrare a necesităților individuale cu cele organizaționale; problemele mai generale raportabile la „supraviețuirea organizației”. Totuși, cei mai mulți teoreticieni ai acestui model au neglijat relațiile dintre organizație și mediu, astfel că această a doua etapă din evoluția teoriilor organizaționale este marcată încă de paradigma de abordare a organizațiilor ca sisteme închise. 10. 2. 1. 1. George Elton Mayo și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
atunci când consideră că Douglas McGregor face incontestabil onoare cercetării americane. 10. 2. 2. Teoria privind comportamentul cooperator în organizațiile formale promovată de Chester Barnard Chester Barnard despre care se spunea că scrie la fel de bine cum conduce, este cunoscut atât ca teoretician al organizațiilor, cât și ca manager-practician, el fiind președinte al unei companii de telefoane. Principala sa contribuție la dezvoltarea teoriei organizațiilor a constat în formularea principiilor care fundamentează existența și funcționarea organizațiilor: acțiunea socială de cooperare. În concepția lui Barnard
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]