1,218 matches
-
să mintă și a motivelor care îi determină să o facă. Unii scriitori au dat un sens foarte larg cuvîntului "minciună", în timp ce alții au evitat complet acest termen, înlocuindu-l cu expresii eufemistice cum ar fi "prelucrări ale adevărului", "inexactități terminologice" în viziunea lui Churchill și "reprezentări greșite în scop strategic" în viziunea teoreticienilor jocului (Raiffa 1982:142). În vremea copilăriei mele se încerca evitarea conotațiilor neplăcute ale cuvîntului "mincinos" prin înlocuirea acestuia cu termenul argotic "51 AR"*. În mod normal
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ghid/îndreptar din care, după selecția operată de autoare, fiecare cititor își poate alege acele informații pe care le consideră necesare. Evitând polemici sterile, chiar și în cazul aspectelor dificile și controversate, doamna Angelica Hobjilă este permanent preocupată de acuratețea terminologică și are constant în vederea prezentarea unor clasificări din perspective diverse, care să permită o cât mai bună asimilare a conceptelor. Secvențele teoretice consacrate fiecărui nivel sunt urmate de aplicații, concepute ca activități de lucru individual (organizat în jurul suportului de curs
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
reflectă, pe de o parte, caracteristica limbii române de "limbă fonetică" și, pe de altă parte, situațiile particulare în care corespondența pronunție scriere nu mai este relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică sintagma terminologică ortografie fonetică), dar scriem uneori și diferit de pronunția din limba literară modernă (ceea ce arată că sintagma ortografie fonetică 24 nu acoperă anumite aspecte ale ortografiei românești actuale)" (Dimitriu, 2004, p. 18). Acestui principiu i se subsumează reguli 25 care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
patru volume, proclamată cam prezumțios „cel mai amplu efort interpretativ de la G. Călinescu încoace” și intenționând să dea „un nou Eminescu”. Din ambițiosul proiect au apărut doar primele două volume, cuprinzând eșafodajul teoretic și o parte din descrierea operei. Instrumentarul terminologic cu care operează G. aici este de inspirație heideggeriană și jungiană, cu unele adaosuri personale: conceptul de proiect (scris „pro-iect” = „aruncarea de sine înainte”) este complinit de epiect („epi-iect” = „aruncare deasupra”) prin care s-ar defini imaginea eminesciană despre trecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
punct de vedere practic, dezbaterea publică a strategiei de securitate națională, ce a avut loc În cursul anului 2005 și În primăvara anului 2006, a arătat, dincolo de interesele partizane, o calitate slabă a argumentației și a demonstrat existența unor confuzii terminologice, precum și lipsa unor cunoștințe teoretice sau abilități practice ale specialiștilor În domeniu. În prezent, indiferent de orientarea doctrinară a guvernanților, politica de securitate În regimurile democratice nu mai poate fi privită ca apanaj exclusiv al unui cerc restrâns de experți
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
2016 Cuvinte-cheie: moralism, realism, filosofie politică, etică, științe politice. În memoria bunicilor mei, Sterian și Steriana, care mi-au insuflat dragostea pentru cunoaștere și mi-au determinat cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. Cuprins Cuvânt înainte / 9 Precizări și justificări terminologice / 15 Despre moralismul realismului radical / 53 Despre realismul moderat / 79 Despre justificarea moralismului / 107 Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului / 139 Cuvânt de încheiere / 159 Referințe bibliografice / 167 Indice de autori / 185 Indice de concepte fundamentale / 191 Abstract / 199 Résumé / 201
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
capitole, cărora li se adaugă un scurt cuvânt de încheiere. În primul capitol precizez principalele concepte - "moralism", "realism moderat" și "realism radical" - pe care se bazează cele patru concluzii și întreaga mea argumentare pentru ele și - totodată - argumentez pentru politica terminologică și definițională pentru care am optat. În celelalte capitole pledez, pe rând, pentru fiecare dintre cele patru concluzii. În cuvântul de încheiere reamintesc, însumez și resintetizez punctele cheie ale argumentării de pe parcursul lucrării. Cele patru concluzii menționate pot fi sintetizate
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
colaborare excelentă - și, cel puțin pentru mine, foarte agreabilă - în editarea ei. Nu pot decât să sper că această opinie referitoare la colaborarea noastră este, în ciuda cantității de muncă depuse împreună pentru realizarea rezultatului final, una reciprocă. Precizări și justificări terminologice Așa cum am spus, subiectul cărții este reprezentat de principalele teze metodologice sprijinite de realiștii din filosofia politică. Ca atare, principalul meu punct de interes va fi constituit de moralism și realism ca doctrine sau teze referitoare la metodologia adecvată de
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la baza convingerii că filosofia este o branșă a eticii se află și s-a aflat întotdeauna și convingerea că ea este îndreptățită (dacă nu chiar obligată) să se servească de argumentarea morală. O posibilă întrebare referitoare la politica mea terminologică este următoarea: de ce nu folosesc termenii "moralism pur", respectiv "moralism pluralist", și pentru a desemna, spre exemplu, concepția că argumentarea morală este singurul tip de argumentare acceptabil în filosofia politică, respectiv concepția că filosofia politică este îndreptățită și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și eufemistic Baderin este, cu alte cuvinte, ceea ce am observat și noi în nota precedentă: că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt de încheiere Referințe bibliografice Indice de autori Indice de concepte fundamentale Abstract Résumé
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a existat efectiv, dar încă fără suficiente dovezi documentare. Toate contribuțiile sunt deci bine venite, deoarece numai în acest mod conceptul de rezistență literară și culturală poate fi definit cu mai multă rigoare. Cât sunt de utile astfel de clarificări terminologice nici nu mai trebuie subliniat. Problema ne interesează exclusiv din perspectiva istoriei culturale, ideologice și literare. Precizările care urmează sunt doar simple contribuții analitice și documentare și nimic mai mult. Se observă, mai întâi, o evoluție și o dilatare evidentă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
administrativ, ele au fost, sunt, sau pot deveni, în anumite condiții, și active. Cel puțin în sensul ideologic al cuvântului. Vom reveni și asupra acestei situații, de evaluat cu obiectivitate. Ar mai fi de adăugat, în sfârșit, și un dublet terminologic: rezistenței active sau directe i se mai poate spune și primară, iar celei pasive și indirecte, secundară. Detaliul nu este foarte important. Esența problemei rămâne aceeași. Se observă, în ultima perioadă, o evidentă tendință de exagerare, idealizare și chiar mitizare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
capitol poartă titlul: L-am citit de două ori ca să-l înțeleg bine și să-l asimilez și am ajuns la concluzia că nu pot să nu dau dreptate cu cuvintele mele autorului. Se cer totuși unele explicații de ordin terminologic și semantic. Ce înseamnă de fapt reacționar și totdeauna? Problema, vom vedea imediat, nu este chiar foarte, foarte simplă. Noțiunea de reacționar are nu numai la noi, în primul rând, denotații și conotații pur ideologice 2. Ar fi reacționar oricine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1.4 Intelectualul la centrul și periferia României interbelice În zorii modernității românești, intelectualul pătrunde anevoios, iar până la formarea statului național unitar are o identitate tulbure, lipsită și de o consacrare terminologică. Resorturile sale sunt strâns conectate la domeniul culturii, iar dezvoltarea progresivă a învățământului secundar și superior, după a doua jumătate a secolului XIX, va contribui decisiv la latura sa formativă. Un fenomen care se manifestă cu pregnanță în perioada 1864-1944
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea termenului naratologie la aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette, Gerald Prince, Seymour
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în acela izraelian, în Narrative Fiction: Contemporary Poetics de Shlomith Rimmon Kenan. Întreg arsenalul terminologic instituit de naratologia clasică incluzând distincția story discourse sau concepte ca autor, narator, intrigă, homodiegeză, heterodiegeză, focalizare, perspectivă, funcțiile, distanță, punct de vedere din contribuțiile lui Tzvetan Todorov, Roland Barthes, Claude Bremond, Algirdas Julien Greimas, Gunter Muller, Franz Stanzel sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de aplicații de modele și categorii naratologice la anume manifestări, genuri sau perioade, decât naratologii în sensul consacrat al cuvântului. Ele studiază complexitatea diferitelor media și posibilitățile expresive ale acestora și implică o regândire semnificativă a naratologiei, a câmpului ei terminologic și a formelor ei de elaborare. Categoria elaborărilor și aplicațiilor din naratologia transmedială, ca parte a tabloului disciplinar aflat, așa cum arată Ansgar Nünning, încă în curs de diferențiere, semnalează faptul că prin instituirea unei naratologii transmediale s-a produs o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în ordinea mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și îngerul (1996) adună laolaltă, organizate în cinci secțiuni, eseurile pe care autorul le-a publicat în revistele „Dilema”, „Transilvania”, „Secolul 20” și „Sfera politicii” în perioada 1994-1996. Impresionând în primul rând prin calitatea stilului, în care concizia și acuratețea terminologică se combină în mod fericit cu paradoxul și formularea fulgurantă, memorabilă, eseurile abordează principalele antinomii ale gândirii și culturii europene: intelect activ/intelect contemplativ, tradiție/modernitate, sacru/profan, Imperium/Sacerdotium și, mai ales, binomul Orient/Occident, așa cum apare acesta din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
constituirea consistenței discursive. Principiul identității ne impune ca, într-o construcție discursivă, teremenii folosiți să și păstreze sensul și referința constante, să nu apară cu mai multe sensuri și referințe în cadrul aceluiași demers. Exigența pe care o impune este: precizia terminologică, încălcarea principiului fiind sursă de confuzii, ambiguitate și nesiguranță în procesul decodării. Încălcarea acestui principiu este frecventă în limbajul natural, care pe lângă avantajele pe care le prezintă în reflectarea lumii (plasticitate, surprinderea complexă și nuanțată a realității, etc.), suferă de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ilocuționar este considerat de Austin ca fiind unul din componentele unui act de limbaj. Fiind actul care se săvârșește în spunerea a ceva (influențând asupra raporturilor dintre interlocutori) el este recunoscut și ca “actul de a spune ce se face”. Terminologic, termenul ilocuționar este compus din latinescul in - în, în timpul și locuțio - vorbire, ceea ce justifică caracterizarea lui drept act care se săvârșește în spunerea a ceva. Astfel, efectuăm actul de a promite spunând: “Promit...”, acela de a ordona spunând: “Îți ordon
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
care fundamentează un discurs. Nu putem vorbi de semnificație decât în cadrul unui act de comunicare efectiv, care actualizează potențialul semantic al structurilor lingvistice utilizate. Abordările semantice ale limbajului politic înregistrează de-a lungul timpului două direcții principale de cercetare: una terminologică, urmărind identificarea, definirea și încadrarea termenilor politici în tipologia limbajelor de specialitate, alta discursivă, vizând conotațiile și specificul vocabularului politic, prin raportare la vocabularul comun. Din prisma analizei terminologice, literatura de specialitate relevă existența a trei direcții de analiză: a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înregistrează de-a lungul timpului două direcții principale de cercetare: una terminologică, urmărind identificarea, definirea și încadrarea termenilor politici în tipologia limbajelor de specialitate, alta discursivă, vizând conotațiile și specificul vocabularului politic, prin raportare la vocabularul comun. Din prisma analizei terminologice, literatura de specialitate relevă existența a trei direcții de analiză: a) diferențierea lexicului/ vocabularului politic de terminologia politică; b) includerea terminologiei politice în lexicul/vocabularul politic; c) suprapunerea noțiunilor de lexic/vocabular politic și terminologie politică. Delimitarea conceptelor de vocabular
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]