190,155 matches
-
care nu s-au impus sau nu au rămas în forma din text (într-un limbaj care va deveni curînd semnul "lumii vechi" întîlnim enteresul lui Trahanache: "enteresurile othomânești") și cuvinte care apar deja, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea (textul e redactat între 1788 și 1794), în forma și cu sensul de azi (idee, imperial, imperiu, protecție, mediator, preliminarii, audiență etc.). Prezența multor termeni moderni (în Dicționarul Academiei prima lor atestare e uneori chiar din Văcărescu) se explică mai ales
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
ornate, în stil înalt, alternează cu secvențe informative, tehnice, în stil mediu. Retorica însăși apare în dublă ipostază terminologică, turcească și grecească; ca artă de a scrie: "cu atîtea frumoase teginișuri și istileahuri sau metafore și idiotizme". Diversitatea stilistică a textului poate fi dovedită cel mai bine prin două fragmente pe care cu greu le-ar atribui cineva aceluiași autor și aceleiași cărți. Primul e o relatare istorică de politică și diplomație: "Devletul și socotind că nemții și prusianii vor fi
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
literară, culturală și de atitudine, întinsă pe mai bine de jumătate de secol, legitimat printre altele de două conflagrații mondiale, se regăsește în volumele de publicistică: scrieri despre teatru și cronici dramatice, cronici și eseuri literare, altele social-politice, interviuri, memorialistică. Texte extraordinar definite de viață, aduse la lumină din adâncurile masivului de bogăție somnolentă, în care se mențin încă ziarele vechi, depozitate în marile biblioteci. Privindu-și îndărăt munca și socotind, de la data scrierii Cuvântului înainte, 34 de ani de când au
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
perspectivă. Adică, volumul 22, Corespondență II, cu implicarea tuturor, în afara familiei, și volumul 23, Varia, caiete de creație, acte necesare biografiei marii opere, care îl include și pe scriitor, colaborări descoperite ulterior în presa vremii, cu identificările de rigoare, când textul fusese publicat cu pseudonim. Două frumoase motivări găsește editorul, ca o cheie de lectură, pentru introducerea corespondenței în corpul ediției. Le citez, ca pe o translație între genuri și pentru expresivitatea posibilelor succesiuni sau ricoșeuri. "Desigur, asta nu ne oprește
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
de viață, perfect asumată și cu nimic dăunătoare "rosturilor celor din jurul său". Volumul cuprinde în structura sa, parte a corespondenței lui Liviu Rebreanu cu familia din Transilvania, așezată pe bogat suport explicativ și numirea surselor de informare, relațiile cu alte texte înviorând posibilitatea recreării unei multitudini de portrete distincte, care își răspund unul altuia pentru înțelegerea întregului constitut ca după o schemă a galeriilor de portrete, dintr-o expoziție. Lectura rotundă, cu mișcarea perpetuă și cu trecerile fără oprire de la un
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
Roque în România, primirea lui Enrico Corradini, scriitor italian, senator și mâna dreaptă a lui Mussolini, sărbătorirea centenarului Ibsen, momente pe care le rețin, nu pentru că s-ar deosebi de altele în comentariu, ci pentru că, în legătură imediată și cu textul Jurnalului (vol. 17), sau cu alte volume ale ediției, arată disponibilitatea acestora de a se lăsa citite, fără pretenție de strictă autonomie. Exemplele sunt angajante prin intempestive afirmații și luări de poziție: -"Vezi ai mare grijă tu să nu-ți
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
coloreze...în sfârșit, meserie. Toate astea m-au obosit mai mult decât scrisul." Sunt zbateri pentru împlinirea capitolului III din Adam și Eva. Iar comentarea romanului Ciuleandra, felul cum concepe personajul Madlenei, la o simplă provocare epistolară a Puiei, transferă textul din domeniul epistolier într-un complex jurnal de creație. Identitatea romanului trece adânc prin existența scriitorului, în stadii de multiplă analiză.
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
altă partitură verdiană nu pune în fața interpreților probleme atât de dificile scenic și muzical, care să nu poată fi rezolvate decât prin travaliu de echipă. În această capodoperă de orologerie, în care muzica traduce direct cele mai fugare nuanțe ale textului dramatic cu o rapiditate amețitoare, acțiunea se desfășoară în cadre scurte, tempourile lente sunt aproape complet izgonite în favoarea celor rapide, ariile largi cu desfășurări melodice lipsesc, iar linia este fragmentată în replici - "un parlando vertiginos" care păstrează însă elanul și
Un succes de durată? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14070_a_15395]
-
dar nu ești copleșit de "enormitatea" lui sonoră. Dacă linia personajului Falstaff este păstrată în limite măsurate, nu am înțeles de ce Ford este împins într-un exces de caricatură (în monologul geloziei-pandant ridicol la Othello?) fără să fie nevoie, căci textul spune destul. Ștefan Ignat mizează pe vocea sa generoasă, cu timbru consistent pentru a da muzical o contrapondere accentelor de deriziune și reușește să domine scena. În ceea ce îl privește pe Fenton, tenorul Marian Someșan, nouă achiziție a teatrului, poate
Un succes de durată? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14070_a_15395]
-
de conturi, cu viii și morții. O înnăscută strategie îi conduce pana, în potolita lumină a unui temperament echilibrat, limpezit prin multiplele filtre ale unei profesiuni - aceea de critic și istoric literar - cu riguroase criterii de verificare a vieții ca text și a expresiei ca verdict. Dacă jurnalul-bază, din junețe ținut, s-a desfășurat liber, firesc supus zilei, în volumul memorialistic el va fi doar un fixativ cadru, într-o expunere pe capitole, deci tematică. Autor de apreciate monografii - G. Topârceanu
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
ceilalți, vorbitorul plin de farmec, gânditorul profund, versat în Nostradamus dar și Spengler, fan al lui Heller, dar extaziat și de descrierile poetice ale doctorului Faure. Sexul? A se vedea volumul întâi. Stânca fericită Plexus e un roman dificil, ca text, prin încrucișări, divagații, citate, aluzii, amalgamate într-o limbă în același timp colocvială, dar nu lipsită de pretenții. Traducerea Antoanetei Ralian onorează textul, urmând intonația autorului, păstrând umorul scriiturii și ironia fină a nuanțelor. Pe drumul din "americană" în română
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
ale doctorului Faure. Sexul? A se vedea volumul întâi. Stânca fericită Plexus e un roman dificil, ca text, prin încrucișări, divagații, citate, aluzii, amalgamate într-o limbă în același timp colocvială, dar nu lipsită de pretenții. Traducerea Antoanetei Ralian onorează textul, urmând intonația autorului, păstrând umorul scriiturii și ironia fină a nuanțelor. Pe drumul din "americană" în română, Miller nu își pierde savoarea (uneori, să recunoaștem, indigestă), iar discursul îi rămâne personalizat și puternic. De altfel, întreaga serie a traducerilor din
Romanul care se scrie singur by Ilinca Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/14073_a_15398]
-
absolut halucinantă din piesa aceasta tragi-comică pleacă de la un fapt real, dramatic, pe care autorul, Hristo Boicev, dramaturg și candidat la președinția Bulgariei în 1996, l-a observat undeva la granița dintre țara sa și Serbia, în timpul luptelor din Balcani. Textul conceput în același an are un subiect tulburător, scris admirabil, teatral, cu tensiune în verb, în acțiune și în replică, cu răsturnări spectaculoase. Și se petrece în zilele noastre, în profunzimea celor mai actuale dintre teme: război, alienare, normalitate și
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
teatral, al tipului de relații, modificat, care se naște în acest context. Colonelul este fără îndoială reprezentantul puterii, al ordinii și ierarhiei armate. Dar este, totodată, și singurul bărbat printre cele șase femei. Iubirea și adorația se insinuează, firesc, în text, încălzindu-i registrul poetic, exploatîndu-l mai îndelung într-o atmosferă cazonă mult mai hazlie sau mai ridicolă pentru pacientele-soldați, asta și pentru faptul că armata nu este cel mai feminin atribut al experiențelor traversate, într-o viață, de femei. Chiar
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
Chiar și jocul lui Victor Rebengiuc se încălzește, se înseninează în metamorfoza personajului său. Comicul se accentuează și el într-o poveste ce devine de două ori neobișnuită, fie doar și prin simpla înfățișare a "instrucției". Disperarea din cele două texte rămîne la fel de acută și de răvășitoare. Dramele, în fondul problemei, sînt aceleași, numai formele pe care le comportă masculin/feminin-ul creează variante, nuanțe dar nu modifică esențialul. Așa cum spuneam și mai devreme, textul este suportul ideal pentru demonstrații actoricești
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
a "instrucției". Disperarea din cele două texte rămîne la fel de acută și de răvășitoare. Dramele, în fondul problemei, sînt aceleași, numai formele pe care le comportă masculin/feminin-ul creează variante, nuanțe dar nu modifică esențialul. Așa cum spuneam și mai devreme, textul este suportul ideal pentru demonstrații actoricești ridicînd la plasă performanței. De asta, abordarea nu este tocmai simplă, dar, la capătul travaliului, poate aduce enorme satisfacții. Ce mi se pare mie extrem de important în cazul Clujului este chiar șansa celor șase
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
energie, l-a încărcat cu implicarea totală a fiecărei actrițe și cu sensibilitatea pe care o are aici Colonelul - Victor Rebengiuc, l-a făcut într-un fel mai poetic și mai naiv decît pe cel de la Bulandra, avînd și suportul textului care merge în această direcție, care investighează cu un ton parcă mai inocent destinele dramatice, l-a scufundat mai adînc în derizoriul suferinței, dincolo de diagnostice și nume de boli. Montarea cîștigă, la Cluj, prin amplasarea publicului pe scenă, atît de
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
categorii și nume ale afecțiunilor. La sfîrșit, diferența este vizibilă, chiar și în noblețea cu care își poartă soarta, îmbrăcată acum în hainele autentice ale trupelor NATO. Mărturisesc că mi s-ar părea interesant un spectacol coupé cu cele două texte și distribuții: masculin/feminin în aceeași unică și irepetabilă reprezentație.
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
multor martori (Cvartetul Alexandria, Rashomon ș.a.). Individualizarea acestor glasuri prin respectarea unor registre și tonalități variabile de la un personaj la altul cere virtuozitate. Ceea ce și demonstrează excelenta traducere a Gabrielei Danțiș, care atinge în varianta românească o transparență remarcabilă a textului și un lirism care te scoate din cuvînt transpunîndu-te în muzică.
Cine e această Medee? by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14074_a_15399]
-
contureze o imagine a omului și a mesajului său văzute parcă de undeva de dinăuntru, dintr-o zonă de intimitate și de nemărturisire tulburătoare. Să ne reamintim ce anume cuprinde acest al VI-lea capitol: este " cine nu-și amintește textul poate își amintește mai ușor măiastrul film al lui Visconti " episodul balului în aristocraticul palat palermitan al principilor di Ponteleone. Scena de la care pleacă excursia hermeneutică este aceea când protagonistul, principele Fabrizio Salina, zărește într-una din numeroasele saloane invadate
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
boală asemănătoare cu lepra, termenul grecesc desemnînd o explozie de inflamații purulente și dureroase pe toată suprafața corpului, îl chinuie cumplit. În afara orașului, se afla un loc în care se depozitau gunoaie. Din cînd în cînd, li se dădea foc. Textul ebraic îl așază aici pe Iov, "în mijlocul cenușii" sau "printre cenuși". Aici îl găsim și noi. O imagine majoră, care mi-a fixat spectacolul în memorie, este spațiul în sine, spațiu în care toată povestea spusă sau nespusă a lui
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
cincizeci și șase au acces la o singură reprezentație. Cincizeci și șase de martori ai chinului lui Iov și ai experimentului său. Pe scenă, scenograful Cristian Rus (cu care Măniuțiu a lucrat și montarea de la Teatrul Național din Cluj pe textul lui Gellu Naum, Exact în același timp) și regizorul Mihai Măniuțiu, au construit o lume închisă, la marginea viabilului și a respirației vitale, un teren concentraționar aproape apocaliptic, ca cel descris sumar în Vechiul Testament. Printre deșeurile cu aspect selenar, arse
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
dacă da, cum anume?" Luându-i sfatul în serios, întreb și eu acum: cum o fi putând Harold Bloom să sporească conștiința noastră (sau pe a lui sau pe a oricui) cu astfel de prostii? Versiunea engleză originală a acestui text a apărut, pe 20 ianuarie 2003, în Metapsychology - Online Book Review, revistă editată la New York de Dr. Christian Perring. Traducerea și adaptarea textului de față aparțin autorului (C.B.).
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
sau pe a lui sau pe a oricui) cu astfel de prostii? Versiunea engleză originală a acestui text a apărut, pe 20 ianuarie 2003, în Metapsychology - Online Book Review, revistă editată la New York de Dr. Christian Perring. Traducerea și adaptarea textului de față aparțin autorului (C.B.).
Harold Bloom, Cabala și Geniile by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14072_a_15397]
-
deschis și apare mai cu seamă pe lângă verbe ale spunerii precum a spune, a vorbi, a declara. A afirma ritos înseamnă deci "a spune limpede, răspicat, fără șovăială". În privința sensului acestui termen rar, astăzi folosit numai ca adverb, deși în texte scrise în veacul al XVIII-lea, când a pătruns în românește, este atestat și ca adjectiv, vorbitorii care îl folosesc nu par să șovăie. În privința scrierii sale corecte însă, lucrurile stau cu totul altfel. Pe lângă ritos, singura formă recomandată de
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]