18,450 matches
-
noastră fiind mai vechi sau în unele cazuri urmând o linie bătrânească, în sens de tradițional. Cromatica se diversifică mai întâi prin utilizarea mărgeluțelor colorate pentru a completa decorul ales cu negru, iar apoi prin pătrunderea la sate a coloranților textili de sinteză, arniciului colorat, mulineului, adus de la oraș sau procurat de la magazinele sătești, mai ales după 1950. Față de modelul clasic în care altița este separată de încreț, se observă o inovație strict tehnică unde altița are lucrată în partea ei
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
aceste mărfuri, unele erau produse finite altele erau semifabricate tulpanele « cember « se aduceau că semifabricate ele devenind pe insula produse finite aici fiind tivite și brodate într-un mod specific .Alte obiecte de îmbrăcăminte erau confecționate pe insula din materiale textile aduse din altă parte ,mai ales din Turcia, alte piese mai putine la număr precum cămășile femeiești și bărbătești, punguțele « parachesesi « ,cingătorile din pânză de casă ,brodate la capete se făceau și pe insula însă credem că o parte puteau
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
muzicale, mozaicuri, sticlă, ceramică, mobilier, obiecte etnografice din Asia, Oceania, America și lumea islamică, toate aceste lucrări sunt unite cu scopul conservării lor și de transmitere generațiilor următoare. În fiecare an colecțiile se îmbogățesc cu noi achiziții. Importanta colecție de textile copte aparține ansamblului de piese de artă creștină sau islamică începând cu secolul III d. Hr. și până în secolul al XII-lea descoperite în Egipt. Cuvântul coptă provine din qibt, numele arab al populației indigene din Egipt, care vine la
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
după 1989, adică o schimbare cu orice preț, fără ca oamenii să se gândească la consecințe. Și, în locul lui, ministrul de resort a adus o Minionă: o doamnă micuță de statură, elegantă, potrivită poate pentru alte îndeletniciri, dar nepricepută la industria textilă și la conducerea unei fabrici. Abia atunci lucrătoarele și funcționarele își dau seama că Miniona nu este femeie potrivită la locul potrivit și hotărăsc s-o schimbe. Cum procedează? Mai întâi printr-o grevă japoneză, apoi prin grevă generală, prin
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
Prahova - 6 iulie 2004, București) este un poet și prozator. Părinții, Samoil și Fani Gutman, muncitori, au fost deportați între 1941 și 1945 în lagărele din Transnistria. Gane începe cu întârziere școală primară, absolvind în cele din urmă Școală Profesională Textilă. Lucrează 2 ani că muncitor calificat la Fabrica de Postav din Buhuși. Urmează apoi Facultatea Muncitoreasca din București (1954-1958) și tot aici, Facultatea de Filologie a Universității „C.I. Parhon", făcând parte din primul cenaclu studențesc înființat după război. Funcționează că
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
că vine Adrian Păunescu și Cenaclul Flacara. Pentru mine și Angela Voicu (prietena mea) era evenimentul vieții noastre. Dar cum să facem să mergem și noi? Ne vor învoi din cămin să putem ajunge la munte? Locuiam în căminul Liceului textil și de la etajul doi se vedeau așa de frumos munții Buzăului! Două zile ne-am tot gândit cum să facem, să mergem, să-i vedem și noi. Angela s-a gândit să mergă la bunica Marianei Ștefănoiu, o altă prietenă
CENACLUL FLACĂRA LA MĂGURA BUZĂULUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355615_a_356944]
-
vacanțe în orașul natal. Din acea zi am rămas nedespărțiți. După studii m-am angajat ca dealer de telefonie mobilă, mai apoi am lucrat, doar pentru o lună, într-o croitorie din Tîrgu Trotuș, la o mașină de tăiat materiale textile. M-am mutat cu viitoarea mea soție în Bacău. Ne-am căutat de lucru - am căutat de mi-au sărit capacele - am găsit într-un final un post de agent vânzări, la o firmă de distribuție, mică, mică de tot
CIPRIAN ALEXANDRESCU de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346224_a_347553]
-
Limba română”, să intre și el la liceu, la „Unirea”, la secția de filologie. Radu însă nu se ținu de învățătură. Pică cu brio. Obținu un doi de toată frumusețea. Cu nota aceasta a fost repartizat la clasa cu profil textil, a aceluiași liceu, cu toți ce obținuseră note de unu și doi la concursul de admitere. Dar absolvi totuși Liceul “Unirea”, chiar dacă profilul nu era cel dorit. Partidul îi oferea o șansă!. La terminarea liceului trebuia să se angajeze neapărat
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
câmp” exprimă suficient de direct și clar existența pământului. Cu alte cuvinte, sunt convinsă că poetul Marian Malciu a dorit să ne amintească importanța iubirii: fără iubire nu ar exista viață dincolo de moarte, aceasta fiind doar „adormirea” trupurilor, a învelișurilor textile ori de altă nuanță, în iarnă și reînvierea tuturor formelor de viață în primăvară... Iubirea este acel dar primit de la Dumnezeu (odată cu cel mai prețios dar, viața), prin care se asigură viața veșnică, iar „metamorfoza” înfățișată de către domnia sa este convingătoare
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
a atrage și pești mai mari decât cărășelul capturat. Balta avea pește destul de mare. Se prindeau acolo somni de patruzeci de kilograme și crapi de peste zece kilograme. Nu era cazul nostru, că nici nu aveam sculele potrivite, mulinete rezistente, fir textil și monturi la forfac, făcute de oameni pricepuți în pescuitul crapului. Noi venisem pentru a ne relaxa și ne mulțumeam cu ce prindeam. Atmosfera începuse să se încălzească și la propriu și la figurat. Soarele se ridicase deasupra stâncilor de pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
frumusețe copleșitoare din mânuirea măestrită a penelului sau cuțitului pe suprafața pânzei. Iar elanul creator al Cristinei Lauric era de-a dreptul dezarmant. Își epuizase în foarte scurt timp toate pânzele cu care sosise în tabără. În lipsă de suport textil, a utilizat și plachete de lemn pe care le-a decorat într-un ritm debordant. A pus ochii și pe o pânză de-a mea, format 30x40 cm ce-l folosesc uzual pentru portrete și m-a convins să i-
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]
-
mână. Intrară amândoi în mașina blindată și Lup Katak putu vedea un om neîngrijit cu haine lungi de culoare închisă. Era murdar și în picioare avea o pereche de încălțăminte rudimentară iar deasupra, pe gambe, omul înfășurase benzi de material textil vechi. Noului venit era un om cu o claie mare de păr sub care se afișa un chip dur dar calm, încadrat de o barbă neîngrijtă. Omul care intrase în pântecele mașinii blindate nu spuse nimic. Din spatele său apăru locotentul
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
Josémaria, ciripi mama fericită. Doctorul își făcu o cruce mare și spuse uimit: - A avut zile. Să vă dea Dumnezeu numai bucurii! În anul când Josémaria trebuia să meargă la școală, tatăl său a rămas fără serviciu. Fabrica de materiale textile unde lucra ca muncitor s-a închis, iar patronul și-a trimis oamenii acasă. Dolores era înnebunită. Santiago era mai mereu bolnăvicios, molipsindu-i și pe cei doi frați mai mari ai lui, Josémaria și Carmen. Astfel, familia Escrivá a
JOSÉMARIA ŞI ÎNCEPUTUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368110_a_369439]
-
pack,” coliere, medalioane, broșe din ceramică pictată și imprimată, mărțișoare din ceramică reprezentând broșe, animăluțe, clopoței, ghiocei, lalele, trifoi. Thea Cristescu (București), specialist în decorațiuni interioare, are ca hobby confecționarea de mărțișoare. Expune cercei din pastă polimerică, pictați manual, flori textile cu pene, flori de hârtie realizate din pagini pictate, ace de păr din inele de cutii de bere pictate, pere din becuri electrice îmbrăcate în sfoară de cânepă pe care le denumește și pară mălăiață, pomul lăudat în care cresc
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Liceul de Artă „Tonitza”, absolvent al Universității de Artă Plastică, Secția Tapiserie. Creează mărțișoare și felicitări dintr-o diversitate de materii prime. Mărțișoarele din pastă ceramică pictată au ca motive: insecte, păsări cu pene naturale aplicate, animăluțe, zâne din fibre textile naturale: rafie, sisal (o plantă africană). Din sârmă de cupru confecționează obiecte reprezentând: fluturi, libelule. Piatra de râu ia formă de broșe pictate. În expoziția dumneaei pot fi admirate și felicitări obținute prin tehnici mixte (aplicarea diverselor materiale: cânepă, bumbac
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
multe straturi de hârtie, între care sunt puse mai multe semințe de plante și flori. Pe coperta 1 sunt gravate plante și animale cu inscripția „Plantează-mă!” Dana Cernat (București), economist, are expoziția „Idei cusute.” Mărțișoarele sunt lucrate din material textil de bumbac, cu aplicații de dantelă, macrame, fire, mărgele. Laura Alecu (București), este artist plastic, specialist grafician pe calculator, face tapiserie, textile, imprimeuri. Expune broșe din fetru brodate manual cu motive florale, bufnițe, ghiocei, inimioare, cu mărgele pe margini, pești
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
2009) și „Tăcere ostentativă” (subBUFET, 2009). A curatoriat expozițiile de fotografie semnate de Bogdan Gîrbovan, „5@14” (Draft One, 2009), 10 / 1 (Atelier 35, 2010; co-curator - Sanda Watt) și „Ierarhia Poliției Române” (Galeria Posibilă, 2011), cât și expoziția de sculpturi textile gonflabile „Lumi plutitoare de Max Streicher” (SPSC, 2013). În prezent derulează proiectul curatorial „Avangarda revizitată. Avangarda europeană în Arhiva Națională de Filme din România” (ANFR, Cinemateca Română, Sala Eforie / Jean Georgescu, 2012-2014, 4 ediții) și lucrează la o cercetare științifică
IGOR MOCANU ESTE CURATORUL DESEMNAT AL A.N.G. de ALLEGRA NOMAD GALLERY în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353675_a_355004]
-
încă probabil în “rodaj”. Alte noi firme transnaționale și-au găsit debușeuri în industria divertismentului din Las Vegas, dau noi asalturi investitori cu trecere pe piața elitei europene în domeniu, precum casele de modă Tiffany și Louis Vuitton cu confecții textile de mare rafinament și de pielărie adjuvante comodității, confortului și frumuseții femeiești, dovadă mall-ul deschis de ziua lui Moș Nicolae ortodox a lui '09 a cărei îmbulzeală cum aminteam se simțea peste tot, când suprafața adăugată “pieței luxului” pentru
SPERIETURĂ LA O CASĂ DE MODĂ DIN L.A. (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354070_a_355399]
-
s-a născut. Pe atunci, Buhușiul avea urme medievale și era un „carusel” de națiuni, al fabricii de postavuri, unde au venit de la Cernăuți și părinții ei, pe care îi chemau Popov, tatăl fiind inginer constructor de mașini pentru industria textilă, iar mama casnică. Pasiunea de cineast s-a cristalizat încă din copilăria viitoarei celebre regizoare în încercările de regizare a jocurilor. Apoi, pe când învăța la Colegiul „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț a început să pună în scenă unele piese de teatru
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
spune, măsurat în toate cele întreprinse și mai ales cu multă frică de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de boierii divanului de pe vremuri, că era vară sau iarnă el a purtat-o, ca pe un rămășag cu
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
Dacă ar fi trăit Vasile... S-au cunoscut în parc. Era vară. Ieșise de la atelierul de croitorie unde lucra și, împreună cu prietena ei, au trecut să se mai aerisească un pic, să scape de izul acela de stofe si materiale textile care le intrase pană și în suflet. Stăteau pe o bancă. Florile multicolore își revarsau, generoase, parfumul îmbătător purtat de vântul blând al după-amiezei. Afară era soare și frumos. Hărmălaia copiilor care se zbenguiau în scrâncioburi și tobogane îi dădea
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
noi, la Fâlfani totu-i bine, rosti directorul general formula consacrată pentru comunicarea cu teribila lui mătușă dinspre mamă. Mulțumită de rezultat, balena se rostogoli pe partea cealaltă invadând ecranul cu bogăția spatelui său ce se răsfăța, nestingherit de vreo textilă, sub razele fierbinți ale soarelui tropical. - Bagă, bă, limba-n gură și notează ce-ț’ spui io acuma! Costel se execută! Peste câteva minute, un alt plan genial începea să prindă viață, undeva, într-un loc din Europa, unde nimeni
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
de infiltrație de pe un teren (DEX) [xiv]Bambine = inele din plastic atașate pe firul de nailon pentru sesizarea mușcării peștelui din momeală (n.aut.) [xv]Forfac = montaj format din plumb, momitor și cârlig pe o bucată de nailon sau fir textil.(n.aut.) [xvi]Moacă, moace = denumire comercial - pescărească dată puilor de somn, cu greutăți până la 300 grame.(Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării). [xvii]Vargă, vergi = băț de undiță (DEX) [xviii] Ciortan = nume popular dat crapului sălbatic de 1-2
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
are viitor.Volumul de debut este un excellent produs, de la ambalaj la reclamă, al unui serviciu de marketing literar profesionist-din care lipsește poezia. După cum se obsearvă, cu ajutorul unor critici onorabili se promovează grafomania și veleitarismul. Un anumit ecou a avut textile Mirunei Vlada, din volumul “Poeme extrauterine “, apărute la Editura Paralela 45, în 2004.Născută în București în 1986, autoarea debutase cu un an înainte în revista Luceafărul, prezentată de Octavian Soviany. Alexandru Matei vorbește despre “ autenticitatea spunerii“, Aurel Pantea scrie
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
fotbal terenul fiind în pantă. Cea mai mare întrecere se dădea la confecționarea bicelor imediat ce începeau să crească haldanii, adică acea cânepă care se semăna pe marginea lanurilor de porumb. Dar la împletirea bicelor se putea folosi și alte materiale textile sau curelușe din piele. Grapă și moș Lică îi aduceau lui Beldie diverse fire și fâșii pentru ași construi propriul său bici. Biciul era folosit în paza ciurdei și era agreat de toată lumea fiindcă nu răneau vitele. Sâmbăta se măsurau
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]