1,204 matches
-
de lemn „Buna Vestire" din Ogești a fost construită în anul 1826. Pe temelia din pietre de râu se ridică pereții din cununi orizontale de bârne. Laturile nordice și sudice ale altarului sunt puțin oblice în raport cu cele ale navei. Deasupra tindei se ridică turnul cu baza căptușită cu scânduri de brad. Coiful piramidal se continuă cu bulbul de influență barocă. În anul 1925 biserica a fost renovată. Pereții au fost acoperiți cu un strat de tencuială, iar acoperișul a fost învelit
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]
-
viața lui Iisus: „Trădarea lui Iuda”, „Sărutul lui Iuda”, „Iisus față în față cu Ana”, „Jertfa lui Avram”, „Iisus înaintea lui Caiafa”, „Iisus înaintea lui Pilat”, „Iisus în închisoare”, „Ecce Homo”, „Încununarea cu spini”, „Purtarea crucii”, „Luarea de pe cruce”. În tindă este reprezentată "Boșorcaia", o femeie înzestrată cu duhul rău al furtului de lapte de la vacile oamenilor, atârnând deasupra flăcărilor iadului, cu găleata de lapte legată la gât; morarul are legată de gât piatra de moară și „vaităul" cu care a
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
de la Arbore este închis și părăsit, iar exponatele au fost risipite, fiind vândute de urmașii lui Toader Hrib. Scriitorul Mircea Radu Iacoban găsea în 2005 în curtea casei lui Toader Hrib ""doar bălării. Dulapuri-vitrină știrbe și golite zac afară, în tindă. Geamuri opace, din pricina colbului adunat prin ani. Tristețea casei pustii și abandonate o accentuează inutilitatea firmei de pe fronton: MUZEU. Un muzeu... părăsit.""
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
bătrâni poartă plete lungi, cămașă albă până la genunchi, un brâu lat la mijloc și cioareci albi. Cămășile nu au guler, ci doar străvechiul șnur negru. Unul din ei poartă pe umeri sumăniță scurtă, celalalt un suman ceva mai lung. În tindă nu se mai distinge aproape nimic din ceea ce a fost odinioară reprezentarea „Judecății de apoi”, cu morar, cârciumar, funcționari necinstiți etc. Doar „Moartea” personificată prin „Sf. Cristofor” se mai poate vedea pe peretele de sud. În legătură cu pictura, destul de explicite sunt
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
console discrete, în două variante: cu aripile duble - la colțurile navei - și cu o singură aripă la fiecare din cei cinci pereți ai absidei. Acoperișul este fragmentat în două părți distincte, la navă și la absidă. Turnul se ridică deasupra tindei, de o formă nu prea zveltă, poate modificat și el, cu ocazia uneia din renovările trecute. Oricum, balconul închis, căptușit de jur împrejur cu tablă și prevăzut pe fiecare latură cu câte două ferestruici cu rol fonic, nu avea la
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
Sf. Episcopii nr. 1133/1997 devine biserică parohială. Pisania bisericii ne oferă informații despre istoricul acesteia: „"Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a ridicat această biserică în anul 1800. Nu se cunoaște ctitorul. La sfîrșitul sec. XIX s-a adăogat pronaosul și tinda și a fost pictată din nou de un pictor local, Ion Pogoiu. Între anii 1971-1972 s-au făcut reparații capitale la temelie și acoperită din nou cu șită iar între 1975-1976 s-au efectuat lucrări de introducere a luminii electrice
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
de luptă, în lagăre, în închisori, pentru apărarea țării, a credinței noastre strămoșești, întregirea neamului, slava sfintei lui Dumnezeu Biserici, pentru dreptatea, demnitatea și libertatea noastră. A fost realizată la sfârșitul sec. al XIX-lea. S-a adăugat pronaosul și tinda și a fost pictată din nou de un pictor local, Ion Pașoiu. Între anii 1971-1972 s-au făcut reparații capitale la temelie și acoperită din nou cu șiță, iar între anii 1975-1976 s-au efectuat lucrări de introducere a luminii
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
Bacinschi Andrei, vicareș fiind Gheorghe Dioseghi, prototop fiind Rădnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind Drăguș Todor; pentru zugrăvitu au plătit boieri[i] satului. Zugrav Radu Munteanu și Gheorghie” . În pronaos se află următoarea inscripție: „1780, au plătit această tindă de o au zugrăvit gazdele satului az pisan (am scris eu) Radu Munteanu zugravu”. Ioan Bârlea și Anca Pop Bratu au transcris greșit un cuvânt foarte important, care desemnează comanditarii acestei picturi. În loc de gazde (stăpânii, proprietarii satului) cercetătorii au transcris
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
mici boieri de țară, obști de moșneni sau clăcași, prin nivelul calitativ ridicat al dulgheritului și al înzestrării interioare. Biserica se remarcă prin așezarea pe un soclu înalt de calcar, ce îi dă aerul unei case boerești, planul cu pridvor, tindă, naos și altar în retrageri succesive, prin rafinamentul îmbinărilor și decorațiilor dulgherești, prin colecția de inscripții adunate pe pereții exteriori, icoanele de o bună calitate artistică și portretul de ctitor. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
vechimea ei la bisericile de lemn din Oltenia. Această biserică este una călătoare, fiind, conform izvoarelor istorice, adusă dintr-o altă locație, eveniment dovedit prin semnele de mutare păstrate. Poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin planul rar întâlnit, cu tindă poligonală mai largă decât biserica propriu-zisă. De asemenea, este demnă de menționat pictura murală bine păstrată și de bună calitate pe cele două tâmple interioare și în câteva locuri pe pereți. Biserica de lemn din Anghelești a fost inclusă pe
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
înclinate, capetele acestora depășind cu mult pereții lăcașului. Temelia bisericii este din lespezi de piatră necioplită. Biserica are formă de navă și se caracterizează prin absența pridvorului și printr-un pronaos poligonal. Se păstrează în forma inițială, fără turn, cu tindă largă, naos și altar decroșate treptat. Zugrăveala este de bună calitate, numai parțial deteriorată, acoperită de spoială pe pereții laterali.
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
anii 1837-1841. Iconostasul a fost vitregit de iconele sale din registrele inferioare în anii din urmă. Recent, acoperișul bisericii a fost refăcut de primărie, asigurând protecția bisericii de intemperii. Biserica prezintă o succesiune de încăperi specifică zonei Olteniei, cu pridvor, tindă, naos și altar, desfășurate de la apus spre răsărit. Interiorul este acoperit cu o boltă unică, ce se întinde din tindă până în altar, unde se racordează la pereții poligonali dinspre răsărit. Toată construcția este protejată de un acoperiș unic, acoperit cu
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
fost refăcut de primărie, asigurând protecția bisericii de intemperii. Biserica prezintă o succesiune de încăperi specifică zonei Olteniei, cu pridvor, tindă, naos și altar, desfășurate de la apus spre răsărit. Interiorul este acoperit cu o boltă unică, ce se întinde din tindă până în altar, unde se racordează la pereții poligonali dinspre răsărit. Toată construcția este protejată de un acoperiș unic, acoperit cu două rânduri de șiță. Diagonalele ce întăresc căpriorii indică totuși un material mai greu de acoperire inițial, foarte probabil paie
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
prin transferare în Mănăstirea Cămărășeasca în toamna anului 2009. Lăcașul datează din anul 7305 de la Adam. Această biserică de țară prezintă în modestia proporțiilor sale câteva valențe caracteristice lăcașurilor de lemn oltenești, distinse aici în bolta comună peste navă și tindă, absența turnului, pridvor pe stâlpi cu capete sculptate, pisanie scrijelită peste intrare. Se remarcă de asemenea prin calitatea execuției în piesele pictate rămase în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn a
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
de monument” întocmită în anul 1960 se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de om. Pe
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
inventarul din 1855, întocmit de protopopul Ioan Cefan și preotul Eftimie Popescu: „Biserica zidită de lemn, fondamentul de piatră, dinăuntru vatra altarului și dinaintea ușilor împărătești până la amvon (soleea, n.n.) podită cu scânduri, iar vatra sub bărbați (naosul, n.n.) și tinda umplută cu pământ, acoperită cu șindrilă de goron nehorjită, deasupra altarului stă o cruce de plev (tinichea, n.n.), lungimea bisericii 7 stânjeni (cca. 5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
deplasare ale lui Wien (2.4); deducem:β=hν și α independent de ν,iar h e o nouă constantă. Cu aceasta: Cei doi parametri pot fi determinați din datele experimentale; această formulă tinde la zero ca ν când ν tinde la zero, iar când ν e mare, termenul exponențial domină în numitor și obținem formula lui Wien. Până la identificarea α=k (constanta lui Boltzmann), aceasta este versiunea raportată la frecvență (vezi (2.4)) a formulei (1.1) a lui Planck
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
bani la zugrăvirea bisericii ori poate chiar și la construirea sau renovarea ei. Pe “fila” din stânga: ”...Toader,Vasile..., Ioan...,Vasile...,Mitru”.Pe “fila ” din dreapta:”...Ioane preot,Ioane Toma Gherghie,Dimitrie Vesnea,Ioane..., Eva...,Simion,Teodora.Morți-Toma Procopie Nede ”. Pe pereții tindei sunt zugrăvite portretele mironosițelor: ”Maria”, ”Maria sora lui Lazăr”, ”Maria Magdalena”, ”Solomea”, a “femeilor ceale nebune” ori ale mucenițelor “Sosana”, ”Teda”, ”Nastasia”, ”Eftimea”. ”Moartea” personificată ține într-o mână coasa, iar în cealaltă grebla. Încheiem descrierea picturii de la biserica de
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
lui Lazăr”, ”Maria Magdalena”, ”Solomea”, a “femeilor ceale nebune” ori ale mucenițelor “Sosana”, ”Teda”, ”Nastasia”, ”Eftimea”. ”Moartea” personificată ține într-o mână coasa, iar în cealaltă grebla. Încheiem descrierea picturii de la biserica de lemn din Botean amintind că tot în tindă, la tavan, într-un medalion circular încadrat de vrejuri preluate din arta barocă, se află trecut anul “1802” ce se referă, desigur, la data executării picturii. La începutul secolului nostru , conform unei cronici manuscrise din 1905 în biserica de la Botean
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
constă în introducerea "funcțiilor" Hermite, afirmând totodată că funcțiile Hermite reprezintă o bază ortogonala pentru "L"(R). Polinoamele Hermite folosite în teoria probabilităților sunt soluții ale ecuației diferențiale unde λ este o constantă, cu condițiile la limita astfel încât "u" să tinda polinomial la infinit. Cu aceste condiții la limită, ecuația are soluții doar dacă λ este un numar întreg pozitiv, și soluția este dată de "u"("x") = "H"("x"). Rescriind ecuației diferențiale sub formă de problema de valori proprii soluțiile sunt
Polinoame Hermite () [Corola-website/Science/316296_a_317625]
-
Pentru o funcție trigonometrică "f", definițiile de mai sus corespund relațiilor: Istoric, sinus versus a fost considerată una din cele mai importante funcții trigonometrice, dar în timpurile moderne a scăzut în popularitate datorită calculatoarelor de mână și computerelor. Când θ tinde către zero, versin(θ) este diferența dintre două cantități foarte apropiate, deci, un utilizator al tabelului funcției cosinus are nevoie de o mare acuratețe pentru a obține funcția versin, fiind nevoit să facă tabele separate corespunzătoare. Chiar și cu calculatoarele
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
care se trag de jos. Aceasta biserică sa reparat în a[nul] 1626 și în a[nul] 1864 sa mărit cu altariul s. biserici tot atunci sa și zugrăvit tótă biserica.”" Construcția păstrează spațiul original destinat credincioșilor, biserica bărbaților și tinda femeilor, din 1622. Aceastră structură este ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești, în tăietură dreaptă și cu dinte ascuns. Spre răsărit este adaus un transept îngust, evidențiat de două abside pătrate laterale, și un altar
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
bute destul de înaltă încheiată cu boltă, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste tinda-pronaos, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
în patru ape și marcată pe vest, peste tinda-pronaos, de un turn. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul deschis, continuând cu tinda (pronaosul), biserica (naosul) și încheind cu altarul mai îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis sub rotundul bolții. Întreaga construcție de lemn
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
ei în forma actuală, prin pisania de la 1847. Se distinge prin pictura interioară și exterioară de la 1847, îndeosebi prin ampla desfășurare a scenei "„judecății de apoi”" din jurul intrării, în pridvor. Se remarcă și figurile ctitorilor în costume de epocă din tindă și pisaniile. Valoarea de document istoric și artistic o recomandă pentru includerea pe noua listă a monumentelor istorice. Nu se cunoaște vechimea lăcașului din Dămțeni. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]