2,630 matches
-
valoroase echipe de fotbal, loturi de atletism, orchestre simfonice de calitate și stații proprii de radio și televiziune. Discuțiile cu rectorii și decanii s-au axat pe schimburi de informații și propuneri de reluare a schimburilor directe de profesori, manuale, tipărituri. Am asistat și la câteva cursuri și am fost solicitat să susțin conferințe despre istoria și cultura României. Îmi aduc aminte de un astfel de "moment cultural" susținut la Universitatea din Valparaiso. Inaugurată în 1911 ca filială a Universidad de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
difuzarea presei bune. Fondatorul, don Giuseppe Zanetti, a numit-o «Mica Operă». Apăruse în 1891. Tipărea foi de apologetică măruntă, catehisme și, cu precădere, săptămânalul Il Redentore (Răscumpărătorul). Aici colaborau preoți și laici, care încercau să contrasteze violenta propaganda ateistă. Tipăriturile erau distribuite gratuit de un mănunchi de voluntari. Din păcate, costul materiei prime și cheltuiala pentru închirierea spațiilor erau considerabile. Don Zanetti, prieten bun al lui don Calabria, i-a propus să-și transfere mica sa tipografie la San Zeno
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cancelarii, primul text în limba română (lăsînd la o parte urmele fragmentare) rămâne scrisoarea câmpulungeanului Neacșu către judele Hanăș Beagnăr din Brașov (1521). Îndată după aceea folosirea limbii române (nu mai nouă decât celelalte graiuri romanice) devine frecventă. Dar întîiele tipărituri și mss. miniate sunt slavone. De la popa Nicodim, întemeietor al Tismanei, a rămas o Evanghelie copiată în 1405, la M-rea Neamțul s-a caligrafiat în 1429 un Evangheliar. Într-o mănăstire munteană călugărul sârb Macarie tipări în 1508 un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
brașovean Hanăș Beagnăr aduse în orașul de sub Tâmpa un tipograf din Muntenia, pe diaconul "Coreși ot Trăgoviște". Acesta își începu activitatea cu un Catechism, român, în 1559, și cu un Tetraevanghel, românesc și el, în 1560, după care urmară felurite tipărituri naționale și slavone. Coresi se folosea de texte mai vechi. Limba română, așa cum apare din aceste întîie monumente lingvistice, e latină în structura și lexicul ei fundamental. Tot ce privește situarea omului pe pământ și sub astre, ca ființă liberă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Viață a sfântului Léger sau un Heliant n-avem în această epocă. Traducerile sunt însoțite uneori de precuvântări, care au interesul lor filologic și psihologic. Procurîndu-și teasc de la Petru Movilă, mitropolitul de obârșie română din Kiev, Matei Basarab începu seria tipăriturilor printr-un Molitvenic slavon în 1635 și prin Pravila românească ("direptătoriu de leage") tălmăcită după un nomocanon slav de Mihail Moxalie (1640), după care urmară alte cărți slave și române. Vasile Lupu în Moldova așeză și el la Trei-Ierarhi tipar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Trei-Ierarhi tipar adus prin ajutorul aceluiași Petru Movilă și scoase în 1642 textul grecesc al Decretului sinodal al patriarhului Partenie, iar în 1643 o cazanie, Carte românească de învățătură duminecele preste an, tradusă de mitropolitul Varlaam din "limba slavonească". Alte tipărituri urmară și aci. Punctul culminant îl formează Biblia de la București, a lui Șerban Cantacuzino, din 1688, fundamentală pentru noi ca și Biblia germană a lui Martin Luther, monument de limbă literară valabilă și azi și destinată întregului teritoriu național, "rumînilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de voi să vă țineți trupul nespurcat. În rugă, în trudă, întru paza sventei biserici." Didahiile georgianului din Ivirul Caucazului, Antim, sunt mult mai însemnate. Pe Antim îl adusese în țară pe la 1690 Constantin Brînco-veanu pentru îmbunătățirea tipografiei mitropolitane. Numeroase tipărituri, între care grecești și arabe, se datoresc noului specialist, care, călugărindu-se, ajunse în 1708 mitropolit. Atitudinea antiturcă îl duse la caterisire și moarte (1716). Și predicile lui Antim sunt compilații, izvorul principal fiind Ilie Miniat, însă naturaleța frazei, spontaneitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noi până astăzi. Cu excepția Istoriei literaturii române contemporane de E. Lovinescu, cartea lui G. Călinescu are un avantaj chiar asupra lucrărilor de proporții care tratează literatura română parțial sau total. Neajunsurile sunt provocate de lipsa sau inconsecvența utilizării criteriului axiologic. Tipăriturile lui Coresi și ale lui Chesarie de Râmnic fac pe N. Iorga să vibreze mai mult decât opera lui Rebreanu sau Arghezi, Cartojan nu ierarhizează sub raportul valorii pe cronicarii moldoveni și n-a avut curajul să-și publice cursul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să vrea, apărătorii fanariotismului și ai ru 1 Istoricii limbii române, Al. Rosetti, între alții, consideră că primele traduceri românești din medioslava de redacție bulgară s-au făcut după 1519 sub influența luteranismului. Sub aceeași influență au apărut și primele tipărituri românești. sismului, căci înainte de influența europeană de la începutul veacului al XIX-lea, țara era fanariotizată și o urâtă influență rusească se accentua 1. Influența europeană din veacul al XVII-lea fusese înăbușită. Dealtmintrelea, nici acea influență din veacul al XVII
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
exprimat dorința de a se tipări. Tot atunci am dus un exemplar la Sfânta Patriarhie, la Direcția Institutului Biblic și de Misune, pe atunci condus de înalt Prea Sfințitul Mitropolit Bartolomeu al Clujului, care mi-a spus că planul de tipărituri este întocmit și aprobat pentru zece ani, timp în care nu se mai poate tipări nimic altceva. La vremea când munceam eu la acest „Dicționar biblic” noi nu aveam la îndemâmă astfel de concordanț e. La vremea când munceam și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
este analiza schiței Grand Hôtel „Victoria Română”. Tipul acesta de cercetare e continuat în culegerea Mențiuni caragialiene (2000). Problematica formației intelectuale a scriitorului beneficiază aici de o revizuire (capitolul Școlarul Caragialli L. Ioan). T. coroborează lectura documentului (de arhivă, presă, tipărituri de epocă, mărturii contemporane, iconografie) cu lectura critică a operelor în care aceste spații și lumea lor sunt implicate. A treia și cea mai amplă secțiune a Mențiunilor... desfășoară o suită intitulată Lecturi caragialiene, unde sunt reunite - în continuarea unor
TATARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290096_a_291425]
-
Suciu, I. M. Comănescu, Al. Neagu, Răzvan Panaitescu, Marian Țuțuianu, P. Balenty-Budu. T. se deschide cu un Cuvânt înainte, în care N. Sterescu precizează că revista își propune „să pună în valoare tinerele talente literare”, considerând că nu există „o tipăritură care să primească cu inima deschisă slova tremurândă a începătorilor”. În program se afirmă dorința de a deștepta „gustul pentru citit, pasiunea pentru cărțile frumoase, interesul pentru manifestările de artă”. Colaborează cu versuri Virgil Carianopol, Radu Gyr, Ștefan Stănescu, Octav
TINEREŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
edit., București, 1976; Crestomație de literatură română veche, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Cluj-Napoca, 1984-1989 (în colaborare cu I.C. Chițimia). Repere bibliografice: Coman Lupu, D. Cantemir, „Istoria ieroglifică”, LL, 1974, 2; Al. Graur, Texte coresiene, RL, 1976, 25; Dan Simonescu, Tipăriturile lui Coresi în atenția editorilor, MS, 1976, 4; I. Rizescu, Coresi, „Psaltirea...”, SCL, 1976, 6; Zamfira Mihail, Coresi, „Psaltirea...”, RSE, 1977, 1; Florica Dimitrescu, O ediție de mare preț, RL, 2001, 25; Horațiu I. Catrina, O carte eveniment, ARG, 2003
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
trecut că orice organ de stat să rezolve cererile, sesizările ce primesc, Într-o anumită perioadă determinată de importanța și urgența cazului care face obiectul cererii. Aștept rezolvarea ofertei făcute Inspectoratului Județean pentru Cultură Suceava ca să prindă În planul de tipărituri și lucrarea Istoria ținutului În date și cifre. N-am primit nici un răspuns până În prezent. Despre mine, să zic, mă simt ca la 84 de ani - un sihastru pe care nu l-a ocolit reumatismul, tensiunea arterială și ulcerul duodenal
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Înțelegem. Totuși nădăjduim spre mai bine. Alăturat trimit un duplicat al cererii Înaintate Inspectoratului Județean pentru Cultură la 20 feb. a.c. cu recomandata nr. 1931 din 21.II.Rădășeni. Ca să vedeți ce am oferit să fie prins În planul de tipărituri al Inspectoratului: Istoria ținutului Sucevei În date și cifre, 242 p. + 60 ilustrații. Faptul că apar lucrări editate pe plan județean e Îmbucurător și Încurajator pentru cei ce așteaptă publicarea lucrărilor cu caracter istoric (nu-și găseau edituri decât la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În practică. Ce era principal am făcut: tot ce am crezut interesant pentru muzeu va fi a muzeului. În acest scop am Întocmit testamentul În care am dat toate Împuternicirile necesare. Totodată este mai de mult pregătit materialul pe specialități: tipărituri, manuscrise, documente de tot felul. Totodată este pregătit și ambalajul. Cât despre portretul lui Millo am să-l expediez eu zilele acestea direct la Fălticeni. Nu aș vrea să afle cumva D-na Millo că nu a ajuns la voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Nr. 2. Fălticenean de pe str. N. Beldiceanu. În perspectiva serbării semicentenarului Liceului nr. 2 (fostul Liceu de fete, la a 906 specialitate? Ar fi bine, dacă d. Mancu i-ar arăta scrisoarea mea trimisă de curând și ar cerceta toate tipăriturile, care nu mint, fiind de acum 50 ani - trimise de mine Liceului No. 2, pe numele d-nei directoare Poleac. Ai mei vă trimit urări de grabnică și deplină Însănătoșire la care se asociază din toată inima și V. Tempeanu P.S.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a statului ateu și comunist. Regretăm foarte mult că în țara dvs. libertatea activității religioase este îngrădită și prin aceea că justiția califică și urmărește penal distribuirea pe ascuns a Bibliilor, văzută ca o complicitate la contrabandă, și răspândirea de tipărituri în domeniul informării publice. Suntem zguduiți, de asemenea, și de soarta preotului ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Vă rugăm pe dvs. și pentru libertatea lui, precum și a tuturor celorlalți creștini întemnițați ale căror nume ne sunt cunoscute. Față de măsurile descrise pe scurt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
responsabil al revistei „Lumina” și director al Editurii Lumina din același oraș. În volumele publicate, ca și în numeroasele studii și articole pe care le semnează, D. își îndreaptă atenția în primul rând asupra circulației cărților românești vechi, manuscrise și tipărituri din Transilvania, dar se oprește și asupra culturii orale, în măsura în care în aceasta încă se păstrează amintirea unor personaje istorice semnificative. D. a cercetat și legăturile culturale dintre cele trei principate românești, precum și însemnările pe cărți și manuscrise vechi, însemnări în
DUDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
în care descoperă atât informații istorice, cât și virtuți literare. În anii din urmă a studiat legăturile dintre reprezentanții Școlii Ardelene și Oradea, orașul căruia D. i-a închinat întreaga activitate. SCRIERI: Carte veche românească în Bihor, Oradea, 1977; Vechile tipărituri din bisericile Bihorului, Oradea, 1979; Contribuții privind cartea românească în epoca Luminilor, Oradea, 1979; Cazania lui Varlaam în Transilvania, Oradea, 1983; Răscoala lui Horia în tradiția poporului, Oradea, 1984; Manuscrisele românești din bisericile Bihorului, I-II, Oradea, 1985-1986; Manuscrisele românești
DUDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
G. unește deopotrivă munca de diortositor (corector) și copist, de traducător și autor al unor importante prefețe. În primii ani de viață monahală el transcrie o serie de manuscrise. Au rămas, din 1780, două miscelanee teologice și o copie după tipăritura lui Antim Ivireanul, Floarea darurilor, două copii, din 1781 și 1784, după Varlaam și Ioasaf și alte două, din 1783 și 1784, după Oglinda bogosloviei, traducere a Dioptrei lui Filip Solitarul. Lui G. i-au aparținut și două manuscrise de
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
misiunilor reale (Corespondență), București, 1999. Repere bibliografice: Raport al d-lui Dim. Gusti, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1940-1941; Mircea Tiriung, Ștefania Cristescu-Golopenția, „Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș)”, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Petru Comarnescu, Tipăriturile Școalei Sociologice de la București, RFR, 1944, 9; Frank Alvarez-Pereyre, La Mémoire retrouvée, la mémoire qui construit, „Méridiens”, 1990, 310-815; Iordan Datcu, Magie la Cornova - Basarabia, L, 1992, 11; Sanda Golopenția, Ștefania Cristescu-Golopenția, în Sociologi români. Mică enciclopedie, București, 2001, 138-141
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
tânăr” (1932-1942), scrie la „Luceafărul” din Brăila, „Caiet literar”, „Pământul” din Călărași, „Cuget clar” ș.a. Colaborările târzii, din anii ‘ 70, sunt sporadice, la „Ateneu”, „Cronica”, „România literară” ș.a., dar și la publicația „Interferențe” a cenaclului bucureștean „Relief românesc”. Între numeroasele tipărituri ale lui C. se află plachetele de versuri Trec păsări în amurg (1929), Nopți provinciale (1931), Anotimpuri (1934), Zodiac și Întoarcerea la sat (1935), cărora li se adaugă, peste mai bine de trei decenii, volumul retrospectiv Versuri (1969), Iubiri și
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
ajunge, în final, regulă și atrage, direct sau indirect, devalorizarea sau căderea în desuetudine a altuia. De la statutul de lectură apreciată într-un cerc restrâns, de inițiați, căruia pare, în primă instanță, să i se adreseze, și până la stadiul de tipăritură, de carte cu succes de public - marcat prin tiraje și reeditări -, orice valoare născută sub auspiciile unui c.l. cunoaște o evoluție similară cu însăși instituția în cauză. Nucleele de autoritate culturală și figurile marcante tranzitează și evoluează, în baza
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
unele publicații din țară: „Tribuna”, „Ateneu”, „Glasul Bisericii” ș.a. Se observă ușor „deschiderea” nediferențiată a programului literar al lui A., căci un spirit minimal de selecție ar fi impus o oarecare precauție, cel puțin în ceea ce privește încredințarea semnăturii propriilor pagini unor tipărituri cu statut politic incert din punctul de vedere al dezideratelor exilului, fie el și numai unul strict cultural. Aceeași lipsă de selecție - și, de aici, nu puține confuzii asupra valorilor - vădește și sumarul volumului Diorame și eseuri teologice și literare
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]