1,843 matches
-
cel care vrea să devie poet află dela început că n-are nevoie să știe a face versuri. Ritmul și rima nu mai există. Era nevoie de ele altădată pentru motive de mnemotehnică; dar astăzi când avem hârtie și artă tipografică, trebuie să lepădăm naivitățile trecutului. Dar mai este ceva tot așa de important. Nu e nevoie de gramatică, cu atât mai puțin de ortografie și punctuație. Nu numai că nu e nevoie de gramatică, mai ales de așa zisa sintaxă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Poftim? N-am Înțeles, Îmi spune victorioasă. Dar dumneata crezi că noi am Înțeles? Reia pe Îndelete tot ce ne-ai spus, ca să te putem Înțelege. Și totul a decurs normal. Folosirea abrevierilor În textele scrise face economie de spațiu tipografic. Nu se recomandă utilizarea lor În vorbirea curentă. Nu pot Încheia aceste zâmbete porfesionale fără să transcriu frumoasele versuri ale lui G. Sion: Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce vorbim/ Altă limbă armonioasă/ Ca ea nu găsim/ Și dacă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
introducerii iluminatului public, într-un oraș care, încă, mai păstra veleități de capitală, a impulsionat dezvoltarea unor industrii specifice. Efervescența culturală de la jumătatea secolului al XIX-lea a contribuit și ea la dezvoltarea vieții economice ieșene prin apariția unor ateliere tipografice, primul dintre ele legat de începturile activității lui Gheorghe Asachi și de publicația „Albina Românească. La scurt timp, acestei inițiative i-a succedat activitatea lui Mihail Kogălniceanu. În 1840, el punea bazele tipografiei „Cantora Foaei Sătești”, unde, dincolo de câștigul imediat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pentru semnul exclamării, „cap“ pentru aliniat nou), ce sunt aldinele, italicele, cuadrații, durșusii, ce e un șpalt, o „perie“, o „albă“, un „bun de calandru“, noțiuni care azi, în parte, au ieșit din uz, împinse în caducitate de schimbarea tehnicii tipografice. Era o experiență nouă și captivantă pentru mine, să urmăresc în toate fazele lui, din interior, procesul tipăririi Gazetei, de la culegerea la linotip, a textelor dactilografiate, aduse de la redacție, până la ieșirea din rotativă a revistei, gata împăturită, fapt petrecut noaptea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fie manual, cu ajutorul cărora putea fi tăiată în coli de mărimi diverse hârtia care aștepta rulată în baloturi, așa cum fusese adusă de la fabrică. Le urmă ream fascinat mecanismele când erau puse în mișcare. Mirosul intens de celuloză și al cernelii tipografice l-am reîntâlnit peste ani, când am coborât pentru prima oară în sala rotativei de la Universul, unde se tipărea Gazeta literară. De fiecare dată la plecare Teodor Manea mă îndemna să-mi aleg o carte, lucru pe care-l făceam
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ce cuprinde patru volume, a fost posibilă identificarea a 1475 de scrisori rămase în arhiva care au fost expediate de comunități supuse. După adaptarea a trei calendare diferite care erau în uz în dominionul florentin și după ajustarea anumitor probleme tipografice, înregistrările din inventar au fost colaționate cronologic după comunitate și adresant. 1.332 de scrisori păstrate din partea guvernelor din cadrul dominionului au fost scrise către membrii familiei de' Medici în anii dinaintea prăbușirii regimului medicean în 1494. Scrisorile datate cel mai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
totul valabile și de data acesta. Diferențele textuale pe care le evidențiază față de ediția Perpessicius sunt de natură (în marea lor majoritate) a îndrepta o punctuație deficitară, ce apare fie dintr-o lecțiune greșită a manuscrisului eminescian, fie din pricini tipografice etc., demonstrând cât de importantă este prezența sau lipsa unei virgule, de pildă, ori a apostrofului eliminat prin lege în anii '50, într-o poezie căreia îi poate schimba nu doar sensul lecturii ci chiar sensul ideatic. Iată, luat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spre un echilibru, spre o sobrietate de expresie, linii și cu lori vecină astăzi cu ab sența oriși cărui stil. După stilul Secession și Modern Style-ul conturate și tara biscotate de la 1900, manifestate la noi În clădiri, mobilier și ornamente tipografice; după „futurismul“ lui Ma rinetti, steril În creații, dar anunțător al demenței grandomane fasciste și de la care păstrez, recitind-o cu prilejul de față, o lungă și apo logetică epistolă În chip de mesagiu, care Însă n-a convins pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o „toaletă“ mai atentă dată materialului, de preferință rezervat actualității, destul de vie pe vremea războiului balcanic (1912-1913) și a războiului celui mare care Îi urmă. Galvanizare care reuși În parte, printr-o redresare chiar artificială, cu ajutorul unor trucuri gazetărești și tipografice, să salveze de la indiferența cititorilor articolele, chiar [pe] cele mai mediocre sau cu insuficiențe stilistice [...]. La succesul crescând al revistei mai contribuiră inițiativele directorului privind anchetele internaționale, lansate cu ră su net mare și adresate personalităților europene dintre cele mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
născut cu sufletul ăsta dăruit grijilor, să rabzi nevoia pentru ca schela să nu se pră bu șească. L-am văzut pe patron «C. Beldie» plecând cu zece lei În buzunar după ce plătise zece mii lucrătorilor.“ Activitatea literară și administrarea unor stabilimente tipografice sau editoriale nu l-au Îmbogățit pe Beldie. Toată viața a privit cei 20 de lei („polul de la tata“) primiți moștenire și i-a lăsat și el fiului său, Alexandru. Nu s au Înmulțit. După terminarea celui de-al Doilea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Iubitorul de oameni va amâna această clipă Încă multe veacuri, până ce ne va veni mintea la cap și ne vom Întoarce cu toții la credința pentru care S-a jertfit. Și câte scenarii nu s-au făcut, câte râuri de cerneală tipografică au curs... 22 decembrie 2012 Dacă ieri am reluat, pentru prima oară de când sunt În mănăstire, lucrul la dicționarele mele, azi n-am avut nicio clipă de răgaz, Întrucât a trebuit să facem curățenie generală În interiorul bisericii. Și cum meșterii
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
R. A ce miroase o carte? A carte. Eu am, într adevăr, un raport senzorial cu cărțile, dar mai mult tactil și vizual, nu olfactiv. Duc cartea la ochi, nu la nas. Dar îmi plăcea pe vremuri mirosul de cerneală tipografică, pe timpul când cartea se culegea în tipografie. Acum miroase a computer, care e total inodor. R.P. Vă invit să mai rămânem un strop în lumea cărților. Un personaj al lui Alessandro Baricco spune, în romanul O poveste, că a scrie
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
argument al Aurei Popescu, urmează, în Cronologie, o bază de date biografice, e drept, cam schematica, dar țintă albumului nu e una expres monografica, primând în esență reproducerile artistice din creația pictorului. În cuprinsul a 296 de pagini, pe hârtie tipografica de o deosebită calitate, sunt reproduse fotografii de familie și imagini de la vernisajul expozițional comemorativ (1996), alte câteva reprezentând imagini ale urbei Hușilor, fotocopii secvențiale din corespondență și din documente. A doua parte, temeiul albumului omagial - cuprinzând peste 200 de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
crede. Eu însumi sunt foarte derutat deoarece văd cum, la Iași, situația actuală este favorabilă tot mîzgălitorilor de hîrtie, acelora care au compromis, în parte, presa literară și de cultură, fapt ce a impus exigențe de altă natură (micșorarea spațiului tipografic), decît cele normale. Zurbagii, proștii și cei care cunosc arta de a se gudura și au șira spinării de material plastic vor fi, în continuare, în frunte, căci multe din reviste nu se pot dispensa de mercenarii care au făcut
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
revista Orizont. în ultima clipă D. P. le-a scos, probabil întrebînd sau în colaborare cu alții. Ar trebui să susțin tot la două săptămîni rubrica Idei, dar nu mă pot hotărî: imixtiunile redacției în text din motive de spațiu tipografic (tehnoredactare) sînt atît de numeroase încît nu mă încumet. Intervenția de la „masa rotundă” a ultimului număr este pur și simplu ciopîrțită (nu numai a mea) pentru a intra un text al lui Ion Arieșanu care nu a participat la discuție
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a VII-a - adresa de la Institutul de Studii Sud-Est Europene, unde lucra, iar pe a X a, a XII-a și a XV-a - adresele din Roman și București, de asemenea cu numerele de telefon. Pentru a economisi din spațiul tipografic, am păstrat elementele de poziționare (importante arhivistic) numai la prima lor apariție. La o nouă lectură, aceste scrisori îmi arată pașii care mi-au fost necesari pînă ca H. Mihăescu să mi acorde încrederea sa, să mă declare „prieten” și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mie. Ea nu trebuie neapărat să se numească „filologie”, ci poate purta și titlul „cultură” sau „literatură străină”, sau alt titlu mai general. Dacă, să zicem, i-am spune „literatura străină” și am vrea să fie permanentă, la cît spațiu tipografic ne putem aștepta, socotind în pagini de mașină sau pagină tipărită format octav? Așadar, eu și fiul meu am dori să știm aceste amănunte de natură tehnică, de altfel foarte importante. Nu așteptăm un răspuns imediat, ci unul ferm, după
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
În județul Vaslui>> și <<Nivelul de trai al maselor>>”. b.l. Șpalturile?! La gunoi! Pentru cuvântul „șpalt”, Dicționarul Explicativ al Limbii Române ne dă două definiții: „1. Zaț așezat În formă de coloană lungă, pe copia căruia se fac corecturile tipografice Înainte de punerea În pagină. Probă de tipăritură luată de pe acest zaț. 2. P. ext. Planșetă folosită pentru strângerea, păstrarea și transportul materialului cules, Înainte de a fi paginat”. Cum și acestea, mai ales corectate de cenzori, puteau ajunge În mârșavele mâini
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
partid Vaslui pe linia Îmbunătățirii activității ideologice și cultural-educative În județ”. Despre ce ideologie era vorba și la ce activități cultural-educative trebuiau să participe oamenii, nici nu mai este cazul să insistăm deoarece ar Însemna pierdere de timp și spațiu tipografic util altor scopuri. Oricum, pentru că materialele de mai sus fuseseră fără vreun cusur evident, primiseră verdictul „T”, adică, „bun de tipar”. c.p. V-am mai spus că investițiile sînt secrete, băi, tovilor! Tot o problemă a dezvăluirii În ziarul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cam așa: „Ponderea cea mai mare au avut-o, Însă, greșelile tehnice - redacționale și În special acelea care puteau da naștere la anumite interpretări nedorite”. Totuși, recunoscuse că „Fenomenul s-a produs mai frecvent În perioada de Început a procesului tipografic la Vaslui, În condiții mai puțin obișnuite, cu tipografi Începători, cu un colectiv redacțional mai puțin sudat”. Autorul raportului precizase că greșelile „...se strecurau, de obicei, În materialele oficiale și neînlăturarea lor ar fi dus la apariția unor nonsensuri, la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
structurale (1970), Michel Riffaterre decelează două modalități de întrebuințare a clișeului : 1. ca element constitutiv al scriiturii unui autor, marcă a literarității prin raport cu limbajul curent ; 2. ca o funcție mimetică a unor stiluri și idiolecte semnalat prin semne tipografice precum ghilimelele sau italicele, printr-un comentariu sau chiar de context. O didactică și sintetică trecere în revistă a întregii problematici a raportului dintre clișeu și literatură o avem în capitolul „Clichés, stéréo- types et littérature” din volumul lui Ruth
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Odaia era supraîncălzită. Din ghetele mele de schi se topea zăpada, ele dovedindu-se a nu fi rezistente la apă, după cum se presupunea. Ochii mei, care Încă mă usturau din cauza strălucirii zăpezii, se căzneau să descifreze un portret așa-zis „tipografic“ al lui Tolstoi. Precum coada șoarecelui de pe o anumită pagină din Alice În Țara Minunilor, portretul era alcătuit exclusiv din tipărituri. O Întreagă povestire a lui Tolstoi (Stăpân și Om), intrase În alcătuirea feței cu barbă a autorului, care, Întâmplător
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
tânăr care a recepționat, de multe ori cu emoție, ceremonialul scenic oficiat cu dăruire de artiștii lirici ieșeni! TEATRUL DE VARĂ - O POVARĂ ? Poarta de intrare Cred că este bine să intrăm în subiect de la început, fără introducere, deoarece spațiul tipografic este restrâns și ar fi multe de spus. Ce se mai întâmplă cu Teatrul de vară? Pentru Iași, nu contează a cui a fost inițiativa și cine a insistat pentru materializarea ei, a edifica un spațiu cultural într-un loc
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
San Zeno in Monte. După domnul Trivellin, au fost angajați ca maeștri de artă doi muncitori specializați ai renumitei întreprinderi Savani. Au început opere de o anumită valoare pentru desen, perfecțiune de încastrări și incrustații artistice. Tipografia: înființarea unui atelier tipografic a fost visul dintotdeauna al lui don Calabria. El înțelegea importanța tipografiei sănătoase pentru propagarea Evangheliei și contrastarea influenței malefice a broșurilor defăimătoare la adresa Bisericii. Suntem într-o perioadă de anticlericalism aprins și de ateism activ. Acest vis al lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
închiriere, iar don Calabria îi putea insera pe câțiva dintre băieții săi în activitate. Pe 31 decembrie 1909, a sosit o mașină «Marinoni» și câteva cutii cu caractere mobile. Un an mai târziu, s-a dezvoltat și mai mult «Școala tipografică Buoni Fanciulli». Un tipograf renumit, domnul Apollonio, a dăruit două mașini și câteva cutii de litere de tipografie. În 1914, economul casei, don Giobatta Battisti, a încercat să facă un salt de calitate: a cumpărat două mașini plane scumpe, diferite
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]