1,430 matches
-
Dumitru Irimia CUPRINS Prefață / 11 Argument / 15 Partea I / 23 1. LINGVISTICĂ LIMBILOR ÎN CADRUL LINGVISTICII INTEGRALE / 25 Anexă: Eugeniu Coșeriu, Lingvistică istorică și istoria limbilor / 33 2. DIVERSITATEA LINGVISTICĂ A LUMII / 39 3. CLASIFICAREA LIMBILOR. CRITERII GENERALE / 49 4. CLASIFICĂRI TIPOLOGICE / 55 4.1. Tipologia lingvistică / 55 4.2. Conceptul de tip lingvistic la Eugeniu Coșeriu / 64 4.3. Încercare de sinteză a clasificărilor tipologice / 86 4.3.1. Criterii fono-prozodice / 86 4.3.2. Criterii morfologice / 88 4.3.3
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor / 33 2. DIVERSITATEA LINGVISTICĂ A LUMII / 39 3. CLASIFICAREA LIMBILOR. CRITERII GENERALE / 49 4. CLASIFICĂRI TIPOLOGICE / 55 4.1. Tipologia lingvistică / 55 4.2. Conceptul de tip lingvistic la Eugeniu Coșeriu / 64 4.3. Încercare de sinteză a clasificărilor tipologice / 86 4.3.1. Criterii fono-prozodice / 86 4.3.2. Criterii morfologice / 88 4.3.3. Criterii sintactice / 91 4.3.4. Criterii morfo-sintactice / 93 4.3.5. Criterii semantico-textuale / 98 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE / 103 5.1. Criterii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Bibliografie specială / 226 6.13. Pidginuri și creole / 226 Bibliografie specială / 228 6.14. Limbi artificiale / 230 Bibliografie specială / 233 Partea a II-a / 235 7. DICȚIONAR SELECTIV DE LIMBI ALE LUMII / 237 (statut sociolingvistic, istorie, geografie, clasificare genealogica și tipologica, scriere) 8. ANEXE / 317 8.1. Țările lumii și limbile lor oficiale, regionale și naționale / 317 8.2. Clasamentul limbilor lumii după numărul de vorbitori nativi / 339 8.3. Numărul de limbi și de vorbitori pe continente / 341 8.4
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
există o disciplină sau o direcție în știință limbii care se ocupă cu inventarierea limbilor și cu clasificarea lor, căreia îi află un loc și îi certifică întemeierea în cadrul lingvisticii integrale. Astfel se explică existența unui capitol extins despre "clasificarea tipologica" a limbilor, discutată uneori în tratatele de lingvistică, dar plasată de Coșeriu pe treaptă cea mai înaltă de abstractizare în descrierea lor și investita cu rolul de a le caracteriza din perspectiva organizării și reorganizării sistemului mijloacelor de expresie. Autorul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
treaptă cea mai înaltă de abstractizare în descrierea lor și investita cu rolul de a le caracteriza din perspectiva organizării și reorganizării sistemului mijloacelor de expresie. Autorul lucrării de față însumează în studiul său toate posibilitățile de clasificare pe baza tipologica, depășind astfel sub unele aspecte caracterul relativ limitat al viziunii magistrului, fiindcă a înțeles să contribuie la desăvîrșirea acestui criteriu căruia, în mod implicit, îi acordă o importanță deosebită. Cu aceasta, nu este însă lezata în vreun fel această viziune
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau contribuțiile fundamentale din acest domeniu. Preferam, în acest scop, să facem trimiterile bibliografice necesare. Încercarea noastră dorește, în primul rînd, să realizeze o deplasare a centrului de interes către evidențierea unor noi teorii și practici în clasificarea genealogica și tipologica a limbilor lumii și relevarea contribuției în acest domeniu a școlii integraliste, adică a lingvisticii promovate de Eugeniu Coșeriu și discipolii săi. În cele mai multe cazuri e vorba de simple conspecte referitoare la clasificările genealogica și tipologica existente, însă cu aducerea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în clasificarea genealogica și tipologica a limbilor lumii și relevarea contribuției în acest domeniu a școlii integraliste, adică a lingvisticii promovate de Eugeniu Coșeriu și discipolii săi. În cele mai multe cazuri e vorba de simple conspecte referitoare la clasificările genealogica și tipologica existente, însă cu aducerea în discuție a unor idei novatoare, unele general acceptate, altele acceptabile, partial sau total, altele respinse vehement și unanim. În situația în care nu există informații noi și importante referitoare la o mare familie, familie sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
conține seriile General Language Reference, Languages of Africa, Languages of Asia, Languages of Eastern Europe, Languages of Scandinavia, Languages of Western Europe, Languages of the Middle East, dar și Routledge Language Family Series în care regăsim monografii consacrate descrierii generale (tipologice, genealogice, geografice, sociolingvistice etc.) a marilor familii de limbi. Editurile unor mari universități ale lumii au și ele colecții speciale Languages and linguistics, ca de pildă Cambridge University Press 7, Oxford University Press 8, M.I.T. University Press 9. Aproape toate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cunoscutul Tratat de lingvistică generală (coordonat de Al. Graur, S. Stați și Lucia Wald) și publicat de Editură Academiei, București, 197116. Subcapitolele referitoare la clasificarea limbilor sînt semnate de Ioana Prioteasa (Limbi artificiale), Lucia Wald (Diversitatea limbilor), Al. Ionașcu (Clasificarea tipologica), Elenă Slave (Clasificarea genealogica). Nu trebuie uitate nici cursurile de teoria limbii și lingvistică generală adresate studenților de la facultățile de filologie, dintre care amintim volumul coordonat de Al. Graur, Introducere în lingvistică, ediția a III-a revizuită și adăugita, Editura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de filologie, dintre care amintim volumul coordonat de Al. Graur, Introducere în lingvistică, ediția a III-a revizuită și adăugita, Editura Științifică, București, 1972 (capitolele care ne interesează sînt cap. V. Probleme de lingvistică generală, subcap. 4. Clasificarea limbilor. Clasificarea tipologica (morfologica) a limbilor 17 - Alexandru Ionașcu și subcap. 5. și 6. semnate de Cicerone Poghirc, Clasificarea genealogica a limbilor și Familiile de limbi). Mai amintim cursul lui Ariton Vraciu de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Lingvistică generală și comparată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Clasificarea genealogica a limbilor și Familiile de limbi). Mai amintim cursul lui Ariton Vraciu de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Lingvistică generală și comparată, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980 (capitolele 11. Clasificarea limbilor, a. Clasificarea genealogica, b. Clasificarea tipologica și 12. Limbi internaționale construite, pp. 241-284); Emil Ionescu, subcap. 3.2. Clasificarea limbilor, în vol. Manual de lingvistică generală, Editura ALL, București, 1992, pp. 26-33; Eugen Munteanu, cap. VII. Clasificarea limbilor. Criteriul tipologic și criteriul genealogic în vol. Introducere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor, a. Clasificarea genealogica, b. Clasificarea tipologica și 12. Limbi internaționale construite, pp. 241-284); Emil Ionescu, subcap. 3.2. Clasificarea limbilor, în vol. Manual de lingvistică generală, Editura ALL, București, 1992, pp. 26-33; Eugen Munteanu, cap. VII. Clasificarea limbilor. Criteriul tipologic și criteriul genealogic în vol. Introducere în lingvistică, Polirom, Iași, 2005, pp. 152-186; Nadia Anghelescu, Introducere în studiul limbii, Editura Universității din București, București, 2007 (capitolul IV. Compararea limbilor: 1. De ce și cum seamănă limbile între ele; 2. Comparația genealogica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
genealogic în vol. Introducere în lingvistică, Polirom, Iași, 2005, pp. 152-186; Nadia Anghelescu, Introducere în studiul limbii, Editura Universității din București, București, 2007 (capitolul IV. Compararea limbilor: 1. De ce și cum seamănă limbile între ele; 2. Comparația genealogica; 3. Comparația tipologica și capitolul V. Limbile "noastre" și limbile "celorlalți": 1. Limbile Europei; 2. O limbă familiară: limba română; 3. Ce șunt limbile "exotice" și cum le tratăm). Cursul Ioanei Vintilă-Rădulescu, Introducere în lingvistică generală, Editura Pro Universitaria, București, 20062 este menit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
franceza, germană, italiană și spaniolă la arabă și japoneză" (p. 7). Ioana Vintilă-Rădulescu, cel mai important specialist român contemporan în lingvistică limbilor lumii, isi structurează cursul în trei mari părți: A. Clasificarea limbilor (I. Clasificarea genealogica a limbilor; ÎI. Clasificarea tipologica a limbilor; III. Clasificarea sociolingvistica a limbilor; IV. Uniunile lingvistice); B. Scrierea (I. Sisteme de scriere; ÎI. Transliterarea și transcrierea; III. Alfabete speciale); C. Aplicație: Limbile statelor europene. O lucrare a aceleiași autoare punea în prim plan perspectiva sociolingvistica asupra
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
planul limbii exemplare, ca afirmare a unei exemplarități idiomatice față de alte exemplarități posibile. Și, plecînd de la planul limbii comune, activitatea politică se dezvoltă de asemenea - și mai ales - în planul metalingvistic al planificării idiomatice"44. În perioada "romantică" a clasificărilor tipologice, tipul flexionar, specific limbilor indo-europene vechi (sanscrita, greacă, latină) și limbilor mai noi provenite din acestea, a fost considerat multă vreme cel mai complex și cel mai evoluat dintre tipurile lingvistice, si aceasta din cauza unui fel de inegalitate, de discriminare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și colectării de material asupra limbilor în pericol, mai ales pentru acelea pentru care astfel de activități nu au fost întreprinse pînă acum. Ar trebui avute în primul rînd în vedere limbile izolate lingvistic, limbile foarte interesante din perspectivele lingvisticii tipologice, istorice și comparative, ca și limbile al căror risc de dispariție pare iminent. Ar mai trebui întreprinse activități pentru stabilirea unei comisii internaționale de proiecte și o rețea de centre regionale de cercetare precum și sprijinirea publicării de materiale - studii și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexionar. Tipologia fondată de metodă comparativ-istorică a fost unică acceptată timp de mai bine de un secol. Multe dintre clasificările, dintre principiile sale analitice rămîn valabile pînă astăzi. Dar din a doua jumătate a secolului al XX-lea criteriile clasificării tipologice a limbilor s-au înzecit, iar în clasificarea genealogica au început din ce in ce mai mult să intervină date istorice, geografice, sociale, antropologice, relaționate în special cu noile descoperiri ale geneticii. Louis Hjelmslev consideră incompatibile perspectivele genealogica și tipologica: "la parenté génétique et
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
XX-lea criteriile clasificării tipologice a limbilor s-au înzecit, iar în clasificarea genealogica au început din ce in ce mai mult să intervină date istorice, geografice, sociale, antropologice, relaționate în special cu noile descoperiri ale geneticii. Louis Hjelmslev consideră incompatibile perspectivele genealogica și tipologica: "la parenté génétique et la parenté typologique șont deux choses complètement différentes"54. Concepția opusă este susținută nu doar de Coșeriu, ci și de lingviști precum Român Jakobson sau Joseph Greenberg. Adepții incompatibilității, crede Dumitru Copceag, "au dreptate numai sub
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu doar de Coșeriu, ci și de lingviști precum Român Jakobson sau Joseph Greenberg. Adepții incompatibilității, crede Dumitru Copceag, "au dreptate numai sub un anumit aspect, de ordin mai mult metodologic. Într-adevăr, dacă ceea ce ne propunem într-o investigație tipologica este urmărirea unui tip X în diversele limbi ale globului, nu trebuie să ținem seama de faptul dacă limbile în care se întîlnește acel tip sînt sau nu înrudite. A reduce însă obiectul cercetărilor tipologice numai la atît însemnează a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ne propunem într-o investigație tipologica este urmărirea unui tip X în diversele limbi ale globului, nu trebuie să ținem seama de faptul dacă limbile în care se întîlnește acel tip sînt sau nu înrudite. A reduce însă obiectul cercetărilor tipologice numai la atît însemnează a restrînge obiectul tipologiei că disciplină lingvistică, a elimina din sfera preocupărilor ei destule alte probleme, în primul rînd importantă problemă a clasificării limbilor după criterii deosebite de cel genealogic.55 Or, clasificarea limbilor după criterii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numai la atît însemnează a restrînge obiectul tipologiei că disciplină lingvistică, a elimina din sfera preocupărilor ei destule alte probleme, în primul rînd importantă problemă a clasificării limbilor după criterii deosebite de cel genealogic.55 Or, clasificarea limbilor după criterii tipologice se interferează, inevitabil, cu cea genealogica. Este drept că între diversele tipuri 56 și diversele "familii" nu există coincidențe perfecte 57; totuși, cele existente sînt adesea atît de masive și atît de izbitoare, încît nu pot fi trecute cu vederea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alte limbi, fără a avea însă caracterul masiv și general pe care il au în "familiile" lingvistice pomenite mai sus"59. Dumitru Copceag observa că esența concepției lui Eugeniu Coșeriu se caracterizează tocmai prin fuziunea dintre perspectiva genealogica și cea tipologica: "Tipologia, în accepțiunea largă a termenului 60, ne furnizează datele necesare pentru genealogie. Nici o relație genetică între două sau mai multe limbi cu istorie necunoscută nu se poate stabili altfel decît după criterii de natură tipologica. Ele singure ne îngăduie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
perspectiva genealogica și cea tipologica: "Tipologia, în accepțiunea largă a termenului 60, ne furnizează datele necesare pentru genealogie. Nici o relație genetică între două sau mai multe limbi cu istorie necunoscută nu se poate stabili altfel decît după criterii de natură tipologica. Ele singure ne îngăduie să ne dăm seama de înrudirea - uneori sigură 61, alteori ipotetica 62 - între idiomurile studiate și, în anumite cazuri, să reconstruim limba originară, "protolimba", din care se trage cutare sau cutare "familie" de limbi. Legătură dintre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologia, ca disciplină care își propune să cerceteze faptele lingvistice raportîndu-le la diferitele "universale" ale limbii, are, cu genealogia, atît legături de ordin metodologic 63, cît și legături de ordin, s-ar putea spune, intrinsec: cele două puncte de vedere - tipologic și genealogic - pot fuziona, permițînd o cunoaștere mai profundă a obiectului cercetat"64. Într-o foarte cunoscută lucrare despre tipologia lingvistică și universalii, Bernard Comrie 65 consideră că asemănările între limbi ar putea fi explicate prin patru cauze principale: universaliile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
structură cuvîntului. După cum observa o importanță specialista în lingvistică limbilor, Nadia Anghelescu 66, "înnoirile în tipologia lingvistică vin atît din rafinarea vechilor criterii care duc la împărțirea limbilor în tipuri morfologice, cît și de la tendința de-a discuta în perspectiva tipologica nu limbi în întregul lor, ci fenomene lingvistice, si aceasta pornind de la parametri ce variază funcție de diversele teorii ale limbii"67. Mai ales din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lingviștii au început să-și dea seama, asemenea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]