1,191 matches
-
de la Comisia de examinare, întrunită azi , în ședință de lucru, între orele , la sediul CNCAN București, a stabilit un număr de subiecte pentru proba scrisă ce se va desfășura în data de , la , astfel: 1. întrebări cu răspuns scurt topicele 2. întrebări cu răspuns tip eseu Timp de lucru A. OPCC 1. 2. n. B. OCC 1. 2. n. Subiectele de examinare alese au fost înscrise în formularul de examinare, în conformitate cu anexa 11a). Formularele cu subiecte, împreună cu prezentul proces verbal
NORMĂ din 10 aprilie 2014 privind eliberarea permiselor de exercitare pentru personalul operator, personalul de conducere şi personalul de pregătire specifică din centralele nuclearoelectrice, reactoarele de cercetare şi din alte instalaţii nucleare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262326_a_263655]
-
sintactică a interjecției. ● Conectori sintactici și tipuri de relații. Prepoziția și grupul prepozițional. Conjuncția. Conjuncții subordonatoare. Conjuncții coordonatoare. B. Sintaxă ● Unitățile sintaxei. Raporturile sintactice. Mijloace de exprimare a raporturilor sintactice în propoziție sau frază ● Propoziția. Criterii de clasificare. Felul propozițiilor. Topica și punctuația. Relații de coordonare și subordonare în propoziție Fraza. Felul propozițiilor în frază. Relații de coordonare și subordonare în frază. Topica și punctuația. Corespondența dintre părțile de propozițiile subordonate și părțile de propoziție regente Subiectul și propoziția subordonată subiectivă
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
Raporturile sintactice. Mijloace de exprimare a raporturilor sintactice în propoziție sau frază ● Propoziția. Criterii de clasificare. Felul propozițiilor. Topica și punctuația. Relații de coordonare și subordonare în propoziție Fraza. Felul propozițiilor în frază. Relații de coordonare și subordonare în frază. Topica și punctuația. Corespondența dintre părțile de propozițiile subordonate și părțile de propoziție regente Subiectul și propoziția subordonată subiectivă ● Predicatul și propoziția subordonată predicativă ● Elemente de acord gramatical (acordul între predicat și subiect - acordul logic, acordul prin atracție, acordul atributului cu
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
numerale, verbe), neflexibile (adverbe, prepoziții, conjuncții, particule, interjecții). Categoriile gramaticale ale părților de vorbire (în conformitate cu programa școlară) D. Sintaxa Propoziția simplă și compusă. Părțile de propoziție. Fraza: coordonată, subordonată. Tipurile de propoziții în fraza coordonată și subordonată. Elementele de legătură. Topica și punctuația Cerințe: - recunoașterea categoriilor fenomenelor date; - aplicarea cunoștințelor în cuvinte și propoziții scurte; - menționarea exemplelor: cuvinte, propoziții scurte, redactarea textelor scurte, în care să se manifeste fenomenul solicitat; - analiza morfologică a părților de vorbire și a categoriilor respective în
ORDIN nr. 4.924 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254750_a_256079]
-
politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și agenții de presă, precum și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică." 115. Curtea constată că modificarea propusă la art. 31 alin. (5) din Constituție este imprecisă. Din topica primei teze a acestui alineat s-ar putea înțelege că serviciile publice de radio și agențiile publice de presă sunt autonome, iar televiziunile ar fi autonome indiferent dacă sunt publice sau private. De aceea, Curtea propune reformularea acestei teze pentru
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
74. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual. 75. Imunoterapia anti-IgE. Tratamente imunomodulatoare nespecifice. 76. Antihistaminice în alergologie. 77. Antileucotriene în alergologie. Antidegranulantele mastocitare. 78. Glucocorticosteroizi intranazali și inhalatori. 79. Bronhodilatatoare beta2-agoniști, anticolinergice, derivați xantinici. 80. Dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente. Imunologie clinică (80 de ore, 20%) 81. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale. 82. Imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, imunodeficiențele primare ale celulelor fagocitare și
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; - elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații �� sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat); 1.3 identificarea valorilor - elemente etice și culturale în texte etice și culturale într-un text, literare și nonliterare și exprimarea cu exprimarea impresiilor și propriei atitudini față de acestea; preferințelor
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.431/2014 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2014-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
74. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual. 75. Imunoterapia anti-IgE. Tratamente imunomodulatoare nespecifice. 76. Antihistaminice în alergologie. 77. Antileucotriene în alergologie. Antidegranulantele mastocitare. 78. Glucocorticosteroizi intranazali și inhalatori. 79. Bronhodilatatoare beta2-agoniști, anticolinergice, derivați xantinici. 80. Dermatocorticoizi. Inhibitori de calcineurină topici cutanați. Emoliente. Imunologie clinică (80 de ore, 20%) 81. Hipogamaglobulinemia comună cu expresie variabilă (CVID), deficitul selectiv de IgA și alte imunodeficiențe primare predominant umorale. 82. Imunodeficiențe primare combinate ale celulelor T și B, imunodeficiențele primare ale celulelor fagocitare și
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
cremă, unguent). Accesibilitatea nelimitată de prescripția dermatologică și efectele imediate spectaculoase au determinat utilizarea abuzivă, nejudicioasă, mai ales a dermatocorticoizilor superpotenți. Pe termen lung consecințele acestei abordări terapeutice s-au dovedit defavorabile prin reacțiile adverse locale și/sau sistemice ale topicelor cortizonice (ex. atrofie, telangiectazii). ● diversitatea dermatocorticoizilor comercializați la ora actuală precum și riscurile majore pe care le implică folosirea lor neadecvată fac necesară stabilirea unor principii generale de utilizare a acestei clase de medicamente. ● prezentul ghid are la bază "Consensul național
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunz��toare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278678_a_280007]
-
zone extrem de sensibile sau pe suprafețe corporale întinse. ● reacțiile adverse sunt minore dar și efectul lor terapeutic este modest. 4. Dermatocorticoizi cu potența medie (clasa II) ● sunt reprezentați în principal de substanțe cu moleculă fluorurată. ● diferența de potența semnificativă între topicele cortizonice de clasă III și II le face pe acestea din urmă inferioare din punct de vedere al eficacității terapeutice, în condițiile în care prezența atomilor de fluor determină frecvent reacții adverse locale ireversibile [3], [4]. 5. Dermatocorticoizi cu potența
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunz��toare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278678_a_280007]
-
cremă, unguent). Accesibilitatea nelimitată de prescripția dermatologică și efectele imediate spectaculoase au determinat utilizarea abuzivă, nejudicioasă, mai ales a dermatocorticoizilor superpotenți. Pe termen lung consecințele acestei abordări terapeutice s-au dovedit defavorabile prin reacțiile adverse locale și/sau sistemice ale topicelor cortizonice (ex. atrofie, telangiectazii). ● diversitatea dermatocorticoizilor comercializați la ora actuală precum și riscurile majore pe care le implică folosirea lor neadecvată fac necesară stabilirea unor principii generale de utilizare a acestei clase de medicamente. ● prezentul ghid are la bază "Consensul național
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278680_a_280009]
-
zone extrem de sensibile sau pe suprafețe corporale întinse. ● reacțiile adverse sunt minore dar și efectul lor terapeutic este modest. 4. Dermatocorticoizi cu potența medie (clasa II) ● sunt reprezentați în principal de substanțe cu moleculă fluorurată. ● diferența de potența semnificativă între topicele cortizonice de clasă III și II le face pe acestea din urmă inferioare din punct de vedere al eficacității terapeutice, în condițiile în care prezența atomilor de fluor determină frecvent reacții adverse locale ireversibile [3], [4]. 5. Dermatocorticoizi cu potența
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278680_a_280009]
-
micronucleelor de șoarece , testul de aberație cromozomială a limfocitelor umane , și testul mutație a celulelor CHO . Teratogenitatea Într- un studiu de doză efectuat pe iepuri , alitretinoina a indus malformații majore la o doză de 35 ori mai mare decât doza topica la om . La iepuri această doză a rezultat în concentrații plasmatice de peste 60 de ori mai mari decât cea mai ridicată concentrație plasmatică la pacienți cu SK după aplicarea topică a gelului Panretin . La iepuri , nu s- au observat malformații
Ro_773 () [Corola-website/Science/291532_a_292861]
-
persoane. Inversiunea constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție, pentru a pune în evidență un anumit termen. Exemple: <br>"Impertinentul participant a fost scos afară din sala de conferințe." <br>"Deșteptul copil a luat nota 10." Hiperbatul este o inversare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final. Ex.:"Cine până la ora aceasta nu știe despre ce e vorba, va afla acum: discutam despre rolul Bisericii în stat. " Apostrofa este o întrerupere a expunerii
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
a filosofiei". Marele proiect al lui Boethius, traducerea în limba latină a operelor mai importante ale lui Platon și Aristotel însoțite de comentarii, a rămas nedesăvârșit. A reușit să traducă și să comenteze tratatele de logică ("Categorii", "Despre interpretare", "Analiticile", "Topica", adică "Organonul") ale lui Aristotel și Introducerea în Logica lui Aristotel ("Isagoge") scrisă de filosoful grec neoplatonician Porphyrius. La începutul Evului Mediu, când cunoștințele de limbă greacă deveniseră mai rare, traducerile lui Boethius în limba latină au reprezentat sursa principală
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
lui Aristotel ("Isagoge") scrisă de filosoful grec neoplatonician Porphyrius. La începutul Evului Mediu, când cunoștințele de limbă greacă deveniseră mai rare, traducerile lui Boethius în limba latină au reprezentat sursa principală de cunoaștere a operei lui Aristotel. A mai comentat "Topica" lui Cicero. În afara muncii de traducător, Boethius a scris și lucrări proprii, în special despre silogisme, de matematică, de teorie a muzicii, precum și pe teme teologice: sau "Consolatio Philosophiae", este opera principală a lui Boethius, scrisă în cei doi ani
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
sunt unele romanice moștenite ("și", "ke" „că”), unele romanice împrumutate din italiană ("ma" „dar”, "perke" „pentru că”, "se" „dacă”), altele croate: "ali" „sau”, "neca" „ca să”, "nego" „decât”. Și sintaxa istroromânei prezintă influențe ale limbii croate. Sub influența croatei, în grupul nominal, topica este în general determinant sau/și atribut adjectival + substantiv ("a mev nono" „bunicul meu”, "čâsta fečor" „acest băiat”, "o musåtę fętę" „o fată frumoasă”), dar sunt și exemple contrare: "betâr om nu pote" sau "omu betâr nu pote" „omul bătrân
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
mă bate!”), iar "ne" este folosită fără verb, ca și cuvânt propoziție sau pentru a opune un termen altuia: "Gianni dåt-a listu lu Mario, ne libru" „Gianni i-a dat scrisoarea lui Mario, nu cartea”. Față de română, în propoziția istroromână topica este foarte liberă. Componentele timpurilor verbale compuse nu sunt plasate totdeauna unul lângă altul. De exemplu, între auxiliar și verbul cu sens lexical poate fi plasat: Într-o propoziție cu trei părți, dintre care una este complement direct, topica poate
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
istroromână topica este foarte liberă. Componentele timpurilor verbale compuse nu sunt plasate totdeauna unul lângă altul. De exemplu, între auxiliar și verbul cu sens lexical poate fi plasat: Într-o propoziție cu trei părți, dintre care una este complement direct, topica poate fi subiect + predicat + C.D. sau C.D. + predicat + subiect. Dacă subiectul și C.D. sunt nume de animate ambele la același număr, acuzativul nefiind marcat și C.D. nefiind anticipat sau reluat de pronumele personal corespunzător, sensul unei asemenea propoziții depinde de
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
sau j: "urǫ́t" „urât”, "ạmpărțǫ́t" „împărțit”, "nărăntšǫ́t" „poruncit”, "ișǫ́t" „ieșit”, "ạncălzǫ́t" „încălzit”, "prăjǫ́t" „prăjit”. Și sintaxa meglenoromânei prezintă influențe ale limbii macedonene. Sub influența macedonenei, în grupul nominal, topica este în general determinant sau/și atribut adjectival ori substantival în genitiv + substantiv determinat: meu̯ stăpǫ́n" „stăpânul meu”, țísta drac(u)" „acest drac / dracul acesta”, "ună noau̯ă casă" „o casă nouă”, "lu ạmpiratu il’ă
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
News"). În această perioadă a apărut și un serios concurent al caricaturiștilor de sport, reporterul fotograf. Acest nou aliat al presei a făcut ca numeroși caricaturiști și ilustratori să emigreze spre caricatura politică (Crawford, Goldberg, Jenkins) sau să abordeze ambele topici (Hubenthal, Pierotti). Aceasta situație îi detrona aparent pe caricaturiști din pozițiile lor de reporteri supremi ai evenimentelor, și numeroase redacții au renunțat, datorită costurilor, la serviciile caricaturiștilor de angajați permanenți la ziar. Ca o necesitate firească au apărut astfel și
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
Științifică, București, 1957; vol. II: Analitica primă, traducere și studiu introductiv de Mircea Florian, Editura Științifică, București. 1958; (reeditate la IRI, 1997), vol. III: Analitica secundă, traducere, studiu introductiv și note de Mircea Florian, Editura Științifică, București, 1961; vol. IV: Topica, Respingerile sofistice, traducere, studiu introductiv și note la “Topica”, traducere și note la “Respingerile sofistice” de Mircea Florian, notiță introductivă la “Respingerile sofistice” de Dan Bădărău, Editura Științifică, București, 1963 Aristotel, Fizica, traducere și note de N. I. Barbu, studiu introductiv
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
studiu introductiv de Mircea Florian, Editura Științifică, București. 1958; (reeditate la IRI, 1997), vol. III: Analitica secundă, traducere, studiu introductiv și note de Mircea Florian, Editura Științifică, București, 1961; vol. IV: Topica, Respingerile sofistice, traducere, studiu introductiv și note la “Topica”, traducere și note la “Respingerile sofistice” de Mircea Florian, notiță introductivă la “Respingerile sofistice” de Dan Bădărău, Editura Științifică, București, 1963 Aristotel, Fizica, traducere și note de N. I. Barbu, studiu introductiv, note, indice tematic și terminologic de Pavel Apostol; studiu
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
20, în special în scris: " pe baril" în loc de "122 de dolari pe baril". În numeroase cazuri în loc de "ca", folosit cu sensul de "în calitate de", apare în mod greșit "ca și": "Ce ai întreba-o tu reporter". Greșeala cea mai frecventă de topică privește adverbul "mai", care în mod normal trebuie să stea între pronumele personal și verb, dar care la unii vorbitori este antepus pronumelui: "Poate vedem" în loc de "Poate ne mai vedem". Se remarcă răspîndirea unui stil telegrafic, în care raporturile sintactice
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
cuvinte, aluzii, sintaxa latinizantă, numai că atenuate de versurile sale, de ritm și muzicalitate, precum și de folosirea unor forme și teme tradiționale. a îmbogățit și a cizelat limbajul poetic, dându-i o viguroasă și elegantă concizie a ritmului, prin latinizarea topicii frazei și adaptarea, cu o mare intuiție a sensurilor și nuanțelor, a numeroase neologisme latine și grecești. Opera sa, care a suscitat vii polemici în secolul al XVII-lea, a exercitat o influență deosebită asupra liricii moderne spaniole. În opera
Luis de Góngora y Argote () [Corola-website/Science/307855_a_309184]