1,214 matches
-
vestul județului, pe malul drept al Bistriței, acolo unde râul formează lacul de acumulare Izvorul Muntelui și unde primește apele afluenților Bistricioara, Schitu, Răpciunița și Țiflic, la poalele masivului Ceahlău. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Din acest drum, la Bistricioara se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna Ceahlău. În comuna Ceahlău se află două arii protejate, ambele incluse în Parcul Național Ceahlău: rezervația științifică Polița cu Crini (unde este protejată o specie de
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
Grințieșul Mare - Bradu și Valea Seacă - Bărăsău, spre comuna Tulgheș. La sud și est, Obcina Schitului delimiteză comuna Grințieș de comunele Bicazu Ardelean și Ceahlău. Comuna este strabatută de în principal de DN15 care traversează Carpații Orientali, legând Piatra Neamț de Toplița. Altă cale de acces din localitatea Grințieș este DJ155F care se ramifică din DN15 și face legătura cu stațiunea Durău. Centrul comunei se află la 80 km de Piatra Neamț, 54 km de Bicaz, 56 km de Târgu Neamț, 95 km
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
ramifică din DN15 și face legătura cu stațiunea Durău. Centrul comunei se află la 80 km de Piatra Neamț, 54 km de Bicaz, 56 km de Târgu Neamț, 95 km de Vatra Dornei, 34 km de Borsec și 59 km de Toplița. Axa principală a localității este formată de valea râului Bistricioara, iar munții sunt fragmentați de văi adânci de până la 600 m, săpate de numeroșii afluenți ai acesteia. Spre nord în stânga Bistricioarei, relieful format din șisturi cristaline este alcătuit din ultimele
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
Oanțu Pe teritoriul comunei se găsesc lacurile antropice Pîngarați și, parțial Vaduri, precum și hidrocentrala "„Dimitrie Leonida”" (alimentată printr-un tunel de aducțiune săpat prin muntele Botoșanu, din Lacul Izvorul Muntelui). Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, care este deservită de stația Pângărați și de halta de călători Stejaru. Pe teritoriul comunei se află rezervația forestieră Pângărați, unde sunt protejate unele specii de tisă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Poiana Largului, acest drum trece pe un viaduct coada lacului Izvorul Muntelui și la cele două capete ale viaductului, se ramifică din el alte două șosele naționale: DN17B, care duce spre Vatra Dornei; și DN15B care duce spre Târgu
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Construcțiile lor monumentale din centrul satului i-au dat acesteia profilul arhitectonic păstrat până în prezent. Pe cale ferată, de la stația CFR Ditrău (de pe magistrala CFR 400, Brașov - Satu Mare), sunt de parcurs 2 km până în centrul comunei. De pe șosea, dinspre Gheorgheni sau Toplița pe șoseaua DN 12 (E578), după 4 km din centrul comunei Ditrău se ajunge în comuna Remetea. Din cauza distrugerii în 1944 a arhivei bisericești, documentele despre construirea bisericii sunt incomplete, chiar contradictorii. Documentul distrus datând din 1567 menționa existența bisericii
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Brâncovenești (mai demult "Ieciu, Delavrancea", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea este situată pe malul râului Mureș, pe drumul național DN15 Târgu-Mureș - Reghin - Toplița. Satul Ieciu este atestat documentar în anul 1228. În urma apariției legii nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului, numele satului Ieciu a fost schimbat în Brâncovenești. Pe teritoriul satului există izvoare de apă sărată. Castelul este deschis pentru public din
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
Maiorești (Huduc în trecut) este un sat în comuna Rușii-Munți din județul Mureș, Transilvania, România. Se află pe Valea Mureșului, Toplița și Reghin, nu departe de locul în care Mureșul iese din Defileul Deda - Toplița. Până în anul 1920 satul a fost numit Huduc, nume împrumutat de la pârâul Huduc, parau care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Maiorești (Huduc în trecut) este un sat în comuna Rușii-Munți din județul Mureș, Transilvania, România. Se află pe Valea Mureșului, Toplița și Reghin, nu departe de locul în care Mureșul iese din Defileul Deda - Toplița. Până în anul 1920 satul a fost numit Huduc, nume împrumutat de la pârâul Huduc, parau care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o istorie mult
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
aceluiași tratament din partea baronului, alți locuitori ai satului au ales calea haiduciei. Cel mai cunoscut dintre aceștia a fost Pavel Handrea. Acesta, precum Pintea Viteazul, și-a format o ceață de 12 flăcăi, împreuna făcându-și veacul haiducind în împrejurimile Topliței, având ca si cartier general stăncile de la Ciobotani. După o îndelunga haiducie, în care au jefuit trăsurile bogaților care se îndreptau spre Borsec, în cele din urmă și aceștia au fost obligați să se refugieze în Moldova. Ideile revoluționare europene
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Periș (în ) este un sat în comuna Gornești din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Periș se află situată pe malul stâng al râului Mureș și este traversat de Drumul Național (DN) 15 care asigură legătură câmpiei Transilvane prin defileul Deda - Toplița cu Moldova și prin Bistrița cu Maramureșul și Moldova de Nord, aflându-se la o distanță aproximativ egală față de reședință județului Mureș, municipiul Târgu Mureș (21 km SSV) și față de orașul Reghin (12 km NNE). Satul Periș din punct de
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Lunca Bradului (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea Lunca Bradului este situată pe râul Mureș în defileul Deda - Toplița, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatra Neamț, în partea vestică a Carpaților Orientali în zona munților vulcanici Călimani și Gurghiu străbătută de valea zgomotoasă a Mureșului, care formează la poalele munților un pitoresc defileu. Localitatea se învecinează la
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
zgomotoasă a Mureșului, care formează la poalele munților un pitoresc defileu. Localitatea se învecinează la nord cu comuna Șaru Dornei din județul Suceava, situată dincolo de platoul Călimanilor, în partea estică cu localitatea Stânceni județul Mureș, cuprinsă în defileul Mureșului și Toplița din județul Harghita, iar în sud cu comunele Ibănești și Hodac județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Toplița din județul Harghita, iar în sud cu comunele Ibănești și Hodac județul Mureș, partea vestică este mărginită de cea de-a treia localitate Răstolița, cuprinsă în defileul Deda -Toplița. Vatra localității este situată la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
la jumătatea distanței dintre capetele defileului Toplița - Deda la altitudinea de 524 m, este mărginită de terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe latura internă a Carpaților Orientali și a apărut în urma erupțiilor vulcanice neogene care au dat naștere lanțului de munți Oaș, Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita. Aceștia sunt alcătuiți din andezite, ridite criolite, bazalte și aglomerate
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
o intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au contribuit la actuala înfățișare a reliefului prin conurile de dejecție formate de aceștia cu materialele aluvionare aduse de munții din jur, fapt ce a dus la separarea unor dealuri piemontane din jur. Geograful Henrich Wachner afirma despre
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
autorului putem constata fără a fi geologi, după cum acesta afirma că atunci “Când s-au format terasele + 40 +20 +10 ale văii Mureșului strâmtoarea exista deja, căci resturi ale acestei terase se constată în tot lungul strâmtorii între Deda și Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format de-a lungul timpului conuri de dejecție din bolovănișuri
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
și apoi la închisoarea din Târgu-Mureș, unde a fost condamnat și ucis mișelește împreună cu viceprefectul Moldovan, în drum spre Sângeorgiu de Mureș 6. În această perioadă o parte din teritoriul comunei aparținea baronului Bánffy, ce-și avea castelul în localitatea Toplița, la 20 km în estul localității Lunca Bradului și o altă parte aparținea baronului Kemeni din Brâncovenești, nobil român maghiarizat. Locuitorii comunei erau iobagi pe domeniile acestor baroni. După anul 1848 din marile proprietăți latifundiare s-au defalcat o parte
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de mii de iugăre, pe baza așa numitei proporționalizări (aranyasitas) și ieșiri din indiviziune. Numai în Ocolul Silvic Reghin, în care intră și comuna Lunca Bradului s-au expropriat 340 ha de la particulari 9. Odată cu începutul exploatărilor forestiere în defileul Toplița - Deda, de la mijlocul secolului al XIX-lea încep să apară și relațiile capitaliste în localitate. În această perioadă își fac apariția armenii, mari „ comercianți de lemne”, mai apoi germanii și evreii, care prin diferite mijloace reușesc să deposedeze populația de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
zona tunelului. În 24 august 1916, România trimitea guvernului austro - ungar, nota de intrare a României în război alături de puterile Antantei. La 28 august armatele române trec la ofensivă peste lanțul carpatic. Una dintre direcțiile de înaintare a fost defileul Toplița - Deda. Operațiunile de eliberare a defileului au fost conduse de generalul Paraschiv Vasilescu, în localitățile Toplița, Stânceni, lupte sangeroase dandu-se in tot defileul. Rezistența opusă de diviziile AV- Honvezi, pe valea Mureșului a făcut ca frontul să se stabilească
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
în război alături de puterile Antantei. La 28 august armatele române trec la ofensivă peste lanțul carpatic. Una dintre direcțiile de înaintare a fost defileul Toplița - Deda. Operațiunile de eliberare a defileului au fost conduse de generalul Paraschiv Vasilescu, în localitățile Toplița, Stânceni, lupte sangeroase dandu-se in tot defileul. Rezistența opusă de diviziile AV- Honvezi, pe valea Mureșului a făcut ca frontul să se stabilească la 4 octombrie 1916 pe aliniamentul Munților Călimani, la est de Răstolița (undeva în zona Sălard
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Urmau să fie aleși 3 deputați și 3 senatori 17. Cele 8 circumscripții pentru alegerea deputaților erau18: Circumscripția Orașului Târgu-Mureș. Circumscripția Bandul de Câmpie. Circumscripția Erneul Mare. Circumscripția Sângeorgiu de Pădure. Circumscripția Miercurea Nirajului. Circumscripția Reghinul Săsesc. Circumscripția Gurghiu. Circumscripția Toplița. Circumscripția Toplița era compusă din comunele secretariatelor Toplița, Lunca Deda,care aparțineau Plașii Reghinul de Sus19.Din aceasta rezultă că în anul 1919 fruntașii satului, proprietarii de terenuri agricole, negustorii și micii proprietari, au fost implicați într-o intensă activitate
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
fie aleși 3 deputați și 3 senatori 17. Cele 8 circumscripții pentru alegerea deputaților erau18: Circumscripția Orașului Târgu-Mureș. Circumscripția Bandul de Câmpie. Circumscripția Erneul Mare. Circumscripția Sângeorgiu de Pădure. Circumscripția Miercurea Nirajului. Circumscripția Reghinul Săsesc. Circumscripția Gurghiu. Circumscripția Toplița. Circumscripția Toplița era compusă din comunele secretariatelor Toplița, Lunca Deda,care aparțineau Plașii Reghinul de Sus19.Din aceasta rezultă că în anul 1919 fruntașii satului, proprietarii de terenuri agricole, negustorii și micii proprietari, au fost implicați într-o intensă activitate politică, care
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
senatori 17. Cele 8 circumscripții pentru alegerea deputaților erau18: Circumscripția Orașului Târgu-Mureș. Circumscripția Bandul de Câmpie. Circumscripția Erneul Mare. Circumscripția Sângeorgiu de Pădure. Circumscripția Miercurea Nirajului. Circumscripția Reghinul Săsesc. Circumscripția Gurghiu. Circumscripția Toplița. Circumscripția Toplița era compusă din comunele secretariatelor Toplița, Lunca Deda,care aparțineau Plașii Reghinul de Sus19.Din aceasta rezultă că în anul 1919 fruntașii satului, proprietarii de terenuri agricole, negustorii și micii proprietari, au fost implicați într-o intensă activitate politică, care în acest an era dominată în
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]