3,821 matches
-
tumoră cu celule dendritice foliculare, meningiom, ependimom, sarcom sinovial [89], mezoteliom difuz mediastinal, sarcom extrascheletal; în unele situații diagnosticul s-a precizat doar după efectuarea examenului necropsic [79]. Indicația operatorie este de principiu, calea de abord se va stabili în funcție de topografia tumorii: sternotomie, cervicosternotomie sau toracotomie. Se va practica tumorectomie sau tumorectomie reducțională. În tumorile maligne se va recurge la tratament complementar radiant și citostatic.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
hidroelectrolitic și caloric, se vor face de către medicul anestezist în colaborare cu medicul diabetolog și chirurgul. Reluarea tranzitului intestinal - care permite și reluarea, cu oarecare prudență, a alimentării orale - este condiționată de mai mulți factori: amploarea intervenției și mai ales topografia acesteia (restabilirea tranzitului este mai înceată după operațiile în care se face abordul cavității peritoneale), tipul și durata anesteziei, poate și predispoziții individuale legate de habitusul, vârsta și patologia concomitentă (neurologică, endocrină, vasculară etc.). Semnul cel mai bun pentru evaluarea
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
mare la pacienții cu un istoric familial de anevrisme intracraniale sau hemoragii subarahnoidiene comparativ cu cei fără agregare familială (9). Fenomenul de agregare familială a anevrismelor intracraniene poate constitui un motiv de screening selectiv al acestor manifestări în anumite familii. Topografia anevrismelor intracraniene Topografic, anevrismele intracraniene se întâlnesc în 90% din cazuri în circulația anterioară (9), localizându-se mai frecvent la nivelul sifonului carotidian, arterei sylviene, poligonului lui Willis, arterei cerebeloase superioare. în circa 40% din cazurile la care s-a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
30% din pacienți nu au HTA (9). Riscul de ruptură depinde de (5,14): tipul de anevrism (simptomatic sau asimptomatic, descoperit incidental); mărimea anevrismelor incidentale (sub 5 mm se rup extrem de rar); viteza lor de creștere (urmărită la 1-2 ani); topografia posterioară mai frecventă decât cea anterioară; istoricul familial. Aprecierea riscului de ruptură trebuie făcută individualizat, în funcție de contextul socio-medical al pacientului și factorii personali de risc vascular. O situație particulară o reprezintă apariția la bolnavii cu ADPKD a unei dureri de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pacienți tineri, cu vârsta medie 41 ani (cu 10 ani mai tineri decât în formele sporadice de HSA), iar 54% dintre ei prezintă o funcție renală normală, 26% sunt normotensivi, prezentând un sindrom cefalalgic recent instalat și progredient, frecvent cu topografie posterioară. Existența unui istoric familial cu anevrisme intracraniene sporește de 5 ori riscul de ruptură. Ca linie generală, orice cefalee persistentă la un bonav cu ADPKD impune efectuarea ARM sau CT. Screeningul presimptomatic Din cauza mortalității mari produse de ruperea anevrismelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
caracterizată prin prezența unei mase multiloculare, septate, solitară și unilaterală, care se găsește în parenchim renal normal. Bolile renale chistice cuprind un grup heterogen de anomalii congenitale, ereditare sau câștigate, caracterizate prin prezența de chiști variabili ca număr, mărime și topografie, dezvoltați în rinichi uni- sau bilateral. Bolile renale chistice sunt clasificate (4) în două mari categorii: boli renale chistice genetice și boli negenetice (v. tabelul 1, cap. 1). ADPKD face parte din prima categorie de boli renale chistice ereditare, fiind
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
rol fundamental, fiind indestructibil legat de semnul iconic. Semnul lingvistic și semnul iconic sunt comparabile din perspectiva funcției de comunicare dar diferă prin sistem ca și prin modalitatea de funcționare. Limbajul are "o sintactică lineară, supusă regulilor, imaginea posedă o topografie deschisă și spațiată" (J.-M. Adam, M. Bonhomme, 2005: 277) ce nu permite operațiuni generice, dintre care juxtapunerea și includerea. Limbajul are o morfologie "construită pe dubla articulare", imaginea "posedă o plastică, cu componentele ei cromatice și geometrice" (idem), posedă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
drenaj ale conținutului purulent, și care constituie un semn diagnostic important pentru abcesul pulmonar. De obicei, nivelul lichidului purulent într-un abces pulmonar este mai înalt în timp ce într-o cavernă acesta este jos iar peretele leziunii tuberculoase este subțire [10]. Topografia abcesului pulmonar secundar este identică cu cea a leziunii bronhopulmonare primare. Formele radioclinice particulare ale abceselor pulmonare sunt următoarele:- abcesele lobului mediu, lingulei și piramidei bazale, caracterizate prin drenajul lor deficitar, prin importanța leziunilor adiacente și prin precocitatea formării bronșiectaziilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Drenajul postural împiedică retenționarea puroiului în focar și prin reducerea fenomenelor septice augmentează acțiunea antibioticelor; asocierea unui empiem pleural impune puncția pleurală evacuatorie, urmată de lavaj. - Pleurotomia à minima este obligatorie atunci când nu se poate obține evacuarea prin puncție datorită topografiei particulare sau închistării empiemului [52, 54, 55]. - Bronhoaspirația repetată la 3-7 zile interval, uneori mai frecvent, chiar zilnic, este indicată când drenajul postural este ineficace datorită stenozelor bronșice și dopurilor mucopurulente. Manevra este urmată de oxigenoterapie și administrarea unor substanțe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
sau chistice dacă a survenit chiar și o singură infecție. Astfel, diferențierea se face prin absența modificărilor inflamatoare (mai puțin sigur bronhoscopic și cu certitudine pe cupe histologice). Sechestrația pulmonară cu zone chistice infectate poate fi suspectată clinic și radiologic. Topografia poate atrage atenția într-o oarecare măsură (piramida bazală a lobilor inferiori), dar certitudinea se obține prin aortografie sau intraoperator. Sindromul dischineziei ciliare este sugerat de sindromul Kartagener complet sau incomplet. Diagnosticul este precizat prin examenul ultramicroscopic al biopsiilor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cea mai de temut a bronșiectaziei în perioada actuală este insuficiența respiratorie urmată de cordul pulmonar cronic, la care se ajunge atunci când bronșiectazia este difuză sau a devenit difuză prin evoluția ei [44]. În concluzie, evoluția bronșiectaziilor depinde de:- etiopatogenia;- topografia;- extensia leziunilor;- rezistența bolnavului la infecții;- corectitudinea tratamentului urmat. Prognostic La cazuri urmărite timp de zece ani, în era preantibiotică, mortalitatea oscila între 30-50%. În perioada actuală, mortalitatea a scăzut la 10-20% datorită antibioterapiei și progreselor tratamentului chirurgical, care au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
de preferință în regiunile mielinizate abundent ale sistemului nervos central. În mod izolat nici unul din simptome ori semne nu are valoare sigură pentru diagnosticare. În schimb evoluția lor în timp și răspândirea în spațiu sunt cât se poate de semnificative. Topografia plăcilor explică aproape toată simptomatologia bolii. Simptomele polimorfe se explică prin atingerea substanței albe din întreg sistemul nervos central. Astfel, prin atingerea căilor piramidale de la origine până la centru, din trunchi și măduvă, apar tulburări de mers, deficite motorii, spasticitate. La
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a două regiuni anatomice distincte). Acest prim criteriu este esențial în diagnosticarea SM. Cu titlu de exemplu, un tablou neurologic caracterizat prin apariția unei parapareze regresive, apoi urmată de furnicături ale membrelor inferioare, corespunde unei singure leziuni în termeni de topografie, chiar dacă are două pusee. Apariția unei scăderi a acuității vizuale, apoi 6 luni mai târziu, a unei paralizii faciale periferice sunt rezultatul a două leziuni. În sfârșit apariția simultană a unei amețeli și a unor tulburări sfincteriene este expresia a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau o oftamolplegie intranucleară au o valoare mai mare în ceea ce privește stabilirea diagnosticului, decât o parapareză. 3) Al treilea criteriu este legat de necesitatea ca semnalele să dovedească predominanța leziunilor în substanța albă. Din punct de vedere clasic, simptomatologia este reflectarea topografiei leziunilor care afectează regiunile bogat mielinizate (nervul optic, cerebelul, măduva spinării). Apariția precoce a unor semne legate de o atingere a substanței cenușii (afazie, epilepsie) este rară (1%) și trebuie să ne ducă cu gândul la un alt diagnostic. Totuși
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o lărgire a spațiilor interstițiale și deci de o creștere a apei libere, proces ilustrat prin RMN. Morfologia leziunilor este foarte variabilă. Poate fi vorba de leziuni punctiforme sau confluente, chiar pseudotumorale răspândite în interiorul substanței albe a sistemului nervos central. Topografia lor este sau periventriculară, sau subcorticală. Aceste leziuni pot fi întâlnite cu ajutorul RMN chiar în substanța cenușie, întrucât există acolo un contingent de fibre mielinice. Disparitatea și variabilitatea leziunilor substanței albe explică numărul mare de diagnostice diferențiale posibile. Multiple condiții
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pacient la altul. Aceasta fluctuează moderat în cursul evoluției bolii și depinde în special de caracterul edematos sau gliozic al leziunilor. Aspectul RMN nu este corelat totdeauna cu severitatea clinică a bolii. Același lucru este valabil și pentru localizarea bolilor. Topografia lor nu este corelată cu simptomatologia clinică. Exemplul cel mai frapant este acela al nevritei optice retrobulbare, pentru care se regăsesc în majoritatea cazurilor leziuni demielinizante în interiorul substanței albe encefalice. Leziunile nervului optic nu pot fi decât rar scoase în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai multă vreme. În patologia măduvei, trunchiului cerebral și altor segmente ale sistemului nervos central, ea se folosește de dată mai recentă. La bolnavii 133 cu leziune de trunchi cerebral, mai ales în mezencefal se poate face o evaluare a topografiei leziunii fără colaborarea conștientă a bolnavului și indiferent de etiologia leziunii. Potențialele evocate somestezice (PES) sunt folosite și la depistarea precoce a leziunilor demielinizante de pe căile sensibilității, din SM. PES se poate investiga cu ajutorul electrozilor plasați în punctul ERB la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
trunchiului cerebral, această explorare are o deosebită valoare, mai ales că SM afectează într-un procent foarte ridicat susbstanța albă din trunchiul cerebral. La bolnavii cu leziuni de trunchi, predominante în mezencefal se poate face cu ajutorul PES o evaluare a topografiei leziunii, fără colaborarea conștientă a bolnavului. Intensitatea stimulului trebuie să fie cu 20% mai mare decât intensitatea unui stimul, care ar produce o mișcare de opoziție a policelui. Frecvența de stimulare este de 1-7cicli/sec., pentru fiecare testare fiind aplicați
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
the process of structural changes in chromosomes of Drosophila, J, Genet., 1940, 40, pp. 1-66. | 1813. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) 163÷199 PC•RI•AM 11.02.2015 15:52 Page 181 Fig. 3-24. Topografia telomerelor, capetele protectoare ale cromozomilor. IMPLICAREA TELOMERELOR ÎN PROTECȚIA CROMOZOMILOR șI ROLUL CRONOBIOTIC AL ACESTOR MICROFORMAȚIUNI • Rolul de protectori ai cromozomilor jucat de telomere a fost bănuit de Barbara McClintock și Hermann J. Müller încă la sfârșitul anilor ’30. Din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu factorul de creștere elaborat de herpes virusul 2, pot evolua către carci noame in situ (d). Proteinele oncogene LMP (prototip de studiu LMP 1) sunt exclusiv membranoase. Ele sunt esențiale pentru a) imortalizarea și b) transformarea limfocitelor B umane. Topografia acestor gene latente din componența genomului virusului Epstein-Barr capabile să codifice proteine oncogene în celula parazitată (limfocit B în cazul limfomului Burkitt, epiteliu naso-faringean în cazul carcinomului din sud-estul asiatic etc.) este redată în fig. 3-53. Nu trebuie să se
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cunosc. M-am bucurat foarte mult când am auzit că aici există și un cadru didactic originar din Huși. La scurt timp după începerea cursurilor universitare, auzind că sunt din Huși, că am talent la desen și posed cunoștințe de topografie, m-a chemat într-o zi la el și m-a rugat frumos să-i desenez o hartă a Moldovei, în tuș negru. Când am ajuns să desenez și orașul Huși, mi-a spus: „Măi băiete, ține minte ce-ți
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
-l desenezi printr un simbol mai mare, mai ușor vizibil”. Desigur, eu i am reținut propunerea, deși știam deja că există reguli precise pe care nu le pot încălca și pe care, ulterior, le-am aprofundat la disciplinele Cartografie și Topografie. Stând apoi de vorbă și cu diverse alte prilejuri, domnul profesor s-a dovedit a fi un mare sfetnic, iubitor de natură și mai ales un mare patriot, care își iubea nespus de mult locurile natale, ca și toată țara
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
departe de a fi uniformă. Cercetând lucrurile pe teren și examinând atent o hartă la scară mare asupra regiunii de la Nord și Est de orașul Huși, cum este harta Moldovei 1: 50000 și harta Basarabiei 1: 42000, constatăm că în topografia luncii Prutului se poate distinge o serie întreagă de forme de relief, fiecare din ele având geneza, evoluția și caracterul său fizic și biogeografic bine definit. Așa de exemplu, din cauza pantei reduse, firul actual al apei râului Prut are un
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
1538, turcii au transformat Cetatea Albă în raia, unitate administrativă care depindea direct de Imperiul otoman, din cauza importanței ei strategice. Bugazul își datorează numele acestui trecut dificil. Invadatorii otomani numeau această limbă de nisip cu un substantiv comun, inspirat din topografia ei. Intrat în limba noastră, cuvântul a ezitat între mai multe forme, boaz, buaz, bugaz, înainte să se fixeze în aceasta, pe care o cunoaștem azi. Dar interesant e că, odată picat în cazanul limbii lui de adopție, cuvântul și-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
la capitala României au fost extrase de Fr. Damé din documentele recensământului efectuat în București în perioada 1-18 noiembrie 1877 și 1 ianuarie-15 aprilie 1878, rezultatele fiind publicate în anul 1878 (Statistica. Primăria orașului București, Recensământul executat în anul 1878. Topografia, edificii și populațiunea orașului București. Anul 1878, București, Noua Tipografie Națională C.N. Rădulescu, 1878), din care extragem următoarele informații cu caracter mai general: suprafața totală a orașului era de aproape 30 km² din care: 12,1 km² vii, 4,2
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]