3,013 matches
-
cuvîntul oior ar înseamnă bărbat și pata, a ucide. Oior nu este decât sanscritul vira, latinul vir, goticul vair, litvanul wyras, celticul gwr, bărbat; iară pata este sanscritul bad, elenicul na-vânato, latinul batuere, slavicul biti, a bate, a ucide, Un topor de aramă cu două ascuțișuri se numea în limba scitică Sagara, ^ayaQiv. Acest cuvânt stă foarte aproape de latinul securis. Sciții fiind un popor de arcași, numele lor își găsește explicația în germanicul Schütze, arcaș, și o analogie în latinul scutum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
rămâne totdeauna la Daci. Săgețile se purtau într-o tolbă atârnată la spate; adeseori tolbele erau frumos săpate. c) Praștia cu care aruncau pietre sau plumbi ascuțiți la ambele capete. Afară de aceste două soiuri de arme ofensive Dacii mai purtau topoare, ciomege și măciuci. Armele de apărare a le Dacilor constau din: a)Scutul (naQfia Geților), de formă ovală, împodobit cu deosebite figuri sau flori. b)Casca, care pare totuși a fi servit numai clasei întâi a nobililor, deoarece pe oamenii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
naturale și măestrite se înmulțeau, împotrivirea Dacilor devenea mai cerbicoasă; cu atâta lupta lua un caracter mai înverșunat, atât din partea atacului cât și al apărării. Păduri ne umblate în care legiunile romane sunt nevoite să-și deschidă un drum cu toporul; ponoare, torente și șanțuri adânci pe care sunt siliți să le umple; întărituri ridicate mai la fiece pas și apărate cu o stăruință nemaipomenită îngreunau înaintarea Romanilor. Atacurile Dacilor asupra pozițiunilor romane devin tot mai dese; sângele curge în șiroaie
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tine, Aitken. Ușa de la anexă era înțesată de lume care încerca să cumpere bilete sau să-i mituiască pe paznicii de la intrare. Drummond și Thaw urcară treptele alături, Drummond croindu-și drum cu nasul lui mare ca o lamă de topor. Oficialitățile îmbrăcate exotic strigară: — E Drummond! E Thaw! și îi lăsară veseli să intre. Portarul îl prinse pe Thaw de mînecă și-l trase deoparte, arătînd spre Drummond: — Fii atent cu băiatul ăsta. Cînd e beat, nu-i o companie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
foșnet, auzea cum se mișcă umbrele pe ziduri. * În Venezuela, membrii unei expediții au descoperit întâm plător o pădure care crește într-o peșteră subterană. Pădurea, formată din copaci foioși, înalți și atât de deși, încât a fost nevoie de topoare speciale pentru a se putea croi un drum, are frunzișul verde, în care clorofila se formează fără ca razele soarelui să pătrundă în peștera subterană. 11. Zenobia îmi devansa gesturile și intențiile; nu știu dacă punctul ei de vedere coincidea cu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Bucureștilor și Poliția îi folosesc pe post de ziar de dimineață, prânz și seară. Într adevăr, a recunoscut că n-au izbutit să deschidă cufărul sau cutia sau ce-o fi. Era greșeala lui. În loc să pună să fie spart cu toporul imediat, din teamă să nu strice ce-i înăuntru, cine știe ce obiecte de preț, au încercat ce-au încercat, apoi au chemat un borfaș din arestul Poliției, pe Fane Inelaru. Și, ca la iluzioniști, acum ia cutia de unde nu-i! Necunoscutul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de ani bolnavii nu vor mai suferi, se va găsi un leac universal, altul decât moartea. În celălalt pat dormita un flăcău zdravăn, rumen, cu piciorul în ghips. Odată cu el mai intră cineva în odaie, un bărbat corpolent, cam din topor, în uniformă, care se repezise primul pe ușă, în timp ce doctorul, deși ceva mai în vârstă, îi făcuse loc, politicos. — Sunt de la Poliție, spuse omul, cu ton brutal, așteptați afară! Doctorul simți că i se suie sângele la cap, dar se
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pământ. Polițaiul voinic răspunse primul după o vreme: - Ușa e încuiată. N-a răspuns nimeni când am bătut. Tocmai voiam să propun să lăsăm lucrurile baltă până dimineața. - Prostii! Uimirea îl făcu pe Fara să-și piardă răbdarea. - Adu un topor și o să spargem ușa. Orice întârziere nu va face decât să-i încurajeze pe nemernicii ăștia să se opună. Toți cei din apropiere dădură din cap în semn de încuviințare. Dar prea în pripă. Fara rămase nedumerit de ochii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
un cuptior, Untura-i pe căminiță Capul ei cât o căpiță, C-acuma-i anu - ncheiat De când nu s-a periat, Și la umbra capului Șede ciurda satului. Când își perie capul Se strânge întreg satul, Cu securi și cu topoare Ca păduchii să-i omoare. Ese-afară-n capul gol, Fug vițeii, mai nu mor, Că gândesc că-i boala lor, Ese afară pe uliță Și gândești că-i bivoliță. 181 {EminescuOpVI 182} 126 Ce hazna-i să trag a casă Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
După voi că m-oi lua " Cu pruncul în sus spre munte. " Haide dară, că te-om duce". 215 Și pruncul care e prunc, Paște-și calul său în câmp, 231 {EminescuOpVI 232} Feciorul care-i fecior Pe umăru-i cu topor - Căci în sară calu-nșală Și mi-l scoate-n câmp afară. 216 Frunză verde de cicoare, Toată lumea-i la răcoare, Numa eu-s la - nchisoare, La Iași în temnița mare, Cu doi butuci în picioare. Frunzuliță de negară, Am primit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tot cu împrumutare. 30A trecut baba cu colacii! 31A fugit cu coada-ntre picioare. 32Aflat-au Filip pe Naftanail. 33A dat ș-a luat. 34Așa se înșală copiii. 35Aș spune un vis, dar nu pot de râs. 36Așteaptă ca porcul muchea toporului. 37Așteaptă murgo să paști prundul. 38Așteaptă turburarea apei. 39Ea își cântă, ea-și descântă. 40I-a legat beșica de coadă. 41I-a luat apa de la moară. 42Ia-l de pe mine că-l omor. 43Iapa mea, moșia mea. 44Ia puiul și cacă-te-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de indignare. ― E un ticălos! ― Dumneavoastră îl cunoașteți mai bine... ― Un ticălos, un obsedat sexual! Orgiile lui sânt de pomină! A ajuns să ne cunoască tot cartierul. Întrebați vecinii! Urlă de nebun, în puterea nopții, la fereastra deschisă, cu un topor în mînă: "O chema Margot! Ce mult am iubit-o!" Animalul ăsta își îngăduie să vorbească despre mine?! ― Din nefericire, doamna Melania Lupu împărtășește același punct de vedere. ― Baba?! Ei nu, că asta e prea de tot! ― Apropo, cine e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Matei, spuneați că a iubit-o pe una, Margot... Bătrânul își șterse fruntea. Transpirase de enervare. ― Eu spuneam? El spunea! Un escroc! Ademenește vagaboande, și dacă se găsește vreuna care n-are chef să-și dea jos rochia, scoate un topor, mânjit cu roșu și urlă ca un descreierat: "O chema Margot! Ce mult am iubit-o". E, chipurile, masculul dezlănțuit, capabil de orice. Nenorocita se sperie și... Cristescu continuă să râdă. ― Exagerați, desigur. ― Zău?! Vă aduc toporul. Îl ține în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
rochia, scoate un topor, mânjit cu roșu și urlă ca un descreierat: "O chema Margot! Ce mult am iubit-o". E, chipurile, masculul dezlănțuit, capabil de orice. Nenorocita se sperie și... Cristescu continuă să râdă. ― Exagerați, desigur. ― Zău?! Vă aduc toporul. Îl ține în baie, sub cadă. Făcu câțiva pași spre ușă. ― Lăsați, vă cred... ― Să-i vedeți recuzita! Ce teatru! Ce Tănase! Și-a confecționat uite așa un teanc ― arată cu mâinile ― de bancnote. Hârtie, domnule! Hîrtie! Doar prima și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
flutură prin fața nasului purcoiul de bani și aia pică în fund. Crede că a dat lovitura. Mă înțelegeți... ― Înțeleg... ― V-ați uitat ce mobilă are în casă? Dacă o scuturi, se face bucăți. Surcele! Vorba vine... Variantă la chestia cu toporul. Când dă de una năzuroasă, începe să spargă totul. Vezi, dragă Doamne, e plin de temperament... După ce dama pleacă, pune lemnele la loc. Nici nu se cunoaște! Împunse degetul spre maior cu gestul lui caracteristic: Afirmațiile mele se pot verifica
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dat, a început un scandal crâncen. Țipau amândoi ca din gură de șarpe. ― De ce? întrebă amuzat Cristescu. Agenda bătrânului îl fascina. Popa o închise și o puse în buzunarul halatului. ― Individa rezistase la toate probele. N-au impresionat-o nici toporul, nici mobila făcută ferfeniță. Și atunci animalul i-a cerut banii. Fiți atent! Banii pentru ceea ce consumase la restaurant. Atât și atât friptura, atât vinul. I-a pretins până și un leu pentru două chifle. Aia se jura că a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Grigore Popa. Mi-a povestit totul. Tânărul ridică din umeri. ― Delirezi, papa! Îți garantez că am altele pe cap decât amorurile dumitale. Insecte sau patrupede! Îl privi lung. Ai și tupeu! După ce i-ai cârtit două ceasuri despre Margot și topor... ― Îl auzi? Recunoaște că a ascultat la ușă. ― Totdeauna am fost sfătuit să urmez exemplul bătrânilor... Melania Lupu îl scrută atent. Nările fine erau palide. ― Și-apoi, reluă adresîndu-se lui Grigore Popa, țineam mult să cunosc părerea dumitale despre doamna
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pământ/ Ci pâine să-și hrănească pruncii.” în poezia Vasile Covrig, ce-i dă titlul, numitul generic semnalând masa poporului, „Stă omul crucit și nu înțelege/ Cum poate să fie o astfel de lege/... Ar pune el mâna pe ditai topor/ dar nu vrea/ să-l scoată mai marii de astăzi nebun/ Cum s-a ntâmplat cu vecinul Găbun.” Era în vremea aspră și aprigă a împotrivirii când „De obicei/ Sunt căutați/ Capii răscoalei,/ Judecați urgent,/ închiși, împușcați/ Ori spânzurați/... Și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mult posturile; iar ultimul paznic își luase tălpășița la vederea mulțimii. Scurtul moment de liniște fu spulberat de sunetul unui baros spărgând sticla. La acest semn, sala fu cuprinsă instantaneu de un zgomot asurzitor, fiecare punânduse pe treabă cu pistoale, topoare, cuțite, bâte, chiar și bare grele, de metal, smulse din mașini avariate - orice ar fi putut fi folosit la scoaterea prețioaselor obiecte antice din cutiile lor. Panourile de sticlă erau spulberate unul după altul. Statuetele de fildeș se rostogoleau. Farfurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de Întoarcerea aceea În zori Într-o casă abandonată. Nu aveam cheile la mine. Dădeam tîrcoale În jurul casei ca un răufăcător, trezind cîinii din vecini care au Început să urle a moarte“. Ca să poată intra În casă, spărsese ușa cu toporul. Același om - „tatăl meu“, se gîndea François - În stare să spargă o ușă cu toporul, avea să scrie, după ce se liniștise, douăzeci de pagini inspirate de dragostea filială, În care se convinge pe sine că mama sa e mai aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
tîrcoale În jurul casei ca un răufăcător, trezind cîinii din vecini care au Început să urle a moarte“. Ca să poată intra În casă, spărsese ușa cu toporul. Același om - „tatăl meu“, se gîndea François - În stare să spargă o ușă cu toporul, avea să scrie, după ce se liniștise, douăzeci de pagini inspirate de dragostea filială, În care se convinge pe sine că mama sa e mai aproape de el În cer decît pe pămînt. Își pune În cele din urmă o Întrebare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
unor fotografii care au circulat la ultima oră de religie Înainte de plecare: avea o fațadă neogotică din secolul XIII și radiatoare În refectoriu. Fiecăruia urma să i se atribuie o chilie personală: lux, minus piscina. (Oricum eu, unul, Înotam ca toporul la fund.) A sosit și ziua cînd trebuia să ne adunăm cu toții la gară, după-amiaza. La prînz, tata mi s-a părut mai Încordat ca de obicei. Era cumva emoționat că mă vede plecînd În reculegere? I-am povestit ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
plec capul că, practic, dacă eram treaz... că nu se ia nimeni degeaba de tine; mergi pe stradă și, gata, sare lumea la bătaie! Dar așa consideram eu. Când eram beat, trebuia să fac vreo ispravă și gata. Luam sabie, topor, coasă și (râde) dădeam în cap la lume. Năpasta țăranilor din Borlești de Neamț. Tată muncitor forestier și mama - acasă. Dacă nu semănam perfect cu taică-miu, spuneam că de pe cine știe unde sunt luat sau ne-o încurcat la maternitate. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
din Tulcea cu mașina și chiar a doua zi dimineață. M-a întrebat unde e, în fine. A văzut sângele ăla prin casă... Cât p-aci să ne luăm la bătaie. Eu, dacă eram un criminal cu sânge rece, aveam toporul, aveam satârul acolo, aveam ciocan. Puteam să-l omor și pe el, nu? Să zic așa, că eram, cum să vă zic acuma, eram un fel de legitimă apărare, că era la mine-n casă și a intrat prin efracție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
sparg la buturugi. Zic: „Nu mă mai lega, bre, că nu fug. Că și cu sârma pe mine, tot fug dacă oi vrea“. Cum vă lega? Mă lega cu sârmă de-aici-șa... zis cu lanț și punea lacăt. Dar făceam cu toporul. Mă scăpa. M-a scăpat de patru ori. Dar acuma n-a mai putut, că era în concediu. Că mă scăpa și de data asta. Găsea, că avea el mare boală pe ursarii ăștia și mă scăpa. Era pâinea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]