4,316 matches
-
viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și situațiile repetate de eșec, existența unor boli cronice invalidante; absența unui suport moral-religios. Este firesc, având În vedere factorii formatori ai personalității, să admitem că viața unui individ se va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
deschis, declarat, cu propria mea conștiință morală. Făcând ceea ce-mi este interzis, În interiorul ființei mele se va produce o ruptură Între eul meu și supraeul moral. Conștiința mea, Încărcată de vinovăție, mă va condamna, mă va Închide. Voi trăi „tortura sufletească interioară” a vinovăției. A face ceea ce-mi este permis Îmi dă satisfacție. A face ceea ce-mi este interzis mă face să sufăr și voi fi sancționat În planul conștiinței mele. Actele permise mă „deschid”, mă „eliberează”, pe când
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
această alterare nu reprezintă o stare patologică, nu este o boală, ci o suferință morală, datorită pierderii valorii propriului său Eu, o alterare care vine din planul conștiinței ce sancționează Eul pentru faptele comise În trecut. Viața va deveni o tortură. Izolată, persoana se Închide În sine, trăindu-și propria culpabilitate. Care poate fi soluția În acest caz? Regretul nu este Însă numai tortură sufletească și morală. El actualizează vinovăția, pentru a o putea repara. Vinovăția morală este Însăși condiția desprinderii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care vine din planul conștiinței ce sancționează Eul pentru faptele comise În trecut. Viața va deveni o tortură. Izolată, persoana se Închide În sine, trăindu-și propria culpabilitate. Care poate fi soluția În acest caz? Regretul nu este Însă numai tortură sufletească și morală. El actualizează vinovăția, pentru a o putea repara. Vinovăția morală este Însăși condiția desprinderii, prin regret. Faptul de a regreta actele comise este, dincolo de Întoarcerea către un trecut penibil, traumatizant sufletește și moral, și condiția desprinderii de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
1957 e admis la Universitate, dar în februarie 1958 se vede arestat sub acuza de uneltire legionară, câteva zile după participarea la funeraliile poetului naționalist George Fonea, camarad de front și de lagăr; condamnat la optsprezece ani de temniță, cunoaște tortura din beciurile Ministerului de Interne, din închisoarea Uranus, mai târziu „reeducarea” din zarca Aiudului. La Uranus ratează o tentativă de sinucidere prin saltul în gol de pe acoperișul închisorii și, după luni de comă, rearticulat cu verigi de metal, este redat
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
N. Steinhardt, retrospecția înseninată de spiritualizare. Așa cum titlul cărții evocă parcursul inițiatic al suferinței, narațiunea ei focalizează nu fiziologia durerii, ci procesul moral al experiențelor-limită, „eshatologia detenției”, cu întreținerea reflexelor demnității și reedificării interioare în proximitatea morții, sub umilință și tortură. Prozatorul are simțul grandorii și al sacrului, profanat deopotrivă în lumea fizică și în cea morală. Înțesată de muniție și cohorte dușmane, frumusețea magică a panoramelor alpine sau marine ale Crimeii se transferă în teatrul de război al unor încleștări
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
ipohondria, falsa sarcină, perversiuni sexuale; e) tehnicile corporale, ce reunesc totalitatea procedeelor exercitate asupra corpului persoanei umane, cu o largă paletă de aspecte, cum ar fi: cosmetica și vestimentația, asceza, simularea bolilor, procedeele terapeutice (medicale sau chirurgicale), automutilările, suicidul sau tortura fizică. Psihologia se ocupă de aspectul subiectiv-sufletesc al persoanei umane, adică de totalitatea proceselor psihice ale acesteia, de conduitele, reacțiile și acțiunile sale, precum și de raporturile dintre om și lume. Din punct de vedere psihoantropologic, distingem și în acest caz
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care, acționându-se asupra vieții psihice, se determină o schimbare a regimului funcțional normal sau cel puțin obișnuit al acesteia; în sensul aceste sunt de menționat: isihasmul, tehnicile yoga, confesiunea, convertirea, educația morală, dar și psihoterapia sau teroarea, care implică tortura fizică (frica de necunoscut, așteptarea, tensiunea psihică prelungită, stările de stres), intervențiile medicale. Se poate remarca, din cele de mai sus, că în ceea ce privește raportul „trup-suflet” sau somatic-psihic, există o corespondență specifică. Deși diferențiate ca structură și funcție, ele par a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalitate cu consecințe asupra conduitei și a vieții individului. Efectul persecuțiilor îndelungate constă în dezvoltarea unei stări de anxietate permanentă, cu blocarea progresivă a emoțiilor și inhibiție comportamentală. În aceste condiții apar tulburări psihice și reacții psihosomatice. Influența factorilor socio-represivi (tortură, marginalizare, izolare socială, tratamente inumane etc.) va contribui la instalarea unei „atmosfere socio-culturale de tortură”. J-Corradi și colaboratorii vorbesc despre o cultură a fricii și despre grupuri populaționale terorizate de frică. Toate acestea reprezintă o sursă continuă de stres, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unei stări de anxietate permanentă, cu blocarea progresivă a emoțiilor și inhibiție comportamentală. În aceste condiții apar tulburări psihice și reacții psihosomatice. Influența factorilor socio-represivi (tortură, marginalizare, izolare socială, tratamente inumane etc.) va contribui la instalarea unei „atmosfere socio-culturale de tortură”. J-Corradi și colaboratorii vorbesc despre o cultură a fricii și despre grupuri populaționale terorizate de frică. Toate acestea reprezintă o sursă continuă de stres, cu consecințe negative pentru starea de sănătate mintală. Grupele de refugiați sunt supuși la situații sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o cultură a fricii și despre grupuri populaționale terorizate de frică. Toate acestea reprezintă o sursă continuă de stres, cu consecințe negative pentru starea de sănătate mintală. Grupele de refugiați sunt supuși la situații sociale degradante, dezumanizante, de violență și tortură. A. Jablensky descrie următoarele tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară, subnutriție; - injurii fizico-somatice; - izolare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară, subnutriție; - injurii fizico-somatice; - izolare socială și culturală prin anomie și alienare; - traume psihice datorite torturii și fricii. N. Sartorius distinge următorii factori de risc pentru starea de sănătate mintală la persoanele refugiate: - pierderea coeziunii prin dispersiune; - obstacole în desfășurarea normală a vieții; - pierderea capacității de inițiativă proprie sub amenințarea interdicțiilor și a pedepselor; - viitor incert
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacții de panică și emoții negative, tulburări de conștiință, impresii de derealizare și depersonalizare, tulburări depresive, anxietate generalizată, fobii, conduite și reacții antisociale, sindroame organice cerebrale prin violență fizică, dificultăți de adaptare și integrare socială etc. 4. Psihoigiena persoanelor supuse torturii Consecințele medico-psihologice ale torturii, atât pentru victime, cât și pentru familiile acestora, constituie o problemă deosebit de importantă pentru sănătatea mintală. Tortura este una dintre cele mai grave și mai dezonorante forme de violare a drepturilor omului. Intenția torturii a fost
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoții negative, tulburări de conștiință, impresii de derealizare și depersonalizare, tulburări depresive, anxietate generalizată, fobii, conduite și reacții antisociale, sindroame organice cerebrale prin violență fizică, dificultăți de adaptare și integrare socială etc. 4. Psihoigiena persoanelor supuse torturii Consecințele medico-psihologice ale torturii, atât pentru victime, cât și pentru familiile acestora, constituie o problemă deosebit de importantă pentru sănătatea mintală. Tortura este una dintre cele mai grave și mai dezonorante forme de violare a drepturilor omului. Intenția torturii a fost, în primul rând, aceea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacții antisociale, sindroame organice cerebrale prin violență fizică, dificultăți de adaptare și integrare socială etc. 4. Psihoigiena persoanelor supuse torturii Consecințele medico-psihologice ale torturii, atât pentru victime, cât și pentru familiile acestora, constituie o problemă deosebit de importantă pentru sănătatea mintală. Tortura este una dintre cele mai grave și mai dezonorante forme de violare a drepturilor omului. Intenția torturii a fost, în primul rând, aceea de a distruge personalitatea victimei și de a da prin aceasta un exemplu pentru ceilalți membri ai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanelor supuse torturii Consecințele medico-psihologice ale torturii, atât pentru victime, cât și pentru familiile acestora, constituie o problemă deosebit de importantă pentru sănătatea mintală. Tortura este una dintre cele mai grave și mai dezonorante forme de violare a drepturilor omului. Intenția torturii a fost, în primul rând, aceea de a distruge personalitatea victimei și de a da prin aceasta un exemplu pentru ceilalți membri ai comunității social-umane (J. Gendefke). Tortura reprezintă forma extremă a stresului. Tortura definește orice act care, printr-o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai grave și mai dezonorante forme de violare a drepturilor omului. Intenția torturii a fost, în primul rând, aceea de a distruge personalitatea victimei și de a da prin aceasta un exemplu pentru ceilalți membri ai comunității social-umane (J. Gendefke). Tortura reprezintă forma extremă a stresului. Tortura definește orice act care, printr-o durere sau suferință severă, fizică sau psihică, este în mod intenționat aplicat unei persoane pentru un anumit motiv, în scopul obținerii de la aceasta de informații despre alte persoane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de violare a drepturilor omului. Intenția torturii a fost, în primul rând, aceea de a distruge personalitatea victimei și de a da prin aceasta un exemplu pentru ceilalți membri ai comunității social-umane (J. Gendefke). Tortura reprezintă forma extremă a stresului. Tortura definește orice act care, printr-o durere sau suferință severă, fizică sau psihică, este în mod intenționat aplicat unei persoane pentru un anumit motiv, în scopul obținerii de la aceasta de informații despre alte persoane sau de altă natură, sau în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihică, este în mod intenționat aplicat unei persoane pentru un anumit motiv, în scopul obținerii de la aceasta de informații despre alte persoane sau de altă natură, sau în scopul de a pedepsi acea persoană pentru anumite intenții ori acte comise. Tortura afectează nu numai victima ca persoană, ci întreaga comunitate de indivizi, creând prin această practică o „cultură a fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații, jurnaliștii, persoanele arestate și supuse interogatoriilor. În rândul victimelor torturii se disting două categorii de indivizi: a) victimele primare, care sunt subiecții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații, jurnaliștii, persoanele arestate și supuse interogatoriilor. În rândul victimelor torturii se disting două categorii de indivizi: a) victimele primare, care sunt subiecții torturii propriu-zise, aplicată direct; b) victimele secundare, care sunt reprezentate de familiile și prietenii celor de mai sus și care sunt supuse unui regim de supraveghere, reprimare și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații, jurnaliștii, persoanele arestate și supuse interogatoriilor. În rândul victimelor torturii se disting două categorii de indivizi: a) victimele primare, care sunt subiecții torturii propriu-zise, aplicată direct; b) victimele secundare, care sunt reprezentate de familiile și prietenii celor de mai sus și care sunt supuse unui regim de supraveghere, reprimare și marginalizare. Metodele torturilor și formele de aplicare a acestora sunt de două feluri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sunt reprezentate de familiile și prietenii celor de mai sus și care sunt supuse unui regim de supraveghere, reprimare și marginalizare. Metodele torturilor și formele de aplicare a acestora sunt de două feluri: a) metode fizice: înfometarea, privarea de somn, tortura sexuală, bătaia fizică, sufocarea, tortura electrică etc.; b) metode psihice: izolarea, umilirea, injuriile verbale, simularea execuțiilor, torturarea familiilor victimelor, epuizarea fizică și psihică etc. Torturile au urmări fizice și psihice grave, cum ar fi: a) fracturi, osteite, leziuni ale vaselor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prietenii celor de mai sus și care sunt supuse unui regim de supraveghere, reprimare și marginalizare. Metodele torturilor și formele de aplicare a acestora sunt de două feluri: a) metode fizice: înfometarea, privarea de somn, tortura sexuală, bătaia fizică, sufocarea, tortura electrică etc.; b) metode psihice: izolarea, umilirea, injuriile verbale, simularea execuțiilor, torturarea familiilor victimelor, epuizarea fizică și psihică etc. Torturile au urmări fizice și psihice grave, cum ar fi: a) fracturi, osteite, leziuni ale vaselor sau nervilor, rupturi și fibroze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
osteite, leziuni ale vaselor sau nervilor, rupturi și fibroze musculare, tulburări sexuale, surditate, orbire etc.; b) tulburări de personalitate, depresii, fobii, iritabilitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, distonie neurovegetativă, insomnii, coșmaruri, complexe de culpabilitate, anxietate cronică. În cazul persoanelor supuse torturii se produc modificări patologice importante ale imaginii de sine și ale imaginii corporale, constând din următoarele: - vătămare corporală; - sentimentul de vinovăție impus de izolarea în captivitate și violența fizică; - sentimentul de rușine; - epuizarea emoțională; - depresie și lipsă de energie; - dezgust
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]