KorAP: Find »[drukola/base=trăda & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...311 >

7,762 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

cu gîndul la fructele din pragul toamnei, e tăiată în două de fiorul unei neliniști, micșorînd ochii, născînd între sprîncene o cută, alungind liniile maxilarelor ce vor să definească bărbia, modestă dealtfel, dar aruncată mereu înainte. Un gînd de neliniște, trădînd interesul pentru ziarul de alături, i se așterne pe față, maturizînd-o brusc, dăltuind-o în contururi sigure, dînd viață privirii ce se furișează tot mai des, aproape fățiș, spre dreapta, unde actorul, absorbit, își îndeasă cu interes rîndurile scrise mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
aruncată pe marginea aleii, sub un arbust, pe care vîntul o răsfoiește nervos. I-o fi scăpat blondei de sub braț... Mihai se uită lung spre vecin, parcă să-l înțeleagă mai bine, dar nu observă decît o tresărire a mustății, trădînd surîsul. Pînă la intrarea în teatru, vîntul îi împiedică să mai poată vorbi. Vă dăm cinci invitații a cîte două locuri: rîndul trei, locurile doi-unsprezece spune directorul adjunct, începînd să aleagă dintre invitațiile din fața sa imediat ce-l vede pe Mihai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
strîns lipite, aproape încordate, așa cum stă pe pat seara cînd citește și-l simte pe Radu apropiindu-se, știind că mîna lui, pornită într-un gest de atingere, se va plimba în sus, dezgolind totul, cu calm, aproape cu migală, trădînd în permanență dorința. Surîde fericită gîndului că peste cîteva ore, ajungînd acasă, va fi întîmpinată cu vaza împodobită de flori, masa pregătită și un pahar cu vin bun... Ori, poate, mai întîi, un pahar de coniac... "Ce-nseamnă un oraș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tu, ca scriitor, te-ai întrebat care oameni sînt mai periculoși? Cei cu unele vicii, sau cei fără? Întrebarea lui Săteanu se stinge încet în moliciunea plușului ce acoperă peretele. În liniștea rămasă, doar clipocitul whisky-ului curs în pahare trădează prezența cuiva în acest decor, pe care Mihai începe să și-l închipuie pe o scenă, la ridicarea cortinei. V-am adus cafelele spune încet, plină de zîmbet, Maria Săteanu. Ochii lui Mihai, deși încurajați de puținul whisky sorbit, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
trăsături elegante. Nici cutele, nici oboseala din jurul ochilor, încă vii în calmul lor, frizînd blazarea, și poate nici hainele modeste, uzate în mare parte, dar cu semne vizibile de eleganță și gust în croială, nu acoperă, cum, la fel de bine, nu trădează din prima clipă femeia "de odinioară". Dincolo de tejgheaua barului, Ovidiu a început să descuie dulapurile cu băuturi, din care nici nu prea mai are ce scoate; doar trei sticle începute, cu băuturi străine. Își face de lucru cu paharele, mută

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
sfîrșind prin a mă lăsa rece. Ca o completare, Lazăr lovește cu arătătorul în mîna ce-i ține brațul, într-un gest identic cu cel al profesorului cînd bătea în bar. Lazăre, clătină încet din cap profesorul spui vorbe care trădează panica din tine. O mică întîrziere, aici, la restaurantul ăsta; ei și? Trebuie să intrăm în panică?! La destinație mă așteaptă o femeie care trebuie să nască: nevastă-mea. Felicitări! Ar trebui să fiu acolo; măcar ea să nască în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
inginer tînăr, de la "Valea Brîndușelor", are o motocicletă japoneză... Na hîrtia și fugi, vezi că-s de gardă pînă mîine... Nu ieși din secție decît dacă ai întîlnire cu ăla, că-mi place de el. Cînd Paula, fără să se trădeze, ia hîrtia făcînd semn celeilalte asistente s-o urmeze, doctorul Runca își scoate ochelarii și se uită spre asistenta șefă, arătînd cu capul în direcția ușii: Am auzit-o cînd se plîngea unei surori cum o înnebunește cu telefoanele ăla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
arată spre țigara de pe marginea scrumierei, întreagă dar stinsă. Nici ciorba reîncălzită și nici țigara reaprinsă n-au haz surîde Maria, luminîndu-și pentru o clipă clipă sesizată de Mihai ca un fior -, fruntea ei întinsă tot timpul, ca de adolescentă, trădînd ochiului interesat încremenirea pietrei șlefuite. Mihai ia bricheta de pe masă și aprinde țigările. Cum ți se pare? îl întreabă Maria după ce el duce de cîteva ori țigara la gură. Mă pricep foarte puțin la țigări, aproape deloc. Uite că ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o facă, apoi surîde larg: N-aș fi fost niciodată în stare să-i mai fac vreun rău bunicii tale, dimpotrivă! Te rog să mă crezi! adaugă cu glas domol, înfiorat de acel mai, care ar fi putut să-l trădeze. Te cred, tata, sigur că te cred rîde ușor fata. Mai ales că bunica a fost o femeie foarte frumoasă, mult mai frumoasă decît... frumoasa mea mamă. Săteanu a încremenit. Apoi, peste numai o clipă, palma lui lovește cu zgomot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
scara interioară. Cu paltonul pe umeri, Mihai se îndreaptă și el către capul scării, unde, înainte de a păși pe prima treaptă, Claudia Butnaru întoarce o dată, scurt, privirea, măsurîndu-l. Spune-mi, tovarășe Vlădeanu, întreabă ea încet, cu o voce fermă, care trădează profesoara de zi cu zi de ce n-ai lăsat ca mediu uzina, și-ai plasat acțiunea pe un șantier de prospectări geofizice? Într-un oraș ca al nostru, ar fi mers mai bine... Dar nu s-ar fi jucat răspunde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244

situația și să se gândească la ce ar putea face pentru a-l ajuta pe Bull, cu atât mai multe imagini absolut neștiințifice ale acestuia îl năpădeau. Bull era atât de vulnerabil și de încrezător! Ceva din trăsturile sale neregulate trăda o drăgălășenie demnă de milă și sugera o sinceritate imensă, inexplicabilă. Și nici nu era neatrăgător... Multor femei le plac bărbații bine făcuți, mai ales cei care au constituția solidă a jucătorilor de rugby. Și mai era și vaginul. Ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
un val de căldură în pieptul lat al lui Bull. „Ce trist că eu însemn așa de puțin pentru ea și ea înseamnă pentru mine femeia însăși“, își spuse. Nu se putea abține să nu se întrebe de ce anume îl trădase cu materialul acela despre Razza Rob. Probabil că își dă seama că e pe domeniul meu. Presupunând că trebuie neapărat să apară un articol, ar fi normal să-mi fie încredințată mie sarcina asta. — Juniper, și și-o imagină încă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
un scop. — Știu asta. — Nu, nu de aia. Ți le-am dat pentru că sunt de părere că ai nevoie de sedative. — Sedative? Pentru ce? — Pentru că leziunea din scobitura genunchiului tău nu e nici rană și nici arsură. Trăsăturile lui Bull trădau înțelegerea. Contururile ferme se strânseseră într-o grimasă neplăcută a cunoașterii relative. Articulă cu o voce gâtuită: — Cancer, nu-i așa? Alan se simțea atât de puternic și de protector! El era cel care controla această ciudată procedură de seducție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
cum penisul alunecă afară din scobitura genunchiului lui Bull cu ușurința dată de lubrifiere. Bull se luptă să se rostogolească pe dușumeaua îngustă și acoperită cu ghemotoace de praf a vestibulului pentru a privi cu ochi sinceri și palizi, ce trădau o înțelegere deplină, în ochii seducătorului său, în care se citea siguranța. Încercau din greu să se privească afectuos. Ce simțise Bull în tot acest timp? Cum fusese pentru el? Să vă fie rușine pentru simplul fapt că ați îndrăznit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
din seri, eventual vineri. Alan evalua deja posibilitățile de pe poziția pe care i-o conferea ușurința adulterului. Nu voi fi la Londra vineri seara. Voi fi la Bexhill-on-Sea. Mă duc la un mini-turneu de rugby, spuse Bull rapid. Vocea îi trăda deja mentalitatea rănită de partener subordonat, de interesele căruia nu se ține seama. — Un turneu de rugby. Interesant. E o idee bună, John, pentru că îți va lua mintea de la lucrurile astea... Vocea lui Alan se stinse și rămaseră așa amândoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
de îmbunătățire a performanțelor personale patronat de Ducele de Edinburgh, escaladase Catskills, câștigase cursa organizată în cadrul conferinței de presă a unui important furnizor DIY) pentru a observa, calm și clinic, felul în care evolua metamorfoza proprie. Imperfecțiunea trăsăturilor lui Bull trăda o decență elementară, o decență care, cu siguranță, l-ar fi făcut un tovarăș foarte agreabil pentru victimele răpitorilor din Beirut. Ți-i puteai închipui, de asemenea, pe părinții lui răspunzând cu aceeași decență și demnitate la întrebările ziariștilor. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
ea, Razza, a fost minunat, trebuie să-mi dai rețeta înainte să plec. Nu am crezut niciodată că se poate face așa ceva din ciuperci și nuci. De fapt, erau migdale, bureți și trufe. Sosul era din ricotta topită. Vocea nu trăda supărarea pentru aprecierea grosolană a artei sale culinare, apreciere venită din partea acestei filistine, ci o iubire nedisimulată pentru cei neinstruiți, care îi plăceau tocmai din pricina lipsei de sofisticare pe care o afișau. — Nu mă așteptam să fiu invitată la masă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307

-mă, huliți-mă, luați-mă în tărbacă, în derâdere sau în balon, batjocoriți-mă, uitați-vă chiorâș, în fine, simțiți-vă bine. Tot ce vă rog e să priviți faptele cu detașare, doar a trecut atâta vreme. De trădat, am trădat, dar la urma urmei eram un puști, m-am dus și eu la Steaua, nu m-am înscris în PSD. De altfel, cariera mea în Ghencea a fost scurtă și anostă. Antrenorul mă alerga de-mi săreau fulgii, câte zece

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
nu în cea în care un gâscan bătrân și înfoiat (Dobrin, ajuns la Oțelul Târgoviște) a prins șarpele vișiniu în cioc și a dat cu el de pământ, în alta, când tata era puțin răcit, unul dintre bărbații ăia tuciurii, trădat de iubita lui (într-un meci amărât cu I.P.A. Aluminiul Slatina), a aruncat o bară de fier înspre teren, dar n-a nimerit până acolo, ci a lovit un om de pe rândurile de jos, unul ca toți ceilalți 49

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301

mașina lui de scris Underwood pînă În zori. Nu era niciodată perfect bărbierit, și nu avea niciodată barbă, Întotdeauna ziceai că nu e ras de două zile. În comisurile gurii lui se Întrezărea o anume amărăciune, iar ochii lui triști trădau un je ne sais quoi ironic. Jerry nu se Încadra decît vag În acest tipar, și anume În partea legată de whisky. Nu știam unde se duce atunci cînd mă lăsa singur noaptea, dar nu aducea niciodată cu el acasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310

După o scurtă pauză, acul gramofonului fu mutat Înapoi și melodia Începu iarăși să se reverse În Încăpere. Aceleași valuri se spărgeau În aceeași peșteră, cu o monotonie exasperantă. Pe fondul acestei muzici, urechea lui desluși răsuflările celor din jur, trădînd teama unora și emoția Încordată a altora. Domnișoara Pantil avea un fel ciudat de a respira, cu un șuier uscat, pe cînd răsuflarea domnului Cost era egală și grea, dar nu atît de grea precum aceea a unui alt invitat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
făcuse la fel, căci nu numai cei răi erau stăpîniți de această nevoie de dominație. Curajul poate fi folosit la distrugerea unei catedrale, răbdarea poate duce la Înfometarea unui oraș, mila poate ucide... Virtuțile noastre ne Întind capcane și ne trădează. Poate că ucigașul lui Cost fusese mînat de intențiile cele mai bine, și poate că domnul Rennit, abandonîndu-și clientul, se purta, pentru prima oară În viață, ca un adevărat cetățean. Între timp, un inspector de poliție care Încerca zadarnic să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
și chiar pe cei patru sanitari. Apoi, cu un gest amical, dar ferm, o Împinse pe doamna Wilcox spre ușă, În vreme ce cu cealaltă mînă apucă uniforma. Deși Îmbrăcat În salopetă, care devenise apanajul vestimentar al multor categorii de oameni, individul trăda prin gesturile lui că fusese cîndva un simplu rîndaș sau poate un comisionar, obișnuit să alerge cu umbrela prin ploaie. Războiul e ca un coșmar În care oamenii apar sub Înfățișări Îngrozitoare și neverosimile. PÎnă și Henry... Rowe dădu și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
pe care se străduia s-o imite, ca Într-o joacă. Fără ele, arăta decorativă și fragilă, deși Rowe știa că viața nu putuse s-o Înfrîngă; doar cearcănele ușoare din jurul ochilor, plini de candoare ca a unui copil, Îi trădau trecutul. — Îți place și dumitale partea mecanică a grădinăritului? o Întrebă el. Adică, statuile din care țîșnește apa... Privind-o, inima Îi bătea cu putere, ca și cum ar fi fost un tinerel la prima lui Întîlnire - În fața unui cinematograf, Într-un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
paie galbene - sprîncenele. Albul ochilor lui avea o limpezime uluitoare. Maiorul Își Îngrijise totdeauna sănătatea, ca să poată fi oricînd de folos. Acum, cînd nu mai era nici sănătos, nici folositor, În mintea lui domnea o confuzie de nedescris. — Cineva a trădat, altminteri așa ceva nu s-ar fi putut Întîmpla! zise el și, Întorcînd brusc spatele insuliței și rămășițelor murdare ala pasarelei improvizate, se cățără pe mal și porni grăbit spre sanatoriu. Rămas singur, Digby Își continuă plimbarea. Pe terenul de tenis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]