5,887 matches
-
propuse au fost testate și introduse în model în mod iterativ, unul câte unul, din amonte în aval, astfel încât efectul unei acumulări și potențiala locație pentru următoare acumulare să fie determinată din aproape în aproape. Descrierea eficienței hidraulice a trăsurilor Râu Crasna Este important ca amplasarea de noi poldere sau acumulări să se facă pe sectorul dintre confluența r. Zalău - confluența r. Maria. deoarece acesta este sectorul principal care colectează debitul format pe majoritate suprafeței de bazin. Dacă atenuarea principală
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Spiritual > ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU/VERONICA MICLWE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU- VERONICA MICLE (istoria unei corespondențe) După înmormântarea lui Eminescu la care participase discret, într-o trăsură acoperită, ferită de ochii lumii, Veronica Micle s-a întors acasă în București, și-a făcut ordine în hârtii, a citit și a răscitit scrisorile de la Eminescu, adnotându-le, le-a făcut pachet și le-a legat cu o pamblică
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
de tuberculoză osoasă. „E o plajă mică, pierdută în dune, un orășel maritim unde vin bolnavi ca dumneata din toate părțile lumii ca să se vindece. Stau acolo culcați în ghips, dar duc o viață absolut normală. Ba ies și cu trăsura la plimbare, sunt niște trăsuri speciale în care stau întinși, trase de cai sau de măgăruși”, așa era descris universul de la Berk în opera lui Blecher. Un univers apăsător în care limitele încep chiar de la suprafața pielii personajelor. „Aveau o
„Succesul înseamnă o presiune enormă. Ca să reziști îți trebuie un echilibru mental foarte bun” () [Corola-blog/BlogPost/338219_a_339548]
-
plajă mică, pierdută în dune, un orășel maritim unde vin bolnavi ca dumneata din toate părțile lumii ca să se vindece. Stau acolo culcați în ghips, dar duc o viață absolut normală. Ba ies și cu trăsura la plimbare, sunt niște trăsuri speciale în care stau întinși, trase de cai sau de măgăruși”, așa era descris universul de la Berk în opera lui Blecher. Un univers apăsător în care limitele încep chiar de la suprafața pielii personajelor. „Aveau o limitare fiziciă, pentru că erau tratați
„Succesul înseamnă o presiune enormă. Ca să reziști îți trebuie un echilibru mental foarte bun” () [Corola-blog/BlogPost/338219_a_339548]
-
a văzut Alexandra Lipovan. Tot atunci, în 2012, tânăra a început o mică afacere care își are rădăcinile într-o amintire fericită de copilărie, în acele momente în care făcea clătite împreună cu mama ei. Azi face clătite franțuzești, într-o trăsură de lemn amplasată în centrul orașului Satu -Mare, dar latura sa antreprenorială, de masterand în Management, se îmbină cumva cu alta, cu acel ceva care o ține cu gândul la copiii ocoliți de șanse în viață. „Fiind înconjurată de copilași
Vinerea, clătitele Alexandrei sunt mai bune. Cât de simplu e să faci un copil fericit () [Corola-blog/BlogPost/338305_a_339634]
-
este foarte bun”, spune Alexandra Lipovan. Din timp în timp, clătităria devine o sursă de încântare și pentru copiii orfani căreia tânăra le oferă ore din timpul ei liber, fiindcă la zile speciale aceasta le face torturi din clătite. Iar trăsura din centrul localității este vizitată uneori de copii nevoiași care au parte de mici momente de bucurie. Premiată de Ambasada SUA Ideea sa a fost premiată de Ambasada SUA la București, care i-a acordat în iunie titlul de antreprenorul
Vinerea, clătitele Alexandrei sunt mai bune. Cât de simplu e să faci un copil fericit () [Corola-blog/BlogPost/338305_a_339634]
-
fac un rețetar, am chemat prietenii la degustare, am ales ce era mai bun dintre cele toate și apoi am început să caut locul potrivit. Din motive financiare, m-am rezumat la o afacere stradală, ne desfășurăm activitatea într-o trăsură rustică”, povestește antreprenoarea. Și-ar dori ca pe viitor să ajungă să-și extindă afacerea, dar spune că orice ar face va continua acțiunile de voluntariat. „Din punct de vedere al businessului, ca orice antreprenor, am vise mari, vreau să
Vinerea, clătitele Alexandrei sunt mai bune. Cât de simplu e să faci un copil fericit () [Corola-blog/BlogPost/338305_a_339634]
-
iau, sigur o sa fie gata. Ușor, ușor, s-a făcut și miercurea viitoare. Îmi făceam deja planuri, mă vedeam gătită prună, ca o prințesă casual, înconjurată de oameni care dădeau din mâini și mă filmau. Veneam în mijlocul mulțimii într-o trăsură, ba nu, pe un cal, eram grozavă, întâmpinată cu orchestră și cu oameni care ovaționează și nu-și pot stăpâni lacrimile. În fine. (Foto Guliver/Getty Images) Am intrat și doamna Dench m-a întâmpinat cu un „fix la tine
„- De ce vrei să le repari, fetiţă?” La croitorie „o doamnă de la TV cu o rochie superbă” mi-a luat fața precum Tăriceanu la permise () [Corola-blog/BlogPost/338913_a_340242]
-
mai da vreodată examenul ăsta, fiindcă acum sunt alte materii decât cele învățate de mine în școală. Pe-acelea le știu, pe cele de-acum nu. Visez și acum lecțiile dlui profesor Costache și parcă-l văd cum cobora din trăsură la școală. Ce să mai spun de lecțiile de literatură sau de gramatică ale dlui profesor Gelep. Păstrez și acum notițele lui, dar nu știu de ce fiindcă le știu de la cap la coadă, dar nu mă mai întreabă nimeni de
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
Bucureștii anului 2017, în mandatul primarului Gabriela Firea: un iepure ține hățurile unei păsări gigant, ce pare a fi o găină din rasa Plymouth Rock, înhămată la un fel de trăsură. Întocmai ca Moș Crăciun care aduce desaga plină de cadouri, iepurele nostru cară un ou colorat de mari dimensiuni. Combinația acesta se poate studia pe viu în Piața Constituției, la târgul de Paști organizat de Primăria Capitalei, sub numele „Tradiții
Ghici care-i orașul kitsch? Am fost la Cluj și mi-am dat seama cât de calamitat este Bucureștiul () [Corola-blog/BlogPost/339225_a_340554]
-
scenele: Să le dăm ceva, să fie frumos, așa, ca pentru oameni. Să se bucure, să vină cu copiii, să caște gura. Ce legătură o fi existând între iepurii mai înalți ca oamenii, ouăle de dimensiuni gigantice, găinile înhămate la trăsuri și mândrele tradiții ortodoxe pe care le apără șefii PSD de fiecare dată când Soros și UE le pun în pericol - asta pot să ne explice oameni pregătiți în domeniu. În fapt, imaginea surprinsă de Octav Ganea de la Inquam Photos
Ghici care-i orașul kitsch? Am fost la Cluj și mi-am dat seama cât de calamitat este Bucureștiul () [Corola-blog/BlogPost/339225_a_340554]
-
bilete precum cândva la ... stadioanele noastre. Un loc deosebit de pitoresc, mi s-a părut localitatea mennoniților, St. Jacobs , ai cărui locuitori au refuzat să folosească tehnică nouă poluantă și aflată în contradicție cu ecologia. Așa că, ei folosesc și acum tramvaie, trăsuri și atelaje trase de cai, îngrășăminte naturale, oferind în schimb produse naturiste la prețuri mult mai mari, pentru care vin clienți de la distanțe mari. De altfel, la intrarea în localitate dinspre Kitchener, mennoniții au un hotel foarte spațios, apoi piața
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
Emanoil Călugăru nu a mai putut continua. Îl înecau lacrimile și se abținea să le dea drumul. Mircea Nistorescu a respectat momentul și nu a mai zis nimic, un timp. -Când am ajuns în Oraș, de la gară am luat o trăsură până la unchiul Savu, pe care cred că-l știi. Avea o casă, pe Cuza Vodă, cu cârciumă pe colț, iar în spate casa continua cu o bucătărioară, în fața căreia se afla o curte cu flori în jurul fântânii, împrejmuită de un
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
regia Dan Alecsandrescu,Cruciada copiilor - 1992, regia Victor Ioan Frunză, Înviere - 1998, regia Anca Bradu),Tudor Mușatescu (...escu - 1989, regia Nicoleta Toia), Eugène Ionesco (Cântăreața cheală - 2001, regia Cristian Ioan), Tudor Popescu (Milionarul sărac - 1984, regia Elemér Kincses), Mihai Ispirescu (Trăsura la scară - 1989, regia Gábor Tompa), Paul Everac (Havuzul - 1987, regia Dan Alecsandrescu), I. C. Cătina (Adolescenții - 1979, regia Constantin Săsăreanu), Alin Fumurescu (Urma scapă turma - 1992, regia Riel Karmy-Jones din Marea Britanie), Matei Vișniec (Arthur osânditul - 1992, regia Dan Alecsandrescu), Romulus
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
casă era un lăutar, cu siguranță că la următoarea erau trei, sau chiar toți. De cum se scuturau ultimii stropi de aghiasmă de pe stelba de busuioc a lui Sfântul Ion, pe care tot ei îl cântau din poartă în poartă, tocmeau trăsurile, puneau muierile să scoată din ladă covoarele țesute cu o iarnă înainte, probau stațiile de amplificare, care aveau, și așteptau prima duminică de după Paște, Duminica Tomii. Îi vedeai vălurind cu ochii zăpada lui „femartie”, așteptând pe cea a mieilor, înghesuiți
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
atmosfera. Privea pe geamul camerei sale cerul dezlănțuit. Rafale de vânt sălbatic biciuiau ferestrele și înclinau crengile copacilor. Un călăreț intra în galopul grăbit al unui armăsar. Descălecă și intră în conac. Lord M.Joseph avea curaj, să umble fără trăsura pe o vreme vitregă. Îi culcase pe copii și îi controlase. Erau în paturile lor. Se așeză în față oglinzii, desfăcu părul trecând peria prin firele dese. Cămașa albă decupată la gât descoperea pielea albă, netedă a pieptului și a
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
După ce puseră de comun acord toate propunerile și pecetluiră deciziile finale, participară la un ultim ospăț în cinstea răposaților stăpâni. Odată cu căderea serii demonii se furișară pe la colțurile întunecate ale castelului îngrozind musafirii.. Speriați de șicanele diavolilor, boierii își luară trăsurile și fugiră prin noapte spre conacele lor. Dar duhurile rele îi însoțiră rânjind și strâmbându-se la ei pe la răscrucea drumurilor din pădure. Le speriară caii care rupseră hamurile și dispărură în umbrele nopții. Bieții boieri, prăfuiți, cu hainele rupte
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
lui; la al treilea semn al biciului, calul își așezase un picior peste pieptul lui ca semn al îmbrățișării eterne dar și al simbiozei dintre om și animal. Mauve îi aplauda vădit impresionată. -Și acum ne vom continua drumul cu trăsura, spre a vizita ferma cu diverse animale. Vreau să-ți arăt străduința pusă în slujba unui trai înfrumusețat. -Cu mare plăcere, cavalere, din adâncul pustei! a exclamat Mauve, ridicându-și rochia lungă, dizolvată în atmosfera întâlnirii și potrivind umbrela de
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
într-o caleașcă și câțiva șoricei în niște bidivii minunați. Astfel, Cenușăreasa a ajuns în siguranță la balul Prințului, iar acesta s-a îndrăgostit de ea și s-a decis să o ia de soție. Și chiar dacă la miezul nopții, trăsura și căluții au redevenit ceea ce erau, iar Cenușăreasa a trecut printr-o sperietură pe care sigur n-a uitat-o ea prea ușor, lucrurile tot au luat o întorsătură fericită. Cenușăreasa s-a măritat cu Prințul cel frumos și bogat
O SĂRBĂTOARE DRUIDĂ LA ROMÂNI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342043_a_343372]
-
melodiei. Deodată porțile uriașe ale conacului se deschid brusc și înăuntru pătrunde o caleașcă de aur cu două perechi de cai albi. Pe capră stă un birjar într-o mantie neagră și o pălărie, cu boruri largi, trasă pe ochi. Trăsura se oprește aproape de scările ce duc în salonul de dans. Birjarul coboară, își desface mantia și pălăria și le aruncă pe trepte. Un bărbat zvelt, cu chipul de ceară, plete lungi, mustață răsucită și ochi pătrunzători, pășește către ginere. Omul
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
ușă! EXT. / CURTEA VILEI / NOAPTE Cei doi soți ies în curte. O caleașcă de aur cu două perechi de cai albi pătrunde înăuntru. Din caleașcă sare Contele Dracula. Nepotul îi iese în întâmpinare. PRINȚIȘOR:Ce faci bunicule, ți-ai cumpărat trăsură? CONTELE DRACULA: Vreți să aveți numai voi caleașcă de aur și cai năzdrăvani!? Vampirul îl îmbrățișează apoi privirea îi cade pe Narcisa care se află pe treptele de la scara vilei într-o cămașă de noapte, freză, din mătase ușor transparentă
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
mă aflam în interiorul fenomenului, un alt fel de lege îmi guverna mișcările, un același cântec. „Plouă!... În orașul nostru românesc/ Plouă așa cum știm cu toți că plouă —/ Plouă “gris” ca-ntr-o estampă japoneză.../ Pietonii pe trotuare se răresc,/ O trăsură cu un „Chrysler” în viteză,/ Trec în sens invers/ Și se ciocnesc... Plouă... / Și-n orașul nostru ploaia cântă,/ Cântă ca un fonograf stricat.../ De trei zile și trei nopți, neîncetat,/ Un tenor cu vocea falsă se frământă/ Și pe
DEALURILE DIN SYDNEY de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341737_a_343066]
-
colțișor de lume. Pătrundem pe o stradă îngustă, străjuita de zidurile gardurilor identice, unde ai impresia că pe caldarâm auzi mersul căilor de altădat sau vezi o lume pestrița, țărani în costume populare, turci cu turbane, căruțe trase de măgari, trăsuri boierești, soldați înarmați, meșteșugari ce își vând produsele. Plimbarea pe o singură stradă ne dezvăluie aspecte complexe ale vietii din Arbănași. În magazinul pictorului Ivan Ivanov găsim o colecție bogată de obiecte vechi, vase moderne de ceramică, foarte multe picturi
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
nostalgia timpului fugară. Mă ning fulgi rari cu-aripi spre nicăieri Și umbrele spre-nchipuire zboară Zadarnic azi mai chem o primăvară Căci mă-nfășoară iernile de ieri. CĂLĂTORESC CU DOR Pe ulița copilăriei călătoresc cu dorul iar Într-o trăsură fermecată, cu murgul alb la trap, pe drum Cu timpul cel hoinar pe valea cea dulce-a anilor de-acum Și picături de veșnicie în preajmă tainic îmi răsar. Mă-ntâmpină aceeași urmă din clipele de-altădat' Aceeași casă călduroasă scăldată
FLORILEGIU HIBERNAL (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342309_a_343638]
-
un han în frumosul cartier The Rocks unde se învârtea de obicei lumea cu bani. Nici nu se odihni de loc după călătorie fiind foarte nerăbdător să se întâlnească cu căpitanul și cu dragul său motan, Ispas-Motan Gras. Închirie o trăsură trasă de doi cai sprinteni și după trei ore de alergătură, pe drumuri dezfundate și pline de praf, ajunse la Hornby Lighthouse, denumire dată farului de la South Head. Începuse deja să se însereze. Îi spuse vizitiului să îl aștepte și
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]