9,719 matches
-
care trăiesc în Germania, printre care Rodica Binder, Traian Danciu, Dinu Ianculescu, Theodor Vasilache. De fapt s-a perindat multă lume pe la stand - reprezentanți ai unor instituții prestigioase, precum Catrinel Pleșu, Corina Bernic (de la ICR) ori agenți literari, editori și traducători. Între aceștia din urmă, trebuie să spun câteva cuvinte despre Eva Wemme, o tânără traducătoare și scriitoare, atașată de cultura română (a tradus până acum din Cărtărescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie ș.a.). Ea a tradus câteva pagini și din romanul
Târgul de Carte de la Frankfurt 2009 by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/6813_a_8138]
-
În cadrul Programului Cultura, se poate finanța integral traducerea operelor beletristice dintr-o limbă europeană într-alta. Prin limbă europeană se înțelege și o limbă regională, nu doar națională, la care se adaugă greaca veche și latina. Aplicantul nu poate fi traducătorul, ci editura care trebuie să propună o serie de cel mult 10 cărți și dovedește că dispune de resurse pentru a le tipări și distribui. Traducătorul român va primi 9.06 euro pe pagină (1500 de semne), ceea ce după cum știm
Prețul culturii în Uniunea Europeană by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6817_a_8142]
-
doar națională, la care se adaugă greaca veche și latina. Aplicantul nu poate fi traducătorul, ci editura care trebuie să propună o serie de cel mult 10 cărți și dovedește că dispune de resurse pentru a le tipări și distribui. Traducătorul român va primi 9.06 euro pe pagină (1500 de semne), ceea ce după cum știm este mult peste tariful obișnuit în piața internă. N-am reușit însă să aflu, cu toate că am cerut explicații responsabililor de la Bruxelles, cum s-a fixat această
Prețul culturii în Uniunea Europeană by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6817_a_8142]
-
au același preț în țările Uniunii. Însă nu pot nici înțelege, nici accepta că o pagină tradusă în suedeză este de trei ori mai costisitoare decât o pagină în română, că efortul, presupunând aceeași investiție de talent și competențe, al traducătorului în fața unei cărți pe care trebuie s-o recreeze în altă limbă este apreciată atât de diferit de la o țară la alta. Se impune, totuși, o precizare: traducerile de poezie nu se subsumează regulii sumei forfetare. Din 2002 până în 2009
Prețul culturii în Uniunea Europeană by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6817_a_8142]
-
Rodica Zafiu Era de așteptat, din păcate: din moment ce în engleză există adjectivul suspicious, trebuia să apară și riscul ca traducătorii grăbiți și superficiali ai tratatelor științifice sau ai comunicatelor de presă să îl echivaleze, în română, în orice situație, cu suspicios. Se repetă astfel scenariul calcului semantic, despre care am mai vorbit, prin care sensurilor bine fixate în limbă, ale
„Condiții suspicioase“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6827_a_8152]
-
limbajului. Desigur, așa cum ca poet Paul Celan cere enorm de la cititor (să cunoască filozofie, știință, istorie ...cuvinte noi sau arhaice, cuvinte din Kabbala și din alte științe secrete, câteva limbi străine, spre a pricepe straniile inserții), tot astfel și ca traducător a recreat lirica unor autori altminteri greu de tradus. A-l traduce deci pe Celan înseamnă "riscul de a înstrăina o voce deja străină"; e concis, obscur, "cuvintele sale par să iasă doar pe jumătate din umbră". De aceea, orice
Paul Celan în actualitate by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7583_a_8908]
-
pe Celan înseamnă "riscul de a înstrăina o voce deja străină"; e concis, obscur, "cuvintele sale par să iasă doar pe jumătate din umbră". De aceea, orice traducere din Celan e o mare încercare. Cum spune John Felstiner, unul din traducătorii lui Celan în engleză, "traducerea, ca și parodia, implică deopotrivă criticism și creativitate". Traducerea Trandafirului Nimănui (Die Niemandsrose) datorată Norei Iuga este și ea o creație a Norei Iuga, cu destule reușite și nereușite, ca orice operă a unui scriitor
Paul Celan în actualitate by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7583_a_8908]
-
cu opinii despre "versul liber" (îl va publica și pe Macedonski în 1909, cu două sonete). La data, însă, la care se traducea Manifestul viitorimii, contextul socio-literar românesc nu era încă suficient pregătit pentru ca ideile sale să fructifice imediat. Însuși traducătorul făcea observația, altminteri de bun simț, că, spre deosebire de italienii care se puteau declara plictisiți de niște strămoși cu împovărător prestigiu, noi "nu avem muzee de incendiat și biblioteci de inundat" - cum pretindea, retoric, manifestul. "Noi trebuie abia să ne cunoaștem
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
inundat" - cum pretindea, retoric, manifestul. "Noi trebuie abia să ne cunoaștem strămoșii de care italienii s-au plictisit" - îi scria el celui căruia i se adresa cu "Scumpe confrate". "Energia și îndrăzneala" cu care erau proclamate ideile futursimului obțin adeziunea traducătorului, care nu uită să amintească faptul că românii sunt legați de italieni prin tradiții străvechi, ca "latini ai Orientului". Nu ezită, însă, să-și exprime și alte rezerve, privind mesajul noii mișcări, care ar proslăvi "cruzimea, ura, imoralitatea, nedreptatea și
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
înregistrare, pe care Nixon l-a folosit între februarie 1971 și iulie 1973, pentru a păstra în arhive peste 3.700 de ore de conversații. Nixon și Brejnev s-au întâlnit față în față și au fost asistați de un traducător pe 18 iunie 1973, atunci când au vorbit despre subiecte personale. ”Trebuie să recunoaștem, amândoi, că... suntem în fruntea celor mai puternice națiuni din lume și, deși avem unele diferențe în negocierile noastre, este esențial ca aceste două națiuni, unde se
Interceptări secrete Nixon - Brejnev: ”Putem schimba lumea” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75154_a_76479]
-
Uniunea Sovietică și să încerce personal toate Ťminunățiile raiului capitalistť. Astfel, se anticipa un alt caz - cel al lui Soljenițîn.) Diploma și medalia Premiului Nobel avea să le primească, în 1989, fiul scriitorului. Boris Pasternak este și unul din redutabilii traducători din opera lui Shakespeare, Goethe, Verlaine, din poezia gruzină. Să faci rost de cerneală și să plângi! De februarie să scrii în bocet hohotitor, Cât huruitoarea moină de care fugi A neagră primăvară arde învăluitor. Să faci rost de trăsură
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
onorurile publice și răsplățile obișnuite. Pe scurt, e o apariție neobișnuită într-o lume dominată de veleitari cu patalama. În ultima vreme, filozoful asupra căruia Dora Mezdrea s-a aplecat cu gîndul de a-l reda integral publicului este primul traducător român al Criticii rațiunii practice, Dumitru Cristian Amzăr. Ca mulți dintre intelectualii care au îngroșat rîndurile exilului românesc postbelic, imaginea lui postumă e firavă pînă la neființă. Un gol de informații îi înconjoară numele, de unde și indiferența endemică cu care
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
Tudora Șandru-Mehedinți Prin recenta carte, eminentul hispanist Sorin Mărculescu, poet, traducător, eseist, face un dar neprețuit cititorilor români, întrucât, cu romanul Galateea, încheie cercul magic al tălmăcirilor operei narative a genialului scriitor, cărora le-a consacrat, cu talent, măiestrie și dăruire, mai bine de jumătate din viața sa de creație. Acest
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
pot părea stereotipe - păduri, crânguri, livezi, ape curgătoare -, dar sunt înzestrate, prin suflul geniul creator cervantin, cu o putere obiectivă deosebit de pregnantă, cadrul pastoral ilustrând "obiectivarea lumii ideale a aspirațiilor sentimentale" ( Mario Casella). La izbânda Galateei pe tărâm românesc meritul traducătorului este cardinal. Fără să mă tem că greșesc, și fără să mă tem de superlative, pot remarca pe bună dreptate că opera lui Cervantes, în general, și acum romanul său de debut, și-au aflat în Sorin Mărculescu traducătorul ideal
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
traducătorul ideal pentru spațiul nostru cultural. Galateea în veșmânt românesc este un model de tălmăcire inspirată, care îmbină fără cusur fidelitatea față de original cu capacitatea rară a recreerii discursului narativ și poetic, potențată fecund de harul și sensiblitatea poetică a traducătorului. Poate că cea mai de preț dintre nenumăratele calități ale tălmăcirii de față - ca de altfel și a celorlalte capodopere ale marelui scriitor - este adânca înțelegere și transpunerea în limba română a spiritului creației cervantine. Sorin Mărculescu întreprinde o complexă
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
în alegerea ediției spaniole ( López Estrada - M.Teresa López-Berdoy), ca și în notele de subsol, bogate, erudite, care contribuie efectiv la înțelegerea frumuseții textului, la deslușirea unor sensuri absconse. Aceste virtuți ale versiunii românești a Galateei derivă din însăși concepția traducătorului exprimată, sugestiv, prin sintagma literalitate expresivă care, după propria-i mărturie, l-a călăuzit în întreaga sa strădanie de tălmăci în limba română ( nu numai opera lui Cervantes, ci și minunatele romances spaniole, sau versurile unor străluciți poeți ai Secolului
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
textul original, prin respectarea cu strictețe a mișcării ritmice a frazei și a versului, urmărind în ultimă instanță să realizeze astfel o tălmăcire muzicală. Nenumărate sunt dificultățile de ordin lingvistic întâmpinate în versiunea de față - adevărată piatră de încercare a traducătorului de astăzi -, regăsindu-se la toate nivelurile limbii, sintactic, semantic, lexical, frazeologic, prozodic, căci romanul abundă în arhaisme, neologisme, latinisme și italienisme, precum și în hiperbate, metafore, tautologii. Soluțiile de echivalare sunt mereu sugestive, lăsând mult râvnita impresie de curgere lină
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
hiperbate, metafore, tautologii. Soluțiile de echivalare sunt mereu sugestive, lăsând mult râvnita impresie de curgere lină, de naturalețe. În tălmăcirea celor peste cinci mii de versuri, care reprezintă o căutare deliberată la vremea aceea a modernismului formal, măiestria poetului și traducătorului Sorin Mărculescu se face simțită cu strălucire, servind magistral finalitatea propusă.
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
Oskar Pastior, ale cărui versuri le știam pe dinafară. Mi-a povestit despre felul lui de a scrie, despre importanța vocii, despre ritmul organic, despre mișcarea fizică și psihică imprimate poeziei. Alături de el și de Michael Hambuger, cel mai bun traducător de poezie germană în engleză, străbăteam ore în șir drumurile pietruite ale asepticului orășel; la prânz și seara mâncam la aceeași masă. Oskar Pastior mi se părea pe departe cel mai simpatic dintre toți invitații (se vedea că e transilvănean
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
pe departe cel mai simpatic dintre toți invitații (se vedea că e transilvănean, născut în 1927 la Sibiu) și mi se părea de asemenea că seamănă puțin cu Marin Sorescu, al cărui prieten de altfel se și declara (era și traducătorul lui). Seara mâncam din greu, cam cum se mănâncă în România la prânz, iar berea Stella Artois era declarată un argument temeinic al valorii festivalului. Asta nu-i mare lucru, mă asigura Oskar Pastior, pe-aici sunt la tot locul
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
cât de ciudate sunt fizionomiile poeților, cum se schimbă când își citesc propriile poezii: unii devin sfioși, alții plini de sine) vorbea despre zgomote ca obiecte; Michael Hamburger, acum trăitor în Anglia, dar născut și educat la Berlin, sublinia că "traducătorii sunt cei mai indicați să vorbească despre poezie și muzică". Uscățiv, cu haină de catifea khakee (galben-verzui-cafenie) și cravată grenat, argumenta imitarea inconștientă a muzicii, în timp ce Charles Thomlinson considera că e mai importantă relația muzicii cu pictura. Părea un lord
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
anume Cioată, echivalentul în Epoca de Aur al tatuaților mușchiuloși cu lanțuri groase de aur la gât de astăzi. Acestuia îi era rezervat mereu locul de onoare și, cum nu știa nicio limbă străină, devenise celebru prin solicitarea imperativă adresată traducătorului live, în momentele în care acesta își lua vreo pauză de respirație: "Traducii, uăi!" Tot spectacolul mediatic de azi, cu talk-show-uri grotești și imunde, în trivialitatea lor, emisiuni de divertisment, îl readuc pe Cioată și analfabetul său strigăt dintr-un
Teme ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7294_a_8619]
-
Cine este Antoaneta Ralian? Este o doamnă frumoasă și distinsă, care în curând, la 24 mai, va împlini 85 de ani. În fiecare zi se îmbracă elegant, se fardează și se așează la masa de lucru, continuând o muncă de traducător în care s-a angajat de o viață. Uneori, când primește cărțile de semnal dintr-o nouă traducere a sa, vine în vizită la noi la redacție, la România literară, și ne dăruiește și nouă câte un exemplar, cu o
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
după vară. Pentru mine, însă, la 85 de ani, din luna mai și până în toamnă, e un răstimp uriaș de îndoieli, de temeri, aprehensiuni. D.P.: M-am bucurat să văd că lexicoanele noastre, diversele lucrări de referință înregistrează și numele traducătorilor, mai ales că soarta lor a fost considerată mereu una ingrată, uneori numele celui care a transpus un text în limba română nefiind consemnat nici măcar de către edituri, în promovările de carte, sau nefiind reținut de către publicul larg. Sunteți mulțumită de
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
Pepenar! D.P.: Jucându-ne puțin, aș vrea să aflu ce ar selecta cititoarea Antoaneta Ralian din romanele traduse, dacă ar fi să încropească un construct compozit, un insolit (imposibil) roman? A.R.: Am spus și repet: prefer să fiu un traducător bun decât un scriitor mediocru (vechea poveste cu fruntaș în sat sau codaș la oraș). Prin reducere la absurd, dacă aș încropi un roman, aș lua personaje feminine din Virginia Woolf, personaje masculine enigmatice din Amos Oz, filosofie de viață
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]