1,405 matches
-
în mâini. Abia acum își dădu seama Metodiu de ce nu-i zărise pe turci și de unde venea muzica. — Ce-i bre? - făcu unul din osmalâi. Uite, bre, un moldovean! - făcu turcul din avangardă. — Și ce vrea, bre? - zise cel din tranșee. Nimic, bre, ce să vrea? Păi atunci hai sictir, bre! - zise supărat osmalâul. Cântă, bre! - îi dădu el o palmă după ceafa unuia cu vioara. Tuciuriul își puse instrumentul sub bărbie, își dezveli dinții ireproșabili într-un surâs luminos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și porni un cântec săltăreț, din care Metodiu nu reținu decât primele două cuvinte: Ozoseip, ozoseip... Episodul 214 A FI TURC — Șezi, oleacă, bre, îi fi ostenit - zise turcul din avangardă, după ce tovarășii săi dispăruseră cu vioriști cu tot în tranșee. Metodiu se așeză în iarba pârlită de soare, având grijă să-și încrucișeze picioarele după modelul asiatic. Turcul observă asta și zâmbi: — Șezi bre, cum vrei, nu-ți fie frică - zise el. Dacă nu te-am omorât când te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
femei, opt pogoane cu tutun, catâri, tată. S-alege praful de toate dacă nu sunt eu acolo. — Nu vă e deloc ușor - spuse Metodiu. — Măcar dacă aș putea să beau, ca ăștia - zise turcul arătând cu mâna peste umăr, spre tranșee, de unde se auzeau lălăiturile tovarășilor săi. Dar nu pot. Sufăr cu... - și-și întinse arătătorul spre stomac. Am primit o săgeată acu un an, la Kosovice, la un jaf, și pân-am smuls-o, până m-am legat, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pornit tărăboiul - vorbesc de cel din februarie ’17 - o parte a frontului era În Moldova noastră. Când au auzit Moscalii că s-a mântuit cu boerii, cu burjuii, cu popii, cu țarii și că or să capete pământ... - ...au părăsit tranșeele, ne-au lăsat În fața Nemților cu zeci de kilometri de front descoperit... - Zicem: zeci, fiindcă suntem băieți-buni, dar cred că erau sute... Dar ce vină să le bagi? Să-și dea Ivan de la Tambov ori din Simbirsk sângele pentru Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Dacă era nebun? Și, pe deasupra, străin? Adică nu ca noi - la noi? Îl băteam, de-l rupeam - când Îl găseam. Alergam și eu, În stol, În ceată, cu băieții, prin păpușoaie. Dădeam peste cartușe, arme, gropi cu grenade În jur - tranșee din acelea În potcoavă - ba o dată am nimerit peste o uniformă rusească Învelind niște oase Învelite bine În piele (bietul rus: avusese vreme să se umfle, În pielea lui, apoi să se dezumfle - mama nu-l găsise), dar peste Hantut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
au avut norocul de a străbate noroaiele comunelor și care cunosc până la urmă mult mai bine realitatea. Imaginea pe care am avut-o seamănă cu situațiile din cel de-al doilea război mondial: ofițerii de pe front, cei care îndurau bombardamentele, tranșeele mizerabile, lipsurile etc. versus comandamentele strategice, pline cu colonei și maiori care locuiau în confortabilele clădiri rechiziționate. Cartiere Generale, OKW și OKH-uri, Stavka, Marele Stat Major. Ofițeri superiori care aveau imagini idilice, de ansamblu, care primeau rapoarte impersonale despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
se petrece ca și cum comercianții englezi, francezi și germani și-ar epuiza forțele disputându-și o putere ce deja nu le mai aparține. Cel care condiționează soarta armelor și modelează epoca de după război este petrolul: în vreme ce milioane de oameni mor în tranșee, acordul Picot-Sykes din mai 1916 înțelege să împartă Orientul Apropiat, proprietate a Imperiului Otoman aliat cu Germania, între cele două mari puteri europene; Statele Unite intră în război pentru a putea emite pretenții în momentul împărțirii rezervelor din Orientul Mijlociu. La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cu priză la mase, care este Băsescu, și-a găsit perechea politică într-un liberal neconflictual, calm și stilat, prudent în mișcări și redutabil pe „linia de fund“, cum se spune în tenis. Tăriceanu a rezistat ani de zile în tranșeele PNL-ului condus de Quintus, Valeriu Stoica, apoi de Theodor Stolojan, avansând ori de câte ori a prins o conjunctură favorabilă și apoi consolidându-se pe noua poziție. Același lucru îl încearcă acum, când se opune pe tăcute ideii alegerilor anticipate din perspectiva
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
cursuri la universități care plătesc bine. Cât despre Nicolae Văcăroiu, a înghițit în sec și-a zis ceva neinteligibil. Oricum, nu funcția l-a făcut pe el un Hagi al finanțelor. Doar Anghel Stanciu (PRM) s-a trezit „singur în tranșee, ca soldatul japonez, lui nu i-a spus nimeni că s-a terminat războiul“. Acum e pace și Parlamentul își poate vedea liniștit de buget, în așteptarea deciziei Curții. Dacă ea zice da, schimbarea președinților este constituțională, Văcăroiu și Năstase
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
a Întors foaia și s-a consolidat În revent. Italia nu a Întârziat să țipe și să-și arate mușchii; de pe cealaltă coastă a Atlanticului, Sangiácomo a strigat prezent! și a navlosit un vapor cu revent pentru modernii chiriași ai tranșeelor. Nu l-au descurajat răzmerițele soldățimii ignare; Încărcăturile sale nutritive au umplut ochi danele și antrepozitele din mahalalele Genova, Salerno și Castellammare, alungând nu de puține ori dense populații. Această pletoră alimentară și-a primit răsplata; proaspătul milionar și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Un aviator nu poate trăi decît "în margine", este mereu tentat de a împinge cît mai mult această margine a îngăduinței naturale ori omenești. Iar el, Radul Popianu, cu toate că îl simpatiza nu-și putea permite să transforme Vladia într-o "tranșee în lupta cu necunoscutul", cum chiar Pangratty spusese într-un moment de exaltare. Momente din astea erau destule, Hariton nu se zgîrcea, nu era leneș, aducea la Vilă tot felul de butelii și sticle prăfuite, căutîndu-i cu privirea aprobarea, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
care au umplut văile de la Isonzo și Caporetto cu hoiturile lor, ci de cîteva mănunchiuri de viteji, de arditi, bărbați adevărați care nu se temeau de moarte. Toți cei care s-au temut de ea au rămas să zacă în tranșee. Cei care au înfruntat-o au simțit pe frunte și pe obraji mîngîierea aripilor Victoriei. Italia a devenit un stat datorită a o mie de oameni curajoși. Italia a devenit o putere datorită a zece mii de bravi, a zece mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de sub fabrica de bumbac a tatălui său, de la Pootung. Chiar În fața apartamentului părinților săi din hotelul Palace, fuseseră atacați de o divizie de trupe chineze comandată de un nepot al doamnei Ciang. Timp de cinci zile, japonezii au luptat din tranșeele care se umpleau cu apă pînă la piept, cînd venea fluxul, apoi au Înaintat cu baionetele nemișcate și i-au pus pe fugă pe chinezi. Șirul de mașini se mișca greoi prin punctul de control, purtînd grupuri de americani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
brațele Întinse, În timp ce mitralia insectele: — Ta-ta-ta-ta-ta... Vera-Vera-Vera...! Dincolo de perimetrul năpădit de buruieni al aeroportului, se afla un vechi cîmp de luptă din 1937. Aici, armatele chineze făcuseră una dintre numeroasele lor Încercări inutile de a opri Înaintarea japonezilor spre Shanghai. Tranșee În ruine formau linii În zig-zag, un parapet de pămînt prăbușit unea un grup de movile funerare, construite pe digul unui canal nefolosit. Jim Își amintea că vizitase Hungjao cu părinții lui, În 1937, la cîteva zile după bătălie. Grupuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Încă prinse de carcasele cailor. Benzile de cartușe de mitralieră care zăceau În iarbă semănau cu pielea unor șerpi veninoși. Pretutindeni În jurul lor erau trupurile soldaților chinezi morți. Ele mărgineau drumurile și pluteau prin canale, adunate În jurul picioarelor podurilor. În tranșeele dintre movilele mortuare, sute de soldați morți zăceau unul lîngă altul, cu capetele pe pămîntul răscolit, ca și cînd ar fi fost cufundați Împreună Într-un vis Întunecat despre război. Jim ajunse la cazemată, un fort din beton cu deschizături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care lăsau să pătrundă o lumină slabă În lumea lor umedă. Se cățără pe acoperiș și străbătu terasa deschisă, cercetînd terasamentul plin de urzici, În căutarea aeromodelului său. Acesta se afla la cincizeci metri mai departe, prins În sîrma unei tranșee vechi. HÎrtia de pe aripi era ruptă, dar scheletul din lemn de plută era Încă intact. Era gata să sară de pe cazemată, cînd observă un chip care se uita la el din tranșee. Un soldat japonez, Înarmat pînă-n dinți, stătea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cincizeci metri mai departe, prins În sîrma unei tranșee vechi. HÎrtia de pe aripi era ruptă, dar scheletul din lemn de plută era Încă intact. Era gata să sară de pe cazemată, cînd observă un chip care se uita la el din tranșee. Un soldat japonez, Înarmat pînă-n dinți, stătea pe vine lîngă zidul dărîmat, cu pușca, banduliera și salteaua Întinse În fața lui, ca pentru a le inspecta. Nu avea mai mult de optsprezece ani, cu o față liniștită, În formă de lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ani, cu o față liniștită, În formă de lună; Îl privea fix pe Jim, fără să fie surprins de apariția acestui băiețaș european cu pantalonii lui albaștri de catifea și cămașa de mătase. Jim privi mai departe de-a lungul tranșeei. Alți doi soldați japonezi ședeau pe un butuc de lemn care ieșea din pămînt, ținîndu-și puștile Între genunchi. Tranșeele erau pline de oameni Înarmați. La cincizeci de metri mai departe, un alt pluton stătea pe vine, sub parapetul unei cazemate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
apariția acestui băiețaș european cu pantalonii lui albaștri de catifea și cămașa de mătase. Jim privi mai departe de-a lungul tranșeei. Alți doi soldați japonezi ședeau pe un butuc de lemn care ieșea din pămînt, ținîndu-și puștile Între genunchi. Tranșeele erau pline de oameni Înarmați. La cincizeci de metri mai departe, un alt pluton stătea pe vine, sub parapetul unei cazemate de pămînt, fumînd și citindu-și scrisorile. Dincolo de ei, erau alte grupuri de soldați, capetele lor abia Îțindu-se dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sergentul Îl ignora, Jim știa că hotărîse deja ce avea să facă În privința acestui băiețel. — Jamie...! Toată lumea te așteptă... avem o surpriză pentru tine... Tatăl lui Jim Îl striga. Stătea În mijlocul aerodromului, dar putea vedea sutele de soldați japonezi În tranșee. Avea ochelarii la ochi și Își aruncase banda de pe ochi și jacheta de la costumul de pirat. Deși de-abia mai răsufla de atîta alergătură de la casa doctorului Lockwood, se chinui să rămînă nemișcat, ca să nu-i tulbure pe japonezi. Chinezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Tatăl lui mergea liniștit prin iarbă. — Trebuie să plecăm acum... Jim coborî de pe acoperișul cazematei. — Avionul meu e acolo jos. Cred că aș putea să-l iau. Tatăl lui Îl urmărea pe sergentul japonez, care umbla de-a lungul parapetului tranșeelor. Jim vedea că tatăl lui făcea eforturi ca să vorbească. Fața lui era la fel de Încordată și palidă ca atunci cînd sindicaliștii de la fabrica de bumbac Îl amenințaseră cu moartea. Totuși, se mai gîndea la ceva. — O să-l lăsăm soldaților - cine găsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pe fereastră să vadă avioanele care treceau. Întreaga forță aeriană japoneză părea să fie pe cale să atace armata chineză În vest. CÎmpia joasă care mergea paralel cu șoseaua dintre Shanghai și Soochow fusese un cîmp de luptă, iar kilometrii de tranșee părăginite și de cazemate și ruginite Îi aminteau lui Jim de ilustrațiile din enciclopedie despre Ypres și Somme, un uriaș muzeu de luptă pe care nimeni nu-l vizitase de ani de zile. Rămășițele războiului și zborurile avioanelor de bombardament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
15 kilometri la sud de Shanghai. Lumina după-amiezei se ridica În aer, de parcă ar fi Înapoiat soarelui o mică parte din energia pe care o răspîndise peste cîmpurile nepăsătoare. Imaginația lui Jim părea să fi consolidat În Întregime zona de tranșee și cazemate. Un tanc stătea, ca o baracă pe roate, la Încrucișarea drumurilor spre Shanghai și Hangchow, pete de soare strălucind prin spațiile dintre scînduri. Tranșeele se strecurau printre movilele funerare ca un labirint fără capăt. Dincolo de răspîntie, un pod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
peste cîmpurile nepăsătoare. Imaginația lui Jim părea să fi consolidat În Întregime zona de tranșee și cazemate. Un tanc stătea, ca o baracă pe roate, la Încrucișarea drumurilor spre Shanghai și Hangchow, pete de soare strălucind prin spațiile dintre scînduri. Tranșeele se strecurau printre movilele funerare ca un labirint fără capăt. Dincolo de răspîntie, un pod de lemn trecea peste un canal. Stîlpii lui albi, din care ploile spălaseră orice urmă de rășină, erau netezi ca piatra ponce. Șoferul Împături harta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Basie ținea deja În mîini o piatră de pavaj. Jim porni În urma unui soldat chinez dezbrăcat spre pistă. Urcă panta și străbătu terenul accidentat. Chinezii Își aruncară jos coșurile și se Întoarseră la basculantă. Jim lăsă bucata de ceramică În tranșeea puțin adîncă, plină cu pietre și cărămizi sparte, care traversa cîmpul și se pierdea În noapte. Basie trecu pe lîngă el și scăpă piatra la picioarele sale. Se clătină În praf, Încercînd să-și scuture pudra cretoasă de pe mîini. În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]