10,007 matches
-
214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA Librăria Casa Cărții, str. N. Bălcescu nr. 8, tel. 0230/530337 TG. MUREȘ Librăria Luceafărul, str. Trandafirilor nr. 43, tel 0265/250581 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librării ON-LINE www.euroinst.ro www. anticariatonline.ro www.librariaeminescu.ro www.cartedesucces.ro
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
Acela?i sentiment de magic? armonizare cu ritmurile cosmice ale vârstei de aur (ale unei naturi sacralizate) face că tot peisajul descris s? par? „vr?jit"unda apei este „fermecat?": „Dându-?i trestia-ntr-o parte St? copilă lin plecat?, Trandafiri arunc? ro?îi Peste unde fermecat?"'. Lumina lunii de data aceasta metafor? a unei naturi sacre, magice ?ese pe oglindă lacului „bulg?ri de lumin?", iar apa ce „alearg?-n ceruri" (cercul simbol al perfec? iunii, „prima form? mi???toare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Întotdeauna În puterile magice ale p?durii, ale copil?riei: „ Că s? v?d-un chip, se uit? Cum alearg? apa-n cercuri, ??ci vr?jit de mult e lacul De-un cuvânt al sfintei Miercuri; Că s? ias? chipu-nfa?? Trandafiri arunc? tineri, ??ci vr?ji?i sunt trandafirii De-un cuvânt al sfintei Vineri". Nu Întâmpl?tor apare În acest context poetic termenul „vr?jit" („vr?jit de mult e lacul", „vr? ji?i sunt trandafirii"): tot peisajul descris st
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
copil?riei: „ Că s? v?d-un chip, se uit? Cum alearg? apa-n cercuri, ??ci vr?jit de mult e lacul De-un cuvânt al sfintei Miercuri; Că s? ias? chipu-nfa?? Trandafiri arunc? tineri, ??ci vr?ji?i sunt trandafirii De-un cuvânt al sfintei Vineri". Nu Întâmpl?tor apare În acest context poetic termenul „vr?jit" („vr?jit de mult e lacul", „vr? ji?i sunt trandafirii"): tot peisajul descris st? sub semnul „vrajei". De altfel, câmpul semantic al
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Că s? ias? chipu-nfa?? Trandafiri arunc? tineri, ??ci vr?ji?i sunt trandafirii De-un cuvânt al sfintei Vineri". Nu Întâmpl?tor apare În acest context poetic termenul „vr?jit" („vr?jit de mult e lacul", „vr? ji?i sunt trandafirii"): tot peisajul descris st? sub semnul „vrajei". De altfel, câmpul semantic al acestui termen este foarte complex În crea?ia eminescian?, „ac?ionând că o voce nedefinit? la nivel cosmic" (N. Bomher), cum se Întâmpl?, de exemplu, În „Mortua est
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pe pânză „?esut?" de umbra fin? a norilor: „ Lang? lac, pe care norii Au urzit o umbr? fin?, Rupt? de mi???ri de valuri Că de bulg?ri de lumin?, Dându-?i trestia-ntr-o parte St? copilă lin plecat?, Trandafiri arunc? ro?îi Peste undă fermecat?". (Cr?iasă din pove?ți) Aceast? lume fantastic? e loc al unui ritual magic: cr?iasă În ai c?rei ochi albă?tri se oglindesc toate basmele lumii arunc? În undele fermecate ale apei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fermecat?". (Cr?iasă din pove?ți) Aceast? lume fantastic? e loc al unui ritual magic: cr?iasă În ai c?rei ochi albă?tri se oglindesc toate basmele lumii arunc? În undele fermecate ale apei, spre a vedea chipul iubitului, trandafiri vr?ji?i: „ Că s? v?d-un chip, se uit? Cum alearg? apa-n cercuri, ??ci vr? jit de mult e lacul De-un cuvânt al sfintei Miercuri. Că s? ias? chipu-nfa??, Trandafiri arunc? tineri, ??ci vr?ji?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
apei, spre a vedea chipul iubitului, trandafiri vr?ji?i: „ Că s? v?d-un chip, se uit? Cum alearg? apa-n cercuri, ??ci vr? jit de mult e lacul De-un cuvânt al sfintei Miercuri. Că s? ias? chipu-nfa??, Trandafiri arunc? tineri, ??ci vr?ji?i sunt trandafirii De-un cuvânt al sfintei Vineri" (Cr?iasă din poveste) Totul st? În aceast? lume feeric? sub semnul „vrajei", al realit??îi transfigurate În poveste: undă lacului e „fermecat?" („Trandafiri arunc? ro
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ji?i: „ Că s? v?d-un chip, se uit? Cum alearg? apa-n cercuri, ??ci vr? jit de mult e lacul De-un cuvânt al sfintei Miercuri. Că s? ias? chipu-nfa??, Trandafiri arunc? tineri, ??ci vr?ji?i sunt trandafirii De-un cuvânt al sfintei Vineri" (Cr?iasă din poveste) Totul st? În aceast? lume feeric? sub semnul „vrajei", al realit??îi transfigurate În poveste: undă lacului e „fermecat?" („Trandafiri arunc? ro?îi / Peste undă fermecat?"), lacul e „vr?jit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ias? chipu-nfa??, Trandafiri arunc? tineri, ??ci vr?ji?i sunt trandafirii De-un cuvânt al sfintei Vineri" (Cr?iasă din poveste) Totul st? În aceast? lume feeric? sub semnul „vrajei", al realit??îi transfigurate În poveste: undă lacului e „fermecat?" („Trandafiri arunc? ro?îi / Peste undă fermecat?"), lacul e „vr?jit" de mult de cuvântul sfintei Miercuri, glasul apei „Îngân?" cântece vr?jite. Sub lumina soarelui, lacul pare s? se trezeasc? din aceast? stare de lini?te, „tres?rînd", „leg?nându-se
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ne mărturisim odată cu mortul acestei călătorii misterioase. Tăcerea i-ar fi făcut atât de bine, vacarmul Însă era asurzitor. S-a apropiat de sicriul În care dormea pentru totdeauna Matei și a lăsat cu tandrețe să-i cadă pe piept trandafirul pe care Îl rupsese din fața unui bloc, venind Încoace; mortul părea Împăcat și parcă zâmbea, costumul ieftin În care Îl Îmbrăcaseră Îi venea de minune. „Bătrâne, să nu mai vii niciodată Înapoi“, Îl mânca să Îi spună, atât și nimic
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
hârtie roz,apoi o hârtie bleu. In timp ce ne îmbrățișam,un flash se declanșă. Cineva îmi strecură în buzunar câteva poze. In stradă ne aștepta un taxi-limuzină.Inăuntru valuri de șampanie.Mira ținea în mână un buchet imens de trandafiri galbeni. Acasă am sărbătorit cu preparate culinare,tort și numeroase fructe exotice. Au fost momente de posesie și tandrețe. Era un vis fermecător. A doua zi,m-am trezit singur în pat.” Da,visul s-a terminat...”. Dar nu...Pe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Au costume de baie vert nil,pălării și ochelari de soare. -Unde ne aflăm,domnule? -Nu știu...Sunt dezorientat. Se aude o melodie clasică.” Dansul lebedelor mici” de Ceaikovski. In spatele unei dune de nisip se desfășoară o gradină de trandafiri galbeni și roșii.Printre trandafiri dansează patru balerine.Bărbatul alunecă într-un boschet cu spini.Strigă de durere.Balerinele dispar.Muzica se oprește. Printre trandafiri se distinge o cărare pavată cu dale roz.O urmează împreună. La capătul ei sunt
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
nil,pălării și ochelari de soare. -Unde ne aflăm,domnule? -Nu știu...Sunt dezorientat. Se aude o melodie clasică.” Dansul lebedelor mici” de Ceaikovski. In spatele unei dune de nisip se desfășoară o gradină de trandafiri galbeni și roșii.Printre trandafiri dansează patru balerine.Bărbatul alunecă într-un boschet cu spini.Strigă de durere.Balerinele dispar.Muzica se oprește. Printre trandafiri se distinge o cărare pavată cu dale roz.O urmează împreună. La capătul ei sunt zidurile de piatră ale unei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
lebedelor mici” de Ceaikovski. In spatele unei dune de nisip se desfășoară o gradină de trandafiri galbeni și roșii.Printre trandafiri dansează patru balerine.Bărbatul alunecă într-un boschet cu spini.Strigă de durere.Balerinele dispar.Muzica se oprește. Printre trandafiri se distinge o cărare pavată cu dale roz.O urmează împreună. La capătul ei sunt zidurile de piatră ale unei mici cetăți.Bărbatul bate cu inelul fixat în gura unui cap de leu pe auriu.Ecoul preia sunetul metalic.Poarta
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
4.10); - colectorul secundar C.S. 4.11 - existent (1182 m - str. 9 Mai și str. mr. Ioan) din punctul 333 al rețelei, până în punctul 345 (aferent colectorului secundar 4.10); - colectorul secundar C.S. 4.11.1 - existent (214 m - str. Trandafirilor) până în punctul 341 (aferent colectorului secundar 4.11); - colectorul secundar C.S. 4.11.1.1 - existent (74 m) până în punctul 342 (aferent colectorului secundar 4.11.1); - colectorul secundar C.S. 4.11.2 - existent (243 m - str. D. Hîrlescu) din
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
Grăniceri, 9 Mai, Ana Ipătescu, Botoșani, Cotești, Cuza-Vodă, D. Hărlescu, Filaturii, I. Dragoslav, Libertății, Livezilor, Lovinescu, M. Eminescu, Mr. Ioan, N. Beldiceanu, N. Ganea, Pleșești, Millo, Nada Florilor, Nucului, Oborului, Pietrari, Revoluției, Sadoveanu, Soldat Zamfir, St. Cel Mare, Stadion Sportiv, Trandafirilor, Unirii, Victoriei au fost incluse în prezentul proiect datorită condițiilor tehnico-economice favorabile de extindere a rețelei de canalizare. Din considerente tehnico-economice, datorită configurației terenului ce nu permite funcționarea în sistem gravitațional a unor tronsoane (varianta de transport a debitelor canalizate
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
pe la noi, până atunci, chiar dacă știa că o ducem rău cu banii. A vrut să se dea coios, vorba lu` tata. Avea o mașină mare, costase o gălăgie de bani - tot vorba tatei a adus și flori pentru mama, niște trandafiri roșii pe care i-a aruncat tata la gunoi, după ce a plecat musafirul, iar pentru babacu` a scos din portbagaj o ladă cu bere. Pe mine m-a pus să închid ochii, a prelungit starea de suspans, ca la circ
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
a mai auzit nimic. Poate din cauza aceea nici nu a mai revenit Durerea ceva vreme, lăsase loc altei dureri, la câțiva metri de mine. N-am uitat-o mult timp pe pistruiată. Uneori mă duceam la cimitir și lăsam un trandafir la mormântul ei, întotdeauna roșu, iar unii au spus că aș fi fost îndrăgostit de ea și m-au consolat prin bătăi pe umeri și prin cuvinte de genul mai sunt și alte fete pe lumea asta. Habar nu aveau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de gura ei mare și cărnoasă. Și de sânii plini, cu sfârcuri cărnoase și tari. Ciorapii ei negri nu mi-au plăcut, de data asta aveau model, unul cu flori mari, ciudate, nu mi-am dat seama dacă erau cumva trandafiri, m am gândit câteva secunde că aș putea să o răstorn pe tejghea și i-aș scoate de pe ea, în timp ce ar încerca să scape, dând din picioare. Normal că nu ar reuși, sunt puternic, totuși. Și, ceea ce este mai important
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Dumnezeu i-a fost milă de Sântilie și Îi făcu un dar neașteptat: un coș plin cu mere de aur. Așa că și azi oamenii culeg din livezi mere, iar merele lui Sântilie sunt mere de aur acolo sus, În cer. TRANDAFIRUL Un negustor mergea odată liniștit pe drumul spre casă, mulțumit de ziua care tocmai se termina. Vându-se ceva marfă și adunase ceva bănuți la chimir. El nu era un om rău, ajuta pe cel În necazuri. Nu era nici
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
care vede toate și toate le știe, Îl iubea pe acest negustor bun și nu putea să-i lase pe cei doi răufăcători să-l omoare. Și pe dată Îl transformă Într-o floare frumoasă, parfumată și-i puse numele trandafir. Cei doi hoți la drumul mare au vrut să rupă trandafirul și să-l vândă În târg, ca să nu rămână chiar cu mâna goală, dar s-au Înțepat În spinii trandafirului, care se prinseseră de haina negustorului. LEGENDA CUCULUI Undeva
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
negustor bun și nu putea să-i lase pe cei doi răufăcători să-l omoare. Și pe dată Îl transformă Într-o floare frumoasă, parfumată și-i puse numele trandafir. Cei doi hoți la drumul mare au vrut să rupă trandafirul și să-l vândă În târg, ca să nu rămână chiar cu mâna goală, dar s-au Înțepat În spinii trandafirului, care se prinseseră de haina negustorului. LEGENDA CUCULUI Undeva departe, tare departe trăia un bărbat și cu băiețelui lui. Bărbatul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Într-o floare frumoasă, parfumată și-i puse numele trandafir. Cei doi hoți la drumul mare au vrut să rupă trandafirul și să-l vândă În târg, ca să nu rămână chiar cu mâna goală, dar s-au Înțepat În spinii trandafirului, care se prinseseră de haina negustorului. LEGENDA CUCULUI Undeva departe, tare departe trăia un bărbat și cu băiețelui lui. Bărbatul acela se Însurase de tânăr cu o fată frumoasă și harnică, dar Într-o iarnă nevasta lui se Îmbolnăvi și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bunătatea Lui cerească Dumnezeu a trimis florile să Înflorească pe rând, nu toate deodată: așa că și azi florile Înfloresc ori primăvara ori vara ori toamna. La sfarșit Dumnezeu a pus câte un nume fiecărei flori: laleaua, garoafa, bujorul, crinul, narcisa, trandafirul, albăstreaua, ghiocelul, crizantema și câte și mai câte nume. Dar vezi că Dumnezeu a uitat de o floare. Și culmea, era o floare mofturoasa, căci ea nu era defel mulțumită nici de culoarea, nici de parfumul ei. Bunul Dumnezeu vroia
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]