1,267 matches
-
exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate decât în măsura în care sunt suținute și relevate de ipostazele încorporării lor. Cu alte cuvinte, toate aceste ipostaze ale artei ființează ca modalitate sui generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de o simplă decriptare, analizare și hermeneutizare a artisticului, a esteticului prin teologic, ci de o buna așezare a lor într-un exercițiu anagogic firesc, într-o perspectivă interdisciplinară novatoare, în vederea comprehensiunii profunzimii sale simbolice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
întru înțelegere dependent de mentalități și nivel de receptare, în fond, apelînd la operatorul transdisciplinar al lui Basarab Nicolescu (autorul uneia dintre cele mai aplicate și convingătoare monografii asupra poetului, Ion Barbu. Cosmologia "Jocului secund" - 1968) de capacitatea de a transcende/ transla pe alt nivel de realitate: "O primă cauză trebuie văzută în punctul de criză în intersecția acestor două categorii: experiență și notație. Se poate foarte bine ca un șir de operații, de disociații mintale asupra evenimentelor tale sufletești să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aici, la fel ca în Jocul secund, depășește stadiul descriptiv și vizează spre anume generalitate și valabilitate atotputernică, generalitate și valabilitate prin care - asemenea legii ce guvernează fenomenele fizice - devenim stăpîni pe realitate, pe lumea posibilităților de exprimare. Poetul Iluminațiilor transcende descriptivul ușor de accesat al sentimentelor pentru a urca în infrarealism, unul, spune Ion Barbu, care caracterizează bazele percepției pentru a-i deduce legea, ca un veritabil geometru. "Asemeni proemelor cosmogonice ale lui Parmenide sau asemeni lui Lucrețiu, opera lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
subtil, ca Belvedere superior (1721-1722) de L.�Von Hildebrandt pentru prin?ul Eugen. Subtilitatea com-pozi?iei corpurilor de cl?dîrî ?i a acoperi?urilor, suple?ea modenaturii �n fă?ad? ?i rolul sculpturii �n interior arăt? capacitatea arhitectului de a transcende modelele italiene �ntr-un stil baroc austriac autentic. Barocul se integreaz? de altfel programului numeroaselor, bogatelor ?i impun?toarelor aba?îi, Sf�ntul Florian, Zwettl, D�rnstein ?i mai ales Melk (1702-1740), construit? �n perfect acord cu locul s?u de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și unele din motivațiile mai profunde ale acesteia. Apologul, care, prin calitățile lui neobișnuite, a putut stârni interesul chiar și unui spirit "subjugat Uraniei", cum se caracterizează poetul român însuși, se numără, crede el, printre acele opere, foarte puține, ce transcend limitele "literaturii frumoase" și "se apropie [...] de procedeele și obiectul științei"6. Numai că Ion Barbu stabilește o legătură cu gândirea lui Edgar Poe în ansamblul ei, inclusiv cu speculațiile lui estetice, ori metafizice, nu doar cu "Prăbușirea Casei Usher
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
leisurely în the face" [cel mai sublim dintre adevăruri, si sa il privească drept în fața]37. Ea are, drept urmare, o înaltă valoare cognitivă. Având și un domeniu propriu de explorat - Sufletul - creația poetica vizează o experiență, cu totul specială, ce transcende evidență, pe care, folosind simbolul sau alegoria, poetul o ordonează și îi conferă semnificații umane. Prin puterea lui imaginativa, artistul înlătura, "puțin câte puțin, pleava inconsistentelor", din realitatea confuză ce îl înconjoară, "până când, în sfârșit, apare, liberă, consistentă [s.n.]"38
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
unor principii existențiale fundamentale, arhetipale. Timpul, care, în experiența obișnuită, semnifică simplă succesiune de evenimente, aici, în spațiul textului literar, sugerează Ion Barbu, prin voința creatoare a artistului, se preschimba într-o nouă unitate spațio-temporală, prin care opera de artă transcende datul experiențial: Sub revoltă continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfa lumină, Veghea se tencuia, prin lespezi 81. În parafrază barbiana, "veghea" denumește, si acesta este, credem, si sensul titlului acestei proze barbiene, modalitatea "simpatetica" de cunoaștere a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
este lucrul însuși. Și poate dura în timp, este indivizibila: daca melodia s-ar opri curând nu ar mai fi aceeași masă sonoră; ar fi alta, la fel de indivizibila 48. Este un mod specific de a vedea și interpreta lucrurile ce transcende orice formă de conștiință umană și nu poate fi exprimat în limbajul obișnuit. Viziunea este, ea însăși, o realitate vie, inteligibila, deosebită de orice alte forme materiale, ori spirituale, cunoscute omului. Este, în același timp, o dimensiune constitutivă a propriei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
este fără îndoială cea mai pură și mai poetica dintre teme [s.n.]81. Poezia pură, vizionara ("știință [cunoaștere] comunicată"), comentează Barbu în secvență următoare din "Veghea lui Roderick Usher", condiționează felul în care lumea ni se înfățișează, obiectele ei imaginare transcend timpul și generează, la rândul lor, noi percepții. Comprehensiunea, pe care ne-o propune poezia, este "nupțiala", adică unificatoare, integratoare, idee pe care o regăsim, încă din 1920, în "Opera de artă că integrare", text ce propune o poetica cu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
un moment de viață - "gândul cufundat și geometric", caracterizat, adică, prin profunzimea și percepția unei anumite ordini cosmice 84, sunt condițiile necesare și suficiente, pentru a genera poemul "perfect". Poezia "pură" oferă o viziune mai directă a realității, pentru că intuiția transcende cadrele închise, pe care inteligență le confecționează pentru a-și apropria lumea, dar acest lucru este posibil numai în urma unui efort intelectual intens. Asemenea enigmaticului, solitarului cavaler rătăcitor din "Eldorado" (1849), urmărind năluca nepieritoarei Frumuseți, pentru care sacrifică tinerețea și
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
of its deeper motivations. The apologue, which through its unusual qualities, could știr the interest of a spirit "subjected to Urania", aș the Romanian poet portrays himself, counts, în his opinion ("Rimbaud", 1947, conference), among those very few works that transcend the limits of fiction and "touche [...] aux procèdes et à l'objet de la science". Like his American model, Ion Barbu conceives of poiesis aș a particular aspect of a more comprising reality that exceeds the domain of literature. În an
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
autenticității), iar depășirea consecințelor se poate face prin reasumarea lui. Angoasele occidentalului sunt rezultatul înstrăinării de Natură și al însingurării față de Celălalt, iar acestea sunt consecințele adoptării de către individ a desăvârșirii prin sine însuși, ignorând sau negând valorile care-l transcend. Taylor consideră că, la origine, autodesăvârșirea nu implica nici înstrăinarea, nici însingurarea pentru că era determinată de idealul moral al autenticității și că afirmarea individului, dacă rămâne consecventă cu opțiunile care au generat-o, include deschiderea către cosmos și către natură
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cu o cultură germană - ce-i drept, nerenegată; pe de altă parte, complexul de superioritate se suprapune, paradoxal, cu resimțirea unui statut de inferioritate produs prin ignorarea Bucovinei de către forurile centrale. Regionalismul vehiculat adesea în presa bucovineană de către unele voci transcende culturalul, implicând conotații politice. Mostre de regionalism apar și în cadrul redacției liberale a ziarului Glasul Bucovinei, manifestate în timpul guvernării țărăniste. În 1930, primului-ministru țărănist Iuliu Maniu i se reproșa că este "un intratabil regionalist la el acasă, dar nu și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Suceava și orașele învecinate au fost leagăn al limbii și tradiției românești păstrate mai ales în mediul rural, iar locuitorii români s-au autoperceput întotdeauna ca moldoveni din Țara de Sus. Identitatea asumată a conferit locului o anumită valoare ce transcende simpla delimitare geografică sau statutul de cadru de desfășurare a evenimentelor. În teoretizările asupra ideii de spațiu și loc, s-a arătat că astfel de noțiuni sunt de fapt constructe sociale create de agenți sociali 23, dar și că, în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
trăsături caracterizante proprii polemistului, "cu aprinderi și incisivități voalate", dar destul de transparente, spirit parcimonios, "care caută să cenzureze pornirile vijelioase", structural "un delicat". Ce este definitoriu pentru Vladimir Streinu, criticul? Răspunsul lui Al. Oprea este edificator: "eforturile continui de a transcende latura conjuncturală sau prozaică a existenței nu merg în direcția unei vieți intelectuale sofisticate, ci au în vedere atingerea seninătății și a echilibrului clasic." Este apreciată cu deosebire adecvarea: "intervențiile sale critice se disting printr-o voită aplicare la obiect
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poate singura manifestare certă în epoca noastră a transcendenței. A-l lua în seamă pe celălalt, a-i face un loc egal cu al tău în propria concepție despre real înseamnă a te depăși ca eu închis, înseamnă a te transcende. în acest exercițiu, care ne stă la îndemînă zi de zi, care poate fi foarte concret, banal, modest, putem presimți ceva din misterul și din nemărginirea transcendenței. Or, exercițiul de transcendere e poate cel mai dificil atunci cînd se referă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
necontenit capacitatea contemplativă, se amplifică pentru a se adecva asimptotic țintei sale infinite. Dar ca mod exterior, ca prezență în lume, omul se conformează aceluiași reper transcendent atunci cînd adoptă atitudinea de restrîngere voluntară a puterii sale. Divinului care se transcende pe sine dînd spațiu creației îi răspunde, simetric, umanul care își limitează capacitățile de exercitare a forței, lăsînd astfel loc diferenței, alterității, existenței în diversitatea ei. A-ți limita puterea nu e, în acest caz, o dovadă de slăbiciune, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
autolimitare voluntară, nu există oare o simetrie care, în distanța radicală dintre contingent și absolut, îi poate face să dialogheze ca doi intimi? în cotidianul său laic, omul tîrziu modern nu reface oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că cu cît e mai mare distanța dintre simbol și simbolizat cu atît e mai intensă corespondența lor. Distanța
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
elucubrația unei exuberanțe interioare, a unui plus de umanitate ce nu se poate comprima". O astfel de lume creată de provincial este deopotrivă efectul unei imposibilități de a se închide în sine în mod etanș și rodul tendinței de a transcende realul. Numai că acest solipsism îl transformă pe provincial doar într-un visător ce își contemplă eul mizer și ireductibil, acceptînd una din cele două soluții posibile: "aceea individualistă a claustrării în eu". Același provincial însă, ispitit de mirajul singularizării
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
atare derapaje, aici fiind una dintre trăsăturile structurii de rezistență a publicisticii românești, putem afla salvarea, una dintre ele, în alianța fecundă dintre presă și literatură, un cuplu ce poate da măsura axiologică chiar a unor performanțe prin texte care transcend contextul și scapă astfel, cum s-a observat, de presiunea erozivă a timpului. Varia (Racursiuri) Un cărturar autentic. Așa a fost și va rămîne, pentru mine, silueta intelectuală a lui Romul Munteanu, omul care a lăsat o urmă incontestabilă în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
i.e. un enunț care este despre ceva care nu poate fi observat empiric și din care nu poate fi dedus împreună cu alte premise un enunț de observație) este un nonsens. Cum metafizica este acea disciplină care cercetează natura realității care transcende fenomenele pe care le studiază științele naturii, este clar că enunțurile care se fac în cadrul acestei discipline sunt nonsensuri. De asemenea, problemele ei sunt pseudoprobleme, deoarece întrebările puse de metafizician nu sunt susceptibile de a avea ca răspuns enunțuri cu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cei doi, cineva reușește să îi aducă aproape de scenă, cineva reușește "să îi aducă împreună"13 pe toți cei prezenți la concertul respectiv: este vorba de Selena Quintanilla, pe care autorii o descriu în termeni vii, într-o poveste care transcende limitele fixate prin italice de înșiși cei doi autori la începutul studiului de față: "În timp ce își susține concertul, face discret cu mâna persoanelor din public care se află aproape de scenă. Pare să se delecteze în executarea propriilor mișcări pe scenă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în măsura în care "valorile [...] anglofone și cele mexicane se amestecă"35, marginea, granița sau muchia devine locul privilegiat al medierii și inovării culturale. "Medierea are loc atunci când preferințele a două sau mai multe culturi sunt reconciliate; inovarea rezultă în urma efortului de a transcende preferințele culturilor respective"36, scriu González și Willis-Rivera, propunând, astfel, o diadă de termeni operaționali cu care ne putem descurca în acest hățiș al poveștilor amestecate. Pentru că, datorită efortului de definire al celor doi critici, devine inteligibilă teza potrivit căreia
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
country, western și pop"40, un sunet "dramatic, câteodată hiperbolic, niciodată doar frumos"41. Astfel, sunetul unic al Selenei, "o integrare simbolică a imperialismelor aztece, cuceririlor spaniole și arabe, devoțiunii mexicane și colonizării anglofone"42 integrează și, în același timp, transcende efortul general al muzicii tejano de a "nu capitula în fața nici uneia dintre influențe"43. Mai mult, grito-ul, un plânset exprimat în cântece tejano de dragoste sau de jale, "este atât o expresie a răzvrătirii, dar și a solidarității în durere
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
166 al generației curente garantează accesul lui Chapman la un public din ce în ce mai larg. O altă, majoră, realizare a adresei de la Coatesville, după Edwin Black, constă în faptul că discursul lui Chapman imortalizează, literal, un eveniment istoric ale cărui implicații morale transcend granițele spațiului și ale timpului. Astfel, apreciază Black, " (numai - adăugirea mea) datorită discursului avem cunoștință de criza morală, și numai prin discurs suntem convinși de ea. Acest lucru, încă o dată, este cauzat de faptul că discursul dă formă unei percepții
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]